IGIENA REZIDUURILOR

IGIENAHABITATULUI
 CURSUL 5

IGIENA REZIDUURILOR.
IGIENA HABITATULUI.IMPORTANTA HABITATULUI CA
FACTOR DE MEDIU. IGIENA LOCUINTEI; AMPLASARE,
ORIENTARE, PLANIFICARE, CONFORT TERMIC,
VENTILATIE
IGIENA REZIDUURILOR

Definitie: reziduurile: toate substantele solide si

lichide rezultate din activitatile umane, care nu
mai sunt necesare economiei acestora, constituie
un balast si trebuie indepartate ca inutile
daunatoare sanatatii.
IGIENA REZIDUURILOR

1. Reziduurile solide
1.1. Reziduuri menajere
 cantitatea si calitatea difera de la o tara la alta si
depind de: zona geografica, clima, gradul de
satisfacere a nevoilor alimentare ale populatiei,
sistemele de incalzire
 gunoiul menajer: 0.5-2.5 Kg/locuitor/24 ore
IGIENA REZIDUURILOR

1. Reziduurile solide
1.1. Reziduuri menajere
 compozitie: resturi alimentare: 25%; hartie,
ambalaje, lemn, materiale plastice, tesaturi, cadavre
animale, gunoi de constructie, sol
 tendinta generala: cresterea gunoaielor cu 1-35 anual
 tendinta de ambalaje biodegradabile
IGIENA REZIDUURILOR

1.2. Reziduuri stradale

- componenta variata si cuprind reziduurile rezultate din
piete, parcuri, strazi. 0.2-0.3 kg/locuitor/an

R
IGIENA REZIDUURILOR

1.3. Reziduuri industriale

- variaza cu procesul de productie si gradul de
industrializare
- cele din industria chimica, metalurgica si siderurgica
contin substante chimice, metale, metaloizi,
fertilizante, pesticide
- reziduurile din industria alimentara contin
predominant compusi organici usor biodegradabili
- cantitatea depinde de gradul de industrializare
IGIENA REZIDUURILOR

1.4. Reziduuri agrozootehnice

- provin de la cresterea animalelor si se
intalnesc in mediul rural si zonele pre
orasenesti.
- complexe, compuse din: paie, furaje si
dejectele animalelor
- anual: 10 t/animal mare; 3-5 t pt animalul
mic
- gunoi bogat in substante organice
IGIENA REZIDUURILOR

1.5. Reziduuri speciale

- grad mare de periculozitate pentru
colectivitate: de la spitale, -boli infectioase
IGIENA REZIDUURILOR

1.6. Nocivitatea reziduurilor solide

- poluarea solului pe suprafata depozitata
- poluarea bazinelor naturale de apa
- poluarea paturilor de apa subterana prin
infiltrarea apelor de precipitatii care au
antrenat impuritatile din depozitele de
reziduuri

Roxana Filip: roxana_filip@yahoo.com

IGIENA REZIDUURILOR

1.6. Nocivitatea reziduurilor solide

- impurificarea aerului prin produsii gazosi rezultati
prin descompunere mai ales in sezonul cald
- favorizarea inmultirii mustelor si altor insecte
- constituie locuri de adapostire si dezvoltare a
rozatoarelor: soareci, sobolani
- contin germeni patogeni si paraziti
- influenteaza nefavorabil individul din punct de
vedere psihic
IGIENA REZIDUURILOR

1.7. Colectarea reziduurilor solide

- trebuie realizata in conditii care sa asigure izolarea, sa
impiedice accesul insectelor si emanarea de mirosuri
- saci de material plastic, indepartare frecventa
- colectare temporara a gunoiului menajer in spatii
special dedicate
- la nivel stradal - colectare in pubele cu indepartare
periodica
- colectare in sistem unitar, cu un singur recipient
collector sau separativ- colectare separat pentru diferite
categorii
Roxana Filip: roxana_filip@yahoo.com
IGIENA REZIDUURILOR

1.8. Transportul reziduurilor solide

- in intervale cat mai apropiate- cel mult 2 zile
vara si 5 zile iarna
- transport nocturne, vehicule compactate
- sistemul de schimbare a containerelor
- reteaua de canalizare- pornind de la
apartamnet sau bloc
- personalul este supus riscului imbolnavirii cu
germeni transmisi prin reziduuri
IGIENA REZIDUURILOR

