Sunteți pe pagina 1din 1243

rător:

Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
1
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
A. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
1. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
1. erupțiile vulcanice;
2. furtunile de praf;
3. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
3. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
4. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
5. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
6. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
7. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
8. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale –
Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
9. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
10. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
11. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
12. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
B. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
2. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
4. erupțiile vulcanice;
5. furtunile de praf;
6. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
13. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
14. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
15. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
16. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
17.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
18. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
19. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
20. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
21. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
22. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
C. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
3. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
7. erupțiile vulcanice;
8. furtunile de praf;
9. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
23. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
24. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
25. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
26. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
27.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
28. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
29. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
30. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
31. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
32. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
D. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
4. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
10. erupțiile vulcanice;
11. furtunile de praf;
12. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
33. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
34. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
35. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
36. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
37.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
38. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
39. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
40. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
41. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
42. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
E. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
5. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
13. erupțiile vulcanice;
14. furtunile de praf;
15. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
43. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
44. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
45. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
46. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
47.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
48. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
49. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
50. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
51. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
52. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
F. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
6. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
16. erupțiile vulcanice;
17. furtunile de praf;
18. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
53. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
54. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
55. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
56. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
57.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
58. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
59. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
60. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
61. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
62. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
G. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
7. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
19. erupțiile vulcanice;
20. furtunile de praf;
21. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
63. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
64. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
65. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
66. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
67.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
68. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
69. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
70. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
71. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
72. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
H. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
8. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
22. erupțiile vulcanice;
23. furtunile de praf;
24. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
73. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
74. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
75. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
76. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
77.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
78. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
79. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
80. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
81. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
82. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
I. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
9. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
25. erupțiile vulcanice;
26. furtunile de praf;
27. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
83. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
84. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
85. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
86. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
87.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
88. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
89. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
90. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
91. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
92. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
J. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
10. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
28. erupțiile vulcanice;
29. furtunile de praf;
30. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
93. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
94. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
95. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
96. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
97.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
98. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
99. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
100. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
101. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
102.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
K. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
11. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
31. erupțiile vulcanice;
32. furtunile de praf;
33. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
103. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
104. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
105. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
106. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
107. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
108. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
109. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
110. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
111. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
112.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
L. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
12. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
34. erupțiile vulcanice;
35. furtunile de praf;
36. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
113. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
114. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
115. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
116. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
117. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
118. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
119. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
120. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
121. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
122.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
M.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
13. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
37. erupțiile vulcanice;
38. furtunile de praf;
39. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
123. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
124. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
125. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
126. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
127. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
128. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
129. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
130. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
131. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
132.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
N. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
14. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
40. erupțiile vulcanice;
41. furtunile de praf;
42. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
133. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
134. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
135. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
136. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
137. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
138. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
139. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
140. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
141. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
142.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
O. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
15. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
43. erupțiile vulcanice;
44. furtunile de praf;
45. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
143. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
144. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
145. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
146. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
147. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
148. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
149. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
150. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
151. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
152.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
P. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
16. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
46. erupțiile vulcanice;
47. furtunile de praf;
48. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
153. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
154. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
155. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
156. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
157. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
158. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
159. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
160. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
161. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
162.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
Q. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
17. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
49. erupțiile vulcanice;
50. furtunile de praf;
51. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
163. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
164. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
165. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
166. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
167. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
168. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
169. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
170. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
171. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
172.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
R. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
18. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
52. erupțiile vulcanice;
53. furtunile de praf;
54. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
173. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
174. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
175. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
176. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
177. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
178. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
179. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
180. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
181. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
182.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
S. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
19. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
55. erupțiile vulcanice;
56. furtunile de praf;
57. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
183. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
184. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
185. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
186. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
187. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
188. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
189. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
190. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
191. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
192.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
T. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
20. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
58. erupțiile vulcanice;
59. furtunile de praf;
60. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
193. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
194. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
195. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
196. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
197. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
198. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
199. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
200. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
201. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
202.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
U. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
21. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
61. erupțiile vulcanice;
62. furtunile de praf;
63. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
203. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
204. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
205. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
206. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
207. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
208. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
209. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
210. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
211. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
212.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
V. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
22. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
64. erupțiile vulcanice;
65. furtunile de praf;
66. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
213. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
214. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
215. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
216. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
217. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
218. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
219. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
220. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
221. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
222.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
W. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
23. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
67. erupțiile vulcanice;
68. furtunile de praf;
69. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
223. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
224. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
225. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
226. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
227. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
228. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
229. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
230. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
231. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
232.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
2
0
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
X. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
24. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
70. erupțiile vulcanice;
71. furtunile de praf;
72. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
233. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
234. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
235. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
236. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
237. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
238. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
239. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
240. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
241. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
242.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
Y. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
25. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
73. erupțiile vulcanice;
74. furtunile de praf;
75. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
243. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
244. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
245. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
246. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
247. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
248. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
249. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
250. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
251. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
252.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
Z. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
26. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
76. erupțiile vulcanice;
77. furtunile de praf;
78. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
253. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
254. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
255. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
256. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
257. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
258. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
259. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
260. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
261. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
262.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
AA. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
27. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
79. erupțiile vulcanice;
80. furtunile de praf;
81. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
263. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
264. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
265. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
266. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
267. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
268. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
269. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
270. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
271. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
272.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
BB. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
28. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
82. erupțiile vulcanice;
83. furtunile de praf;
84. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
273. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
274. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
275. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
276. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
277. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
278. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
279. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
280. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
281. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
282.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
CC. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
29. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
85. erupțiile vulcanice;
86. furtunile de praf;
87. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
283. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
284. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
285. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
286. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
287. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
288. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
289. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
290. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
291. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
292.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
DD. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
30. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
88. erupțiile vulcanice;
89. furtunile de praf;
90. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
293. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
294. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
295. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
296. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
297. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
298. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
299. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
300. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
301. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
302.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
EE. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
31. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
91. erupțiile vulcanice;
92. furtunile de praf;
93. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
303. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
304. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
305. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
306. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
307. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
308. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
309. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
310. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
311. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
312.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
FF. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
32. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
94. erupțiile vulcanice;
95. furtunile de praf;
96. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
313. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
314. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
315. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
316. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
317. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
318. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
319. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
320. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
321. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
322.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
GG. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
33. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


