descrierea

monologul
Pronume şi verbe pers I,II liric
adj. Pron. ,
pers.I,II comparaţi
moduri de
e
Subst. in expunere epitet
eul liric repetiţi
cazul V e

Gânduri,
sentimente, trăiri personificare
Interj., prop. exclam. figuri de stil
transmise direct
si interog.
GENUL
LIRIC
enumeraţi
eee
vizuale
elemente de
imagini artistice măsură
versificaţie

auditive rimă
motorii

vers ritm
olfactive strofă
ANEXA 2

Toamna Toamna

de Tudor Arghezi de Tudor Arghezi

Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai-nainte. Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai-nainte.
Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte. Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.
Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni. Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini. Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.

Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins. Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.
Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins. Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins.
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut. Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut.

Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii... Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii...
Privirea întârzie pe panglicile rochii. Privirea întârzie pe panglicile rochii.
Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l dezmierd... Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l dezmierd...
Orice vroiesc rămâne îndeplinit pe sfert. Orice vroiesc rămâne îndeplinit pe sfert.

Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge?
Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge. Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge.
O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut - O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut -
Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut. Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut.
ANEXA 3 FIŞE DE LUCRU PENTRU TEXTUL LIRIC

FIŞĂ DE LUCRU 1 CE VIZEAZĂ ÎNŢELEGEREA TEXTULUI

Subliniază varianta sau variantele corecte:

a) Opera literară „Toamna” de Tudor Arghezi, este o operă:

- epică
- lirică
-ambele
b) Eul liric este:
-poetul
-autorul
-o voce din text
c) Eul liric transmite gânduri, idei, sentimente în mod:
-direct
-indirect
-ambele
d) Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt:
- verbele la persoana I „vreau”, să mângâi”, forme pronominale „mă”, „mi”, „mine”, punctuaţia
expresivă;
- verbele şi formele pronominale la persoana I „vreau”, „mă ridic”, interjecţia „O!”, şi
substantivul „ca orbul”;
- verbe şi pronume la persoana I „ străbatem”, „ne-am aşezat”, „mă-ndrept”, propoziţia
interogativă « Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? », interjecţia „O !”.
e) Sentimentele transmise sunt :
- de tristeţe şi regret faţă de o iubire pe cale să se stingă;
- de bucurie la revederea fiinţei iubite;
-de admiraţie faţă de anotimpul descris.
f) În poezie este vorba despre:
- o iubire împlinită;
- o iubire trecută;
- o iubire tulburată de trecerea timpului.
g) Toamna este folosită în poezie cu sensul de:
- anotimp;
- metaforă a unei stări sufleteşti;
- ambele variante sunt posibile.
h) Elementele care compun decorul natural din prima strofă sunt:
- parcul, cărările, banca,frunzele, fântânile, doi îngeri;
-parcul, copacii, banca, lacul, fântânile, doi îngeri;
- parcul, crengile, copacii, lacul, fântânile, doi îngeri.

FIŞĂ DE LUCRU NR.2 CE VIZEAZĂ SEMNIFICAŢIA VERSURILOR

i) Versul : Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins. semnifică:

- lăsarea serii;
- în mod metaforic stingerea sentimentului de iubire;
- existenţa unui luminiş în preajma îndrăgostiţilor.
î) Versurile: Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut/Ca orbul, ca să cânte, spărturile
pe flaut. semnifică:
-interiorizarea eului liric şi încercarea disperată de a regăsi şi a reînvia sentimentele ce îi uneau
pe cei doi îndrăgostiţi;
- interiorizarea eului liric şi încercarea de a-şi regăsi sufletul;
-dorinţa eului liric de a cânta la flaut.
j) Repetiţia verbului „vreau” la indicativ prezent din strofa a treia şi verbele la conjunctiv
„să ridic privirea”, „ să mângâi ochii”, „să dezmierd” semnifică:
- dorinţa eului liric de a mângâia cu gesturi tandre fiinţa iubită;
- dorinţa eului liric de a mângâia cu privirea fiinţa iubită;
- dorinţa eului liric de a se apropia de fiinţa iubită.
k) Versurile Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? /Apusul îşi întoarce cirezile prin
sânge. semnifică :
- accentuarea durerii provocată de plânsul iubitei ;
- prin interogaţia retorică mirarea cu care eul liric priveşte fiinţa iubită, fără să-i înţeleagă
plânsul ;
- nedumerirea eului liric prin interogaţia retorică, tristeţea şi frământările sufleteşti prin limbajul
metaforic plin de expresivitate ;
l) Versurile O! mă ridic, pe suflet s-o strâng si s-o sărut - /Dar bratele, din umeri, le simt că
mi-au căzut. semnifică :
- imposibilitatea finalizării gesturilor ;
- inutilitatea îndeplinirii dorinţelor eului liric ;
-povara tristeţii şi neputinţei de care eul liric se simte copleşit.

