ECOLOGIA UMANĂ

Ecologia umană studiază relațiile dintre populațiile umane și mediul lor abiotic, biotic și
social.
Ecosistemul este unitatea de bază, structurală și funcțională a biosferei. Acesta este
alcătuit din 2 componente fundamentale:
Biotop: -componenta nevie (abiotică);
-totalitatea factorilor fără viață (apă, aer, sol, energie solară).
Biocenoză : -componenta vie (biotică);
-totalitatea populațiilor ce ocupă același habitat.

După originea lor ecosistemele pot fi:

-naturale-apărute spontan pe calea evoluției naturale a factorilor ecologici;
-antropizate-apărute pe cale artificială, sub influența omului.

Tipuri de ecosisteme antropizate (artificiale)

a)acvatice
-lacuri de baraj și de acumulare
-biotop: cantitatea de oxigen din apă depinde de temperatură și de respirația
organismelor acvatice;
-biocenoză: planctonul este format din fitoplancton (alge albastre, verzi) și zooplancton;
Populațiile piscicole sunt reprezentate de crap, somn, scobar;
-iazuri și heleșteie piscicole
-biotop: cantitatea de oxigen este rezultatul a două procese opuse: respirația
organismelor vii-proces consumator de oxigen și fotosinteza-proces furnizor de oxigen.
-biocenoză: planctonul cuprinde bacterii cu rol în descompunerea materiei moarte,
flagelate, alge albastre-verzi. Populațiile piscicole sunt reprezentate de: crap, caras, știucă,
păstrăv, biban.
b)terestre
I. Agroecosistemele
-s-au format ca urmare a intervenției omului asupra ecosistemelor naturale.
-d.p.v. trofic, biocenozele prezintă următoarele componente:
1. producători primari, reprezentați de plantele de cultură;
2. consumatori primari, reprezentați de ierbivore sau animale fitofage;
3. consumatori secundari, reprezentați de animalele carnivore.
-tipuri de agroecosisteme:
-culturi agricole anuale și bianuale
-cuprinde culturile de cereale, plante leguminoase, textile medicinale, aromatice
și de nutreț;
-plantații de pomi și arbuști fructiferi
-cuprinde plantațiile de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și plantațiile de viță de vie;
-complexe zootehnice de creștere intensivă a animalelor
-cuprinde crescătoriile de animale;
-culturi protejate.
 II. Ecosistemul așezărilor umane
-rurale (sate, comune)
-contact strâns cu mediul natural;
-hrana provine din ecosistemele naturale și agroecosisteme;
-aprovizionarea cu apă provine din fântâni sau izvoare naturale;
-urbane (orașe)
-contact redus cu mediul natural;
-au producție industrială;
-apa provine din sisteme hidrografice și special amenajate;
-hrana provine din agroecosisteme și din industria alimentară;
-omul determină optimizarea condițiilor de mediu;
-Caracteristici specifice ale unui ecosistem antropizat:
-este dominat de specia umană;
-determină simplificarea și linearizarea circuitelor biogeochimice;
-fluxul de energie este susținut predominant de energia auxiliară;
-diversificarea resurselor naturale utilizate și creșterea ratei de exploatare a lor;
-atrage ecosistemele spre altă dezvoltare, decât cea care are loc în mod natural;
Ecosistemul antropizat se deosebește de cel natural prin:
-consum energetic mult sporit;
-utilizarea masivă și a altor surse decât cea solară;
-modificările de amplasare și cu mare viteză a structurii ecosistemului;
-impunerea unor intrări și ieșiri din sistem, altele decât cele naturale;
-nerespectarea ciclurilor biogeochimice.