2
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
97. erupțiile vulcanice;
98. furtunile de praf;
99. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
323. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
324. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
325. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
326. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
327. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
328. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
329. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
330. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
331. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
332.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
2
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

2
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
HH. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
34. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
100. erupțiile vulcanice;
101. furtunile de praf;
102. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
333. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
334. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
335. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
336. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
337. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
338. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
339. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
340. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
341. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
342.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
II. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
35. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
103. erupțiile vulcanice;
104. furtunile de praf;
105. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
343. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
344. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
345. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
346. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
347. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
348. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
349. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
350. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
351. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
352.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
JJ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
36. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
106. erupțiile vulcanice;
107. furtunile de praf;
108. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
353. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
354. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
355. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
356. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
357. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
358. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
359. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
360. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
361. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
362.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
KK. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
37. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
109. erupțiile vulcanice;
110. furtunile de praf;
111. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
363. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
364. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
365. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
366. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
367. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
368. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
369. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
370. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
371. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
372.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
LL. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
38. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
112. erupțiile vulcanice;
113. furtunile de praf;
114. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
373. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
374. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
375. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
376. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
377. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
378. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
379. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
380. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
381. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
382.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
MM. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
39. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
115. erupțiile vulcanice;
116. furtunile de praf;
117. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
383. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
384. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
385. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
386. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
387. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
388. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
389. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
390. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
391. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
392.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
NN. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
40. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
118. erupțiile vulcanice;
119. furtunile de praf;
120. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
393. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
394. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
395. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
396. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
397. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
398. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
399. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
400. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
401. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
402.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
OO. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
41. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
121. erupțiile vulcanice;
122. furtunile de praf;
123. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
403. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
404. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
405. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
406. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
407. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
408. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
409. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
410. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
411. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
412.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
PP. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
42. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
124. erupțiile vulcanice;
125. furtunile de praf;
126. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
413. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
414. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
415. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
416. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
417. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
418. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
419. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
420. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
421. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
422.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
QQ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
43. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
127. erupțiile vulcanice;
128. furtunile de praf;
129. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
423. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
424. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
425. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
426. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
427. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
428. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
429. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
430. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
431. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
432.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
RR. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
44. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


