Din toata istoria Daciei s-au evidentiat cel mai mult 2 regi:

Burebista si Decebal, acestia au condus la extinderea si

dezvoltarea statului atat pe plan economic, militar cat si
teritorial.Burebista a fost un lider politic i militar impresionant,
al inuturilor locuite de geto-daci,care ajuns in fruntea neamului
sau satul de razboiaie dese si fiind ajuatat de marele preot
Deceneu infaptuieste o serie de msuri administrative care au
avut un rol important n consolidarea i stabilitatea statului:
creeaza un aparat de stat militaro-administrativ cu capitala la
Sarmisegetusa si aduna o armata unica in numar de 200000
ostasi,a recrutat oameni noi pentru administrarea agriculturii,
strngerea drilor, supravegherea muncilor obteti obligatorii,
fcnd, astfel, posibil realizarea sistemului de fortificaii n
Dacia si intarirea capacitatii de aparare, , a introdus sistemul de
legi beligines,interzice violenta asupra femeilor,consumul in
exces de acool, iar pe plan impune tuturor credinta intr-un
singur zeu(Zamolxes).Ca strateg militar desavarsit campaniile
sale militare nu au avut caracterul expediiilor de prad, ci
acestea au avut raiuni politice i au vizat ca obiectiv
fundamental cuprinderea teritoriilor ce aparinuser geto-dacilor
i securizarea hotarelor. De asemenea, Burebista nu a urmrit
crearea unui stat mare care s fie alctuit dintr-un conglomerat
de populaii, asemeni despoiilor orientale, ci a urmrit
ntemeierea unui stat cu structuri omogene din punct de vedere
etnic.Sub Burebista, statul dac a atins cea mai mare ntindere si
desi i-au luat 20 de ani sa efectueze aceste reforme,el a creeat
un stat puternic temut chiar si de romani. Dacia s-a aflat la
apogeul puterii sale sub regele Decebal care dupa 131
infaptuieste reunificare triburilor dacice. Dei mai restrns ca
arie geografic dect regatul lui Burebista noul stat era ns mai
centralizat i mai puternic. Progresele nregistrate n acest timp
de societatea dacic erau multiple si importante: o populaie
numeroas si grupat n jurul multor davae n care pulsa o vie
activitate economic, legturi comerciale cu lumea greco-
roman, o cultur nfloritoare cu puternice elemente originale.
nc din primul an de domnie, din anul 85, Decebal se confrunta
cu o situaie dificil. Roma organizeaz prima campanie n
inima Daciei comandat de prefectul Grzii Pretoriene, Cornelius
Fuscus. ntr-un defileu carpatic, Decebal atrage forele romane
ntr-o curs. Comandantul roman cade n lupt, iar Decebal duce
n Munii Ortiei prada de rzboi: prizonieri, trofee i stndardul
legiunii a V-a. Marea btlie are loc la Tapae.Dupa o alta
confruntare cu romanii la un an dupa asta din care iese infrant
Decebal incheie o pace avantajoasa cu imparatul Dominitian
prin care se numeste rege clientar al Romei, iar regatul su,
regat clientelar, primea meteri mineri, instructori militari .Acest
lucru se mentine si in urmtorii 12 ani de pace, Decebal isi
consolideaza puterea i statul. Procesul de centralizare a statului
dac este accelerat, armata este echipat i instruit. Se iniiaz
un vast program de construcii civile i militare ndeosebi n
regiunea Munilor Ortie. ncearc s stabileasc relaii cu
popoare i state inamice Romei. Confruntrile dintre daci i
romani au renceput n timpul mpratului Traian.Confruntarea
decisiv a avut loc n 101-102 cnd armata roman, condus de
mpratul Traian, dup ample pregtiri, a atacat Dacia, Decebal
fiind silit s ncheie o pace zdrobitoare. Din ordinul
lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii,
nal, ntre Drobeta i Pontes, n anii 103-105, un pod
peste Dunre, pe care legiunile romane l trec n vara anului 105,
iniiind cel de-al doilea rzboi dacic. n ciuda rezistenei, cetatea
este cucerit i distrus din temelii. Decebal, mpreun cu
cteva cpetenii, reuete s prseasc cetatea ncercnd s
continue rezistena mpotriva romanilor n interiorul rii. Este
urmrit de cavaleria roman i pentru a nu cdea viu n minile
dumanului, Decebal s-a sinucis.
Atat Burebista cat si Decebal au jucat un rol important in
crearea statului Dacic si a poporului dac prin actiunile lor de
unificare si reformare,astfel datorita lor Dacia a devenit un stat
care putea face fata unui imperiu dezvoltat si puternic precum
imperiul roman.