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE

A)Deteriorarea ecosistemelor naturale

1.deteriorarea ecosistemelor prin eroziune
-eroziunea reprezintă degradarea solului sau a rocilor ca urmare a acțiunii ploilor, vântului,
omului. Acest fenomen se datorează:
-poluării cu pesticide și îngrășăminte chimice;
-ploilor acide;
-tăierilor masive de păduri.
-măsuri de prevenire a eroziunii solului:
-acoperirea în permanență a solului cu vegetație;
-cultivarea în terase limitate de șanțuri care rețin apa.
2.deteriorarea ecosistemelor prin construcții de canale și baraje
-duc la inundarea unor terenuri aluvionare și schimbarea calitativă și cantitativă a florei și
faunei locale;
-în marile baraje are loc o pierdere intensă de apă prin evaporare și o reținere a
sedimentelor;
-Din această cauză producția piscicolă a scăzut foarte mult.
3.deteriorarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi
-speciile nou introduse de om în ecosisteme se numesc specii exogene.
B)Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice
a.Defrișarea pădurilor
-pădurile sunt factorul determinant în menținerea echilibrului ecologic, climatic și hidric
-defrișările au contribuit la:
-degradarea solurilor;
-creșterea aridității climatului;
-intensificarea vitezei vânturilor;
-apariția inundațiilor.

b.Suprapășunatul
-distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a pășunării intensive de
către animalele ierbivore.

c.Supraexploatarea faunei terestre

-omul a contribuit direct la reducerea efectivelor sau chiar la dispariția unor specii prin:
vânătoare, pescuit, combaterea bolilor și dăunătorilor, dar și indirect producând dezechilibre
ecologice;
-cele mai afectate au fost populațiile de mamifere și păsări;
-în România au dispărut: zimbrul, antilopa de stepă, capra de munte;
-sunt pe cale de dispariție: râsul, capra neagră.

d.Supraexploatarea resurselor oceanice

-supraexploatarea fondului piscicol a condus la:
-scăderea cantitativă a peștelui;
-scăderea taliei peștilor capturați;
-reducerea efectivă a speciilor de interes piscicol.
-ca urmare a suprapescuitului, numeroase specii de pești și-au diminuat numărul de indivizi:
heringul, merlanul, scrumbia albastră.

e.Urbanizarea și industrializarea
-creșterea excesivă a populației urbane a favorizat dezvoltarea industriilor și transporturilor în
mod excesiv;
-ca urmare, s-au format noxele orașului reprezentate de particule de praf, de fum, compuși
chimici, dioxid de carbon;
-se creează un mediu neprielnic pentru sănătatea oamenilor, conducând la scăderea
imunității, boli ale sistemului nervos, respirator, endocrin.

C)Deteriorarea mediului prin poluare

-poluarea este o modificare a factorilor de mediu, prin introducerea poluanților (deșeuri
rezultate din activitatea umană);
-după natura poluanților poluarea poate fi: fizică, chimică, biologică;
-poluarea fizică poate să fie:
1.termică
 -diferite gaze, dioxidul de carbon conduc la încălzirea globală prin apariția
efectului de seră pe care îl provoacă
-încălzirea globală are următoarele efecte:
* topirea ghețarilor
* creșterea nivelului mărilor și oceanelor
* inundarea țărmurilor și a localităților
* schimbarea globală a climei

2.radioactivă
-se realizează cu radiații
-sursele de contaminare radioactivă sunt:
* depunerile radioactive care au ajuns în apă odată cu ploaia
* apele de la uzinele atomice
* deficiențe la centralele nucleare
3.sonoră
-este determinată de zgomote puternice sau de emisii de sunete cu vibrații
-sunetele de poluare sonoră sunt: transporturi terestre și aeriene, șantierele de construcții
-consecințele negative ale poluării sonore sunt: dereglarea auzului, contracțiile arterelor,
accelerarea pulsului, stresul

-poluarea chimică:
-substanțele toxice eliminate în mediu prin activitățile umane, de exemplu: pesticidele, unele
metale grele
-gazele poluante:
-oxidul de carbon în concentrații mari inhibă procesele respiratorii la plante, animale și
om
-dioxidul de sulf determină arsuri frunzelor, iar în combinație cu apa din precipitații
formează acidul sulfuric, producând ploile acide
-poluanți solizi
-conțin numeroase particule de cuarț, calciu, azbest, particule de plumb, mercur
-se face prin contaminarea bacteriologică a apei, alimentelor
-sursele de contaminare sunt:
* apele menajere
* apele industriale uzate, provenite în industria alimentară

-poluarea biologică a apei și a alimentelor se face indirect prin contaminarea lor cu

substanțe organice
-eutrofizarea apei este un proces natural de acumulare în timp a unor cantități
crescute de substanțe organice pe fundul apei. Are loc dezvoltarea în masa apei a unor
organisme.