3
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
130. erupțiile vulcanice;
131. furtunile de praf;
132. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
433. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
434. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
435. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
436. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
437. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
438. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
439. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
440. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
441. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
442.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
3
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
SS. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
45. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
133. erupțiile vulcanice;
134. furtunile de praf;
135. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
443. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
444. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
445. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
446. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
447. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
448. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
449. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
450. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
451. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
452.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
TT. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
46. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
136. erupțiile vulcanice;
137. furtunile de praf;
138. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
453. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
454. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
455. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
456. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
457. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
458. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
459. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
460. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
461. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
462.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
4
1
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
UU. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
47. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
139. erupțiile vulcanice;
140. furtunile de praf;
141. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
463. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
464. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
465. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
466. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
467. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
468. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
469. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
470. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
471. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
472.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
VV. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
48. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
142. erupțiile vulcanice;
143. furtunile de praf;
144. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
473. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
474. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
475. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
476. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
477. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
478. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
479. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
480. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
481. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
482.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
WW.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
49. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
145. erupțiile vulcanice;
146. furtunile de praf;
147. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
483. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
484. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
485. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
486. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
487. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
488. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
489. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
490. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
491. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
492.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
XX. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
50. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
148. erupțiile vulcanice;
149. furtunile de praf;
150. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
493. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
494. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
495. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
496. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
497. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
498. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
499. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
500. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
501. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
502.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
YY. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
51. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
151. erupțiile vulcanice;
152. furtunile de praf;
153. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
503. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
504. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
505. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
506. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
507. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
508. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
509. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
510. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
511. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
512.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
ZZ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
52. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
154. erupțiile vulcanice;
155. furtunile de praf;
156. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
513. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
514. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
515. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
516. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
517. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
518. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
519. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
520. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
521. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
522.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
AAA. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
53. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
157. erupțiile vulcanice;
158. furtunile de praf;
159. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
523. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
524. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
525. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
526. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
527. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
528. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
529. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
530. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
531. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
532.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
BBB.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
54. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
160. erupțiile vulcanice;
161. furtunile de praf;
162. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
533. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
534. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
535. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
536. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
537. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
538. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
539. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
540. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
541. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
542.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
CCC. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
55. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


4
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
163. erupțiile vulcanice;
164. furtunile de praf;
165. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
543. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
544. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
545. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
546. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
547. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
548. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
549. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
550. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
551. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
552.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
4
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

4
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
DDD. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
56. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
166. erupțiile vulcanice;
167. furtunile de praf;
168. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
553. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
554. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
555. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
556. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
557. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
558. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
559. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
560. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
561. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
562.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
EEE.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
57. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
169. erupțiile vulcanice;
170. furtunile de praf;
171. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
563. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
564. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
565. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
566. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
567. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
568. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
569. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
570. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
571. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
572.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
FFF. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
58. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
172. erupțiile vulcanice;
173. furtunile de praf;
174. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
573. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
574. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
575. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
576. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
577. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
578. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
579. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
580. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
581. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
582.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
GGG. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
59. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
175. erupțiile vulcanice;
176. furtunile de praf;
177. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
583. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
584. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
585. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
586. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
587. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
588. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
589. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
590. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
591. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
592.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
HHH. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
60. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
178. erupțiile vulcanice;
179. furtunile de praf;
180. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
593. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
594. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
595. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
596. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
597. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
598. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
599. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
600. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
601. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
602.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
III. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
61. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
181. erupțiile vulcanice;
182. furtunile de praf;
183. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
603. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
604. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
605. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
606. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
607. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
608. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
609. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
610. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
611. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
612.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
JJJ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
62. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
184. erupțiile vulcanice;
185. furtunile de praf;
186. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
613. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
614. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
615. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
616. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
617. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
618. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
619. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
620. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
621. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
622.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
KKK. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
63. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
187. erupțiile vulcanice;
188. furtunile de praf;
189. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
623. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
624. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
625. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
626. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
627. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
628. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
629. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
630. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
631. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
632.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
LLL.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
64. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
190. erupțiile vulcanice;
191. furtunile de praf;
192. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
633. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
634. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
635. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
636. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
637. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
638. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
639. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
640. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
641. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
642.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
MMM. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
65. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
193. erupțiile vulcanice;
194. furtunile de praf;
195. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
643. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
644. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
645. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
646. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
647. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
648. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
649. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
650. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
651. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
652.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
NNN. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
66. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


