,,REM”- Mircea Cărtărescu

Nuvela “REM” apare ȋn anul 2006 și reprezintă un fragment, o mică parte dintr-o operă
mult mai complexă, mult mai bine ȋnchegată, “Nostalgia”, al cărei autor, Mircea Cărtărescu a
reușeșțe prin tehnici postmoderniste să evidențieze trăirile și problemele omului cotidian.

Subiectul este redat din trei perspective: a Svetlanei (o femeie de peste 30 de ani, care își aduce
aminte de copilăria sa), Vali (iubitul Svetlanei; nu apare cine știe ce în nuvelă) și păianjenul(care
este de-asemenea narator pe parcursul poveștii, el fiind cel care descrie lumea Svetlanei).

Svetlana își aduce aminte de când era mică, momentele când mergea cu mama ei în vizită la
mătușa sa și se juca cu niște fetițe. La un moment dat, mama sa se îmbolnăvește de ulcer, iar tatăl
Nanei, fiindcă nu avea timp din cauza serviciului, o duce la mătușa sa, să o îngrijească ea.

Acolo, ea cunoaște șase fete: Ada, Carmina, Balena, Puia, Ester și Garoafa. Cele 7 propun să
creeze un joc, care să dureze 7 zile (aici apare Motivul celor 7: 7 zile, 7 fete, 7 flori, 7 culori). În
fiecare zi, una din fete are să fie regină, are să primească o culoare și o floare prin tragere la sorți
și va primi un obiect, cu care jocul va trebui să se desfășoare.

Ultimul joc este cel al Svetlanei. Ea primește culoarea roșu, un trandafir și ca obiect, un inel. De
când se împrietenise cu cele 6 fete, Nana realizase că simțea ceva mai mult pentru Ester. Așa că,
ea a decis ca ultimul joc să reprezinte într-un fel următorul pas al vieții unui om: căsătoria.
Astfel, se organizează o nuntă, în care cele două fete se căsătoresc, Ester primind inelul, iar
ambele obținând primul sărut.

Acum se observă relația de prietenie dintre Nana(Svetlana) și Egor, un bărbat deloc normal. Egor
începuse să scrie o carte de ceva vreme. Atunci când i-o prezintă Svetlanei, ea realizează că acea
carte conține doar cuvântul nu… Acesta marchează cumva dorința lui Egor de a nu se sfârși cea
mai importantă etapă a vieții, și poate cea mai frumoasă: copilăria. Tot Egor îi oferă în dar
Nanei o scoică a viselor, care trebuie să o pună sub pernă și să descopere REM-ul!
Egor oferise această scoică tuturor fetelor, însă niciuna dintre ele nu visase nimic legat de calea
spre REM. Însă, când ajunge în mâinile Svetlanei, fata realizează că se schimbă pe zi ce trece, că
visele avute în fiecare noapte o aduc cât mai aproape de a descoperi REM-ul.

La sfârșit, există un mic paragraf, care poate lumina gândurile noastre confuze.

REM este universul, viața pe pământ. REM reprezintă tot ceea ce suntem, noi oamenii, ca ființă,
și dragostea pe care o avem față de lumea întreagă. Și, totodată, REM sugerează universul
copilăriei.