O mâncare gustoasă lasă amintiri plăcute şi

sentimente pozitive – iată ce ar caracteriza

bucătăria Moldovei.
Având forma unui strugure, Moldovei i-a fost sortit
să aibă şi să se mândrească nu numai cu vinuri
bune şi de calitate, dar şi cu o cultură gastronomică
deosebită.

Ca nicăieri altundeva bucătăria moldovenească

înglobează specificul şi bucatele mai multor
bucătării. Tradiţiile noastre gastronomice variază
de la o regiune la alta, uneori chiar de la sat la sat
şi toate acestea se datorează poziţiei sale
geografice, fiind un pod dintre cultura Balcanilor şi
a Asiei şi cultura Europei, fiind la hotar cu o ţară
slavă şi una europeană.
 Cronologia Moldovei cuprinde incursiuni şi
perioade istorice prin care au trecut şi au trăit
pe acest teritoriu popoare ca: turci şi tătari (în
timpul suzeranităţii Imperiului Otoman), greci
(Epoca fanariotă), slavi (acapararea Basarabiei
de către Imperiul Rus), bulgari (în urma
Războaielor Ruso-Turce, fiind ca voluntari),
ucraineni şi români (fiind la hotar cu Republica
Moldova). Toate aceste naţiuni au adus un
aport şi în istoria, dar şi în tradiţia gătitului
naţional.
 Bucatele specifice ce au prins rădăcini şi la noi în ţară:

Sunt mâncăruri specifice zonei

mediteraniene unde se folosesc mult
legumele proaspete şi uleiurile vegetale –
mussaca, pireu din bob, salată din varză
proaspătă taiată fin, învârtite (coapte) cu
diferite umpluturi, de obicei carne şi
legume, supa din peşte.
Este o bucătărie care a lăsat poate cea mai remarcabilă
amprentă, în prezent servind în Moldova – sarmale (în
frunză de viţă de vie şi frunză de varză), legume umplute
şi înăbuşite (ardei, vinete, roşii), vinetele şi ardeii prăjiţi,
chiftelele sau perişoarele, salata Ciobănească, ciorba de
lintie, fasole, nohut. Sudul Moamprentă, în prezent
servind în Moldova – sarmale (în frunză de viţă de vie şi
frunză de varză), legume umplute şi înăbuşite (ldovei,
Găgăuzia, întâlneşte oaspeţii cu gozleme, kavurma, bulgur,
pilaf, halva şi baklava.
 Imperiul Rus şi bucătăria rusească.

Perioada sovietică a fost una lungă şi

tradiţia culinară moldovenească a mai
cunoscut nişte bucate – rassolnikul (supă
cu castraveţi muraţi), solyanka,
okroshka (supă rece), pelmeni, răcitura,
pârjoalele şi frigăruiul, renumita salată
Shuba (hering cu legume fierte), iar la
desert pateuri cu diverse umpluturi,
blinii, brânzoaice.
Şi după toate acestea Vă veţi întreba: „Păi unde mai
este loc de tradiţional? Cu ce se mândreşte atunci
bucătăria tradiţională moldovenească?”
Bucătăria naţională moldovenească se caracterizează
prin folosirea largă a legumelor, fructelor,
diverselor mirodenii şi condimente proaspete şi
uscate. Dovleceii, vinetele, ardeii, gogoşarii, roşiile,
fasolele, ridichea, ceapa, varza, diverse legume
murate şi marinate se folosesc frecvent la
pregătirea bucatelor. Usturoiul, piperul, cimbrul,
leuşteanul, ţelina, mărarul, pătrunjelul fac
bucatele mai apetisante, mai gustoase.
 Mămăliga
a doua pâine pe masa moldovenilor. Un
amestec din făină de porumb bine copt în
ceaunel. Se serveşte de obicei cu brânză
de oi sau de vaci, smântână, tocăniţă din
legume şi fripturică din carne sau cu
peşte prăjit şi mujdei (usturoi tocat cu
anumite condimente şi adaosuri).
 Sărmăluţele

învelite în frunze de viţă de vie – sunt mai mici

ca dimensiuni decât sarmalele turceşti şi
local mai sunt învelite în varză, ştevie, leurdă,
podbal. Iar în timpul postului umplutură se
abate de la orez cu carne la hrişcă, crupe cu
legume înăbuşite.
 Zeamă de găină

supă care, de obicei, conţine şi

tocmagi de casă (tocmagii sunt, de
fapt, moştenire de la tătarii Hoardei
de Aur).
 Fasoliţă bătută

pireu din fasole rece, cea mai

răspândită din bucatele de post.
Bucatele fierbinţi din carne de miel, viţel,
porc, pasăre, peşte se prepară mai des la
grătar sau înăbuşit în ulcele de lut, de
asemenea sunt răspândite
şi afumăturile din carne. Carnea şi
bucatele din carne au un loc aparte în
bucătăria naţională –
sacrificarea porcului de Crăciun sau
sacrificarea mielului de Paşti.
 Alivencile, plăcintele, învârtitele cu diverse
umpluturi, prăjiturile dulci (de obicei,
presărate cu zahăr tos) sunt şi ele
reprezentative pentru tradiţiile noastre
culinare. Nicăieri altundeva nu veţi putea
servi desertul tradiţional – prune uscate
umplute cu nuci sau asortiment din mere,
gutui sau bostan copt. Doar cu ocazia
sărbătorii de Paşti puteţi gusta din Pască,
iar coliva (terci din grâu dulce) se face doar la
funeralii.
Orice gospodină din Moldova se mândreşte nu
numai cu Casa Mare, unde se întâlnesc, se
primesc şi se ospătează oaspeţii, dar şi cu
beciul care este o adevărată camară cu fel de
fel de bunătăţuri unde se păstrează gustul,
aromele şi culorile verii – aici puteţi
găsi conservate în fel şi
chip fructe (magiunuri, dulceţuri, gemuri,
compoturi) şi legume (murate, marinate,
coapte, în ulei), asortate şi delicioase.
 După dobândirea independenţei, în
Moldova se resimte tot mai mult
suflul bucătăriei europene, îndeosebi al
culinăriei franceze (salate franceze,
clătitele şi prăjiturile franceze, supe
creme, juliene), al celei italiene (pastele
şi sosurile italiene, pizza italiană,
lasagna), şi grecească (salată grecească,
Spanakopita, sos Tzatziki ş.a.)
Din băuturi puteţi savura izvarul,
vinul (inclusiv cel de casă),
sucurile naturale şi compoturile,
cruşonul, ceaiurile din ierburi şi
flori.
Bucătăria moldovenească e o adevărată
comoară, un sipet plin cu minuni
gustoase, iar gândul ne duce la spusele
cercetătorul culinăriei şi istoriei
gastronomiei, W. Pohljobkin
„Capodoperele culinare nu pot fi
pastrate în niciun muzeu. Acestea sunt
consumate cu atât mai repede, cu cât
sunt mai delicioase”.
VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE!!!