1.9. Neutralizarea reziduurilor solide

- evitarea contaminarii cu agenti chimici si
biologici a mediului
- evitarea dezvoltarii insectelor si rozatoarelor
- dupa epurare, reziduurile rezultate sa fie
inofensive sub aspect epidemiologic
- neutralizare prin metode rapide
- reziduurile ramase sa poata fi utilizate
economic
IGIENA REZIDUURILOR

1.9. Neutralizarea reziduurilor solide

1.9.1. Depozitarea controlata
- dezintegrarea reziduurilor de catre flora microbiana
din sol cu indeplinirea unor conditii: locul situate la
1000 m departare de colectivitate; patura de apa
subterana 3-4 m adancime, terenul imprejmuit cu
talazuri inclinate si vegetatie
- din lipsa de spatiu metoda este tot mai putin folosita
IGIENA REZIDUURILOR

1.9. Neutralizarea reziduurilor solide

1.9.2. Compostarea reziduurilor
- biodegradarea prin organismele din sol
- depozitare pe platforme amenajate in afara localitatii
- platforme impermeabile, lungime de 10-25 m, in
randuri paralele
- reziduurile sunt depozitate in stive successive, prin
alternare cu straturi de pamant
IGIENA REZIDUURILOR

1.9. Neutralizarea reziduurilor solide

1.9.3. Camerele biotermice
- din caramida sau beton, in care se introduce
reziduurile si circula un curent de aer cald
- multiplicarea florei termofile
IGIENA REZIDUURILOR

1.9.4. Incinerarea
 in cuptoare speciale-crematorii de gunoaie
 faze: sortarea reziduurilor, maruntirea, incinerarea
propriu zisa, evacuarea si depozitarea cenusii rezultate
din ardere
 substantele poluante rezultate din incinerare se grupeaza
in:
 impurificatori “ normali” eliminati obisnuit prin
ardere: oxizi de carbon si sulf, pulberi in suspensie
 metale grele, hidrocarburi, cianuri
 micropoluanti - poli clor dibenzo dioxine; policlor
dibenzo furan
IGIENA REZIDUURILOR

2. Reziduurile lichide
Denumite ape reziduale sau ape uzate –
constituite din ape care au fost utilizate in diferite
scopuri (menajer, industrial, spalarea strazilor)
Cresterea standardului de viata necesita cantitati
mai mari de apa ceea ce determina volume tot
mai mari de ape uzate
IGIENA REZIDUURILOR
2. Reziduurile lichide
2.1. Clasificarea reziduurilor lichide
2.1.1. Ape uzate menajere
- rezulta din folosirea apei potabile din locuinte,
institutii publice, unitati comerciale, hoteluri
- ritmul de eliminare variaza in 24 de ore, maxim
catre pranz
- continutul in materie organica- provine din
activitatile casnice si dejecte; compusa din
substante variate: amidon, dextrine, celuloza,
grasimi, albumina, uree
IGIENA REZIDUURILOR
2. Reziduurile lichide
2.1. Clasificarea reziduurilor lichide
2.1.1. Ape uzate menajere
- continut in agenti biologici, eliminate cu dejectele si
indepartati cu apele uzate
- continutul in agenti patogeni ofera informatie cu
caracter epidemiologic privind circulatia tulpinilor
bacteriene in teritoriul respectiv
- agentii patogeni nu se inmultesc in apele reziduale,
dar supravietuiesc destul timp pentru a contamina
IGIENA REZIDUURILOR
2.1.2. Apele uzate industriale
- rezulta in urma folosirii apei in industrie
- variatii mari de volum, compozitie si ritm de
producere
- Compozitie - de la cele curate la cele provenite de la
refinariile de petrol, industria chimica
- contin: suspensii (fabricarea sodei), substante
organice (antibiotice, industria alimentara), substante
plutitoare (grasimi, uleiuri, reziduuri de petrol),
substante toxice (industria chimica, metalurgica)
IGIENA REZIDUURILOR
2.1.3. Ape uzate zootehnice
- provin din unitatile de crestere a animalelor
- volum si ritm de producere in raport de
specia animala, numarul, grad de intretinere a
salubritatii
- contin cantitati mari de germeni
- grad de poluare de 5-10 ori mai mare decat
apele orasenesti
IGIENA REZIDUURILOR
2.1.4. Ape uzate speciale
- cuprinse intre reziduurile provenite din
spitalele de boli infectioase umane si
veterinare
- contin cantitati importante de medicamente
eliminate prin dejectele bolnavilor, reactivi
chimici folositi in laboratoare, detergenti,
antiseptice
IGIENA REZIDUURILOR
2.1.5. Ape meteorice
- provin din precipitatiile cazute in interiorul
colectivitatii
- compozitie in raport cu gradul de salubritate
al teritoriului
IGIENA REZIDUURILOR
2.2. Colectarea si transportul apelor uzate
- Sistemul de canalizare
 unitar: indepartarea tuturor apelor uzate
se face printr-o retea de canalizare unica
 separativ – diferentiat - doua retele: una
pentru apele orasenesti a doua pentru cele
din precipitatii
 mixt - sistem unitar in terenurile plane si
separativ in zonele cu pante
IGIENA REZIDUURILOR
2.2. Colectarea si transportul apelor uzate
Caracteristici:
 sa fie corespunzator dimensionat, incat sa cuprinda
toate apele uzate eliminate de colectivitate
 conductele sa fie etanse pentru a evita impurificarea
solului sau retelei de distributie a apei potabile
 timpul de evacuare sa fie 5-7 ore
 reteaua de canalizare sa fie amplasata sub zone de
inghet si sub reteaua de alimentare cu apa potabila
IGIENA REZIDUURILOR
2.3.Neutralizarea apelor uzate
2.3.1 Deversare in sursele naturale de apa
- in apele de suprafata prin dilutie si
autopurificare
- tendinta de restrangere - se produce
contaminarea
IGIENA REZIDUURILOR
2.3.2. Tratarea apelor reziduale
2.3.2.1. Epurare prin metode fizice
- strecurare
- sedimentare- decantoare
- orizontale
- verticale
- cu doua etaje
IGIENA REZIDUURILOR
2.3.2.2. Epurarea prin metode biologice
 