FIŞĂ DE LUCRU NR. 3 CE VIZEAZĂ FIGURILE DE STIL ŞI IMAGINILE ARTISTICE

m) Versul Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni. reprezintă :

-o imagine vizuală ;
-o imagine dinamică :
-o imagine auditivă.
n)Versul Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.
-o imagine dinamică ;
-o imagine vizuală ;
-o imagine auditivă
o) Structura « palide-oseminte » este :
-epitet ;
-asonanţă ;
-metaforă.
p) Structura,,sufletul mi-l caut / Ca orbul” este:
-epitet;
- personificare;
- comparaţie.
r) Structura „să-mi ridic.. /să-i mângâi ochii.../ să i-l dezmierd...” este :
- repetiţie;
- personificare;
- enumeraţie.
s) Versul Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge. reprezintă :
- o metaforă ce ceează o imagine vizuală şi pune în evidenţă frământările, zbuciumul sufletesc,
durerea şi suferinţa eului liric ;
- o personificare ce creează o imagine dinamică şi pune în evidenţă frământările, zbuciumul
sufletesc, durerea şi suferinţa eului liric.;
- o metaforă personificatoare ce creează o imagine dinamică şi pune în evidenţă frământările,
zbuciumul sufletesc, durerea şi suferinţa eului liric.
ş) Versul Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut.conţine :
- o enumeraţie ;
- o comparaţie ;
- o hiperbolă.

FIŞĂ DE LUCRU 4 CE VIZEAZĂ ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE ŞI PUNCTUAŢIA

t) Muzicalitatea versurilor este oferită de:
rima: şi ritmul :
- împerechetă - trohaic
- încrucişată - iambic
- îmbrăţişată
ţ) Măsura versurilor este de :
- 13-15 silabe;
-13-14 silabe:
- 14 silabe.
u) Punctele de suspensie din versurile
Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii... / Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l
dezmierd... marchează:
- o pauză prin întreruperea şirului gândurilor;
- prezenţa eului liric;
- accentuează o stare, o emoţie.
v) Linia de pauză de la sfârşitul versului O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut –
marchează :
- o pauză mai mare ;
- accentuează o stare, o emoţie;
- leagă două versuri.
x) Semnul exclamării din versul O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut – este folosit
după :
- o interjecţie ce arată durerea, tristeţea;
- o interjecţie ce arată mirarea;
- o interjecţie ce arată admiraţia;
y) Semnul întrebării din versul Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? – marchează :
- o interogaţie retorică ;
- un sentiment de nedumerire, incertitudine ;
- intonaţia propoziţiei.
z) Modul de expunere predominant este :
-descierea ;
-monologul liric ;
- dialogul.

FIŞĂ DE LUCRU NR.5 CE VIZEAZĂ INTERPRETAREA TEXTULUI

1. Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre mesajul
transmis sau despre semnificaţiile textului citat.

În compunerea ta, trebuie:

-să formulezi o opinie despre mesajul fragmentului dat;
-să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.
2. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre
semnificaţiile titlului poeziei prin raportare la conţinutul acesteia.
În compunerea ta, trebuie:
- să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului;
-să-ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.
3. Redactează o compunere de 150-250 în care să argumentezi că textul dat aparţine genului
liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat;
- să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text;
-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să resprecţi limitele de spaţiu indicate.
ANEXA 4
TEMA PENTRU ACASĂ
Se dă textul:
Din nou revăd pădurea în care împreună
Cu tine rătăcit-am în nopţile cu lună
Şi banca solitară pierdută-n flori albastre
Pe care adesea statu-am strângându-ne de mână
Uimiţi de sfânta vrajă a fericirii noastre.
Azi dragostea ni-i moartă şi banca-i părăsită,
De vântu’ rece-al toamnei pădurea-i desfrunzită
Copacii-şi clatin vârful şi crengile îşi frâng
Şi eu şi ea-mbrăca-vom de-acum haina cernită
Pădurea-şi plânge frunza şi eu dragostea mi-o plâng.
(Ion Minulescu, Plâns)
Cerinţe:
1. Redactează o compunere de 150-250 în care să
argumentezi că textul dat aparţine genului liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente
în textul dat;
- să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate
din text;
-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să resprecţi limitele de spaţiu indicate.
TEMA PENTRU ACASĂ
Se dă textul:
Din nou revăd pădurea în care împreună
Cu tine rătăcit-am în nopţile cu lună
Şi banca solitară pierdută-n flori albastre
Pe care adesea statu-am strângându-ne de mână
Uimiţi de sfânta vrajă a fericirii noastre.
Azi dragostea ni-i moartă şi banca-i părăsită,
De vântu’ rece-al toamnei pădurea-i desfrunzită
Copacii-şi clatin vârful şi crengile îşi frâng
Şi eu şi ea-mbrăca-vom de-acum haina cernită
Pădurea-şi plânge frunza şi eu dragostea mi-o plâng.
(Ion Minulescu, Plâns)
Cerinţe:
1. Redactează o compunere de 150-250 în care să
argumentezi că textul dat aparţine genului liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente
în textul dat;
- să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate
din text;
-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să resprecţi limitele de spaţiu indicate.