a) Campurile de irigare-suprafete de teren cu santuri in
care sunt deversate apele uzate
b) Campurile de asanare- bazate pe capacitatea de
autopurificare a solului
c) Irigatia subterana
d) Lacurile biologice-sunt deversate apele reziduale
dupa prealabila decantare
e) Puturi absorbante sau gropi de infiltratie
IGIENA REZIDUURILOR
Filtrele biologice
 intermitente - apa se introduce la intervale de
timp
 de contact - cu cocs
 stropitoare - apele uzate sunt raspandite pe
suprafata filtrului prin stropire
IGIENA REZIDUURILOR
Dezinfectia apelor uzate
- prin clor gazos introdus prin aparate de
clorinare
- control: prezenta clorului residual
IGIENA HABITATULUI

1. IMPORTANTA HABITATULUI CA FACTOR DE

MED
Colectivitatile umane – mediu total de viata- omul este
strans legat de factorii de habitat. Aceasta unitate se
comporta ca un biotop, in care omul este biocenoza.
Factorii naturali - relief, sol, sursele de apa, clima,
vegetatia, izvoarele termice. Se vor asigura factorii de
sanogeneza, mai ales in zona locuintelor, alimentarea cu
apa a colectivitatii si amenajarile administrative
economice cele mai potrivite.
IGIENA HABITATULUI

1. IMPORTANTA HABITATULUI CA FACTOR DE

MEDIU
Factorii social economici - bogatiile solului, subsolului,
existenta sau posibilitatea crearii cailor de acces catre alte
localitati, posibilitati de amplasare a unor baze sportive
Factorii populationali - densitatea populatiei, structura pe
grupe de varsta, sex, profesie, dinamica populatiei: natalitate,
mortalitate, excedent; starea de sanatat-morbiditate, prevalente
Zona de locuinte - se va amplasa pe teritoriul cu cele mai
bune conditii. Salubra, protejata de efectul nociv al
activitatilor industriale, accesibila la principalele locuri d
emunca, cu spatii verzi; servicii medicale, comerciale
IGIENA HABITATULUI
2. IGIENA LOCUINTEI
Conditiile de habitat necorespunzatoare:
 lipsa radiatiilor luminoase si UV - conditii propice
pentru bolile respiratorii, infectioase, cu transmitere
aeriana
 umezeala si frigul
 lipsa instalatiilor igienico sanitare
 supraaglomerarea
 radioactivitatea materialului de constructie a locuintei
creeaza fond radioactive in interiorul locuintei
 finisajul necorespunzator din interior - accidente casnice
 locuinta neigienica
IGIENA HABITATULUI
2.1. Amplasarea locuintei
- teren usor inclinat, pentru scurgerea apei
meteorice
- porozitatea si permaebilitatea solului bune
- solurile argiloase sunt contraindicate
IGIENA HABITATULUI
2.2. Orientarea locuintei
- expunerea corespunzatoare la soare, patrunderea
radiatiei solare direct in incapere
- in zona temperate: orientare S/SE
2.3. Planificarea interioara
- sa sigure confort, comoditate si igiena
- camerele cu utilizare frecventa se vor instala cu cea
mai buna orientare
- la bloc: suprafata minima pentru o persoana: 8-16
m2, numar de incaperi corespunzator numarului de
persoane
IGIENA HABITATULUI

2.4.Materiale de constructie
 Termoizolarea - evita pierderea de caldura
iarna si supraincalzirea vara
 Hidroizolarea - protejeaza locuinta de
patrunderea apei prin pereti
 fonoizolarea
 elasticitatea, rezistenta, intretinerea usoara
IGIENA HABITATULUI

Materiale de constructie frecvent utilizate:

 beton
 caramida arsa
 lemn
 caramida nearsa
 mase plastice
IGIENA HABITATULUI

2.5. CONFORTUL TERMIC IN LOCUINTA

Se considera confort termic optim situatia in care efortul
organismului de reglare termica se face cu minimum de
energie.
Conditiile de mediu fizic din spatii inchise sunt
determinate de proprietatile fizice ale aerului
(temperatura, umiditate, curenti de aer), de sursele de
radiatii calorice, temperatura peretilor, mobilei,
obiectelor din jur. Acesti factori actioneaza in complex,
compensandu-se unii pe altii si alcatuiesc microclimatul
incaperii.
IGIENA HABITATULUI

2.5.1. Criterii fiziologice de confort termic

 temperatura corporala: 37 +- 0.5 oC
 pierderea de caldura se realizeaza prin:
 radiatie - iradierea energiei termice eliberate de corp catre
obiectele inconjuratoare
 convectie - incalzirea straturilor din jurul corpului, inlocuirea
lor periodica prin diferentele de temperatura realizate
 conductia - pierderea de caldura prin contactul direct cu
obiectele inconjuratoare, cu temperaturi mai mici decat ale
corpului uman
 evaporarea - energia termica consumata prin evaporarea
transpiratiei de pe tegumente
IGIENA HABITATULUI

Pierderea de caldura prin mecanismele mentionate se

face cu reactii din partea organismului, a caror intensitate
va fi proportionala cu solicitarile din partea factorilor de
mediu. Reactiile de adaptare:
 vasodilatatia periferica - se trimite la periferia
organismului o cantitate mare de sange, care, avand
conductibilitate termica ridicata, favorizeaza
pierderea de caldura. Vasodilatatia produce scaderea
tensiunii arteriale, cresterea frecventei pulsului, a
frecventei si amplitudinii respiratorii
IGIENA HABITATULUI

 cresterea temperaturii cutanate - se face diferentiat, dupa zona

anatomica si proportional cu solicitarea; modificari la nivelul
extremitatilor, datorita faptului ca suprafata de pierdere a
caldurii este mare, raportat la volumul lor.
 Activarea sudoratiei - la temperature ridicate mecanismul de
pierdere a caldurii prin vasodilatatie isi pierde din eficienta,
moment in care incepe sa fie activat mecansimul sudoratiei
 
Socul termic se caracterizeaza prin cefalee, ameteala, respiratie
superficiala si neregulata, reflexe exagerate sau abolite, tensiunea
arteriala deosebit de scazuta
IGIENA HABITATULUI

Microclimatul rece
 valori ale factorilor de microclimat inferioare
zonei de confort termic. Temperatura aerului,
peretilor, obiectelor este joasa, dar poate exista
simultan si o miscare rapida a aerului cu
umiditate de valori mari. La temperaturi
scazute pierderile se fac prin radiatie
IGIENA HABITATULUI

Productia de caldura – termogeneza - se face prin cresterea

proceselor oxidative la nivelul tuturor tesuturilor si organelor.
Reducerea pierderii de caldura se face prin:
 vasoconstrictie periferica - incetinirea circulatiei sanguine in
tesuturile periferice; cresterea tensiunii arteriale, scaderea
frecventei pulsului, reducerea cantitatii de lichide circulante
periferic
 scaderea temperaturii cutanate - nu este uniforma pe intregul
corp.temperatura pielii trunchiului - ramane la valori apropiate
celei din mediul intern; modificari mici si la pielea fruntii;
pielea fetei, extremitati superioare variatii de temperatura
mari.
IGIENA HABITATULUI

Tulburari locale: degeraturi, dureri articulare si

musculare, dureri pe trasee nervoase pana la pareze
Tulburari generale - intereseaza reactii ale intregului
organism

2.5.2. Confort termic in locuinta

- temperatura aerului intre 18-22 oC
- miscarea aerului sa nu depaseasca 0.5 m/s
- temperatura suprafetelor sa nu difere cu mai mult
de 3oC fata de cea a aerului.
IGIENA HABITATULUI

In sezonul rece:
 temperatura aerului: 21-22oC
 gradientul de temperatura sa aiba valori optime-
diferentele orizontale -1-2oC;
 temperatura peretilor interiori sa nu aiba o diferenta
mai mare de 3oC comparativ cu temperatura aerului.
 Temperaturile dispozitivelor de incalzire trebuie sa
fie pentru panourile de perete 33-38oC
IGIENA HABITATULUI

In sezonul cald:
 temperatura interioara 23-25oC
 umiditatea relative 50-55%
 viteza de deplasare a aerului 0.1-0.2 m/s
IGIENA HABITATULUI

2.6.Ventilatia locuintei
- in spatiile locuite, aerul isi schimba caracteristicile
datorita activitatilor fiziologice umane: degajare de
caldura, vapori de apa, substante chimice - vicierea
aerului - vezi LP
2.6.1. Vicierea aerului
Proprietatile chimice sunt modificate prin actul
respirator, care consuma oxigenul si creste concentratia
de CO2. Scaderea concentratiei de oxigen din aer poate
ajunge pana la 19.5-19% in aglomerare intense
IGIENA HABITATULUI

Proprietatile fizice - se modifica prin eliminarile

de caldura umana;expunerea prelungita la aer
viciat are efecte negative, de intensitate variata in
functie de sensibilitatea individuala
IGIENA HABITATULUI

2.6.3. Norme de ventilatie

Mc aer: =Nxc/a-b
N- numarul de persoane din incapere
c- cantitatea de CO2 eliminata de persoana/h
a- concentratie CO2 acceptata in incapere
b- concentratie de CO2 existenta in aerul
atmospheric
Un adult necesita 30m3/h tinand cont ca cea mai
mica valoare permisa a CO2 este 0.07%
IGIENA HABITATULUI

2.7. Iluminatul
2.7.1. Iluminatul natural
- asigurat de radiatia solara
- lumina patrunde prin ferestre si este reflectata de
suprafetele interioare (pereti, plafon)
- pentru ca in interiorul locuintei distributia luminii sa fie
cat mai uniforma, trebuie ca aceasta sa patrunda cat mai
adanc, iar cerul sa fie vizibil din toate zonele camerei
2.7.2. Iluminatul artificial
- sistem incandescent - neeconomic si produce
supraincalzire
- fluorescent
BIBLIOGARFIE
Alexa Lucia, Gavat Viorica, Melinte C-tin, Curs de
Igiena Iasi 1993
Gavat Viorica, Indrei L.L. Alimentatia Omului
sanatos, Editura Contact International Iasi, 1995
Note de curs-Dr. Filip Roxana USV
www.free medical journals.com
www.escmid.org
The Tree House in Cincinnati
Ancient Chinese house on pond and bridge
Ancient-chinese-house
africa-house
african-heritage-house
Alaska
Abi Barak village, Afghanistan
CasaBatllo
houses-in-tibet
Hobbit-House-New-Zealan
La yourte (ou Ger) est la maison traditionnelle des peuples nomades vivant
en Asie Centrale
China
Sighisoara-turnul-cu-ceas
Case ecologice
Case ecologice
hotel-kakslauttanen-igloo-village-lead
iglu_blaze
Winter_Wooden_house_in_Alaska
Riomaggiore - Colourful Village Italy