5
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
196. erupțiile vulcanice;
197. furtunile de praf;
198. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
653. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
654. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
655. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
656. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
657. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
658. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
659. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
660. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
661. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
662.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
5
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

5
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
OOO. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
67. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
199. erupțiile vulcanice;
200. furtunile de praf;
201. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
663. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
664. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
665. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
666. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
667. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
668. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
669. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
670. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
671. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
672.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
PPP. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
68. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
202. erupțiile vulcanice;
203. furtunile de praf;
204. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
673. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
674. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
675. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
676. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
677. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
678. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
679. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
680. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
681. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
682.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
QQQ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
69. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
205. erupțiile vulcanice;
206. furtunile de praf;
207. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
683. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
684. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
685. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
686. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
687. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
688. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
689. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
690. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
691. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
692.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
6
2
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
RRR. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
70. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
208. erupțiile vulcanice;
209. furtunile de praf;
210. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
693. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
694. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
695. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
696. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
697. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
698. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
699. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
700. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
701. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
702.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
SSS. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
71. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
211. erupțiile vulcanice;
212. furtunile de praf;
213. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
703. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
704. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
705. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
706. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
707. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
708. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
709. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
710. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
711. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
712.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
TTT.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
72. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
214. erupțiile vulcanice;
215. furtunile de praf;
216. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
713. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
714. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
715. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
716. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
717. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
718. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
719. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
720. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
721. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
722.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
UUU. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
73. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
217. erupțiile vulcanice;
218. furtunile de praf;
219. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
723. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
724. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
725. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
726. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
727. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
728. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
729. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
730. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
731. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
732.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
VVV. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
74. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
220. erupțiile vulcanice;
221. furtunile de praf;
222. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
733. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
734. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
735. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
736. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
737. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
738. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
739. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
740. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
741. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
742.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
WWW. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
75. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
223. erupțiile vulcanice;
224. furtunile de praf;
225. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
743. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
744. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
745. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
746. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
747. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
748. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
749. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
750. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
751. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
752.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
XXX. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
76. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
226. erupțiile vulcanice;
227. furtunile de praf;
228. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
753. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
754. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
755. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
756. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
757. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
758. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
759. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
760. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
761. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
762.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
YYY. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
77. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
229. erupțiile vulcanice;
230. furtunile de praf;
231. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

6
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
763. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
764. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
765. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
766. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
767. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
768. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
769. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
770. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
771. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
772.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
6
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

6
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
ZZZ.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
78. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

6
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

6
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


6
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
232. erupțiile vulcanice;
233. furtunile de praf;
234. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
773. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
774. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
775. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
776. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
777. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
778. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
779. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
780. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
781. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
782.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
AAAA. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
79. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
235. erupțiile vulcanice;
236. furtunile de praf;
237. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
783. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
784. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
785. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
786. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
787. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
788. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
789. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
790. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
791. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
792.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
BBBB. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
80. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
238. erupțiile vulcanice;
239. furtunile de praf;
240. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
793. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
794. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
795. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
796. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
797. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
798. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
799. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
800. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
801. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
802.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
CCCC. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
81. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
241. erupțiile vulcanice;
242. furtunile de praf;
243. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
803. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
804. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
805. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
806. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
807. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
808. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
809. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
810. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
811. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
812.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
DDDD. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
82. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
244. erupțiile vulcanice;
245. furtunile de praf;
246. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
813. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
814. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
815. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
816. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
817. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
818. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
819. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
820. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
821. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
822.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
EEEE. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
83. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
247. erupțiile vulcanice;
248. furtunile de praf;
249. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
823. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
824. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
825. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
826. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
827. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
828. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
829. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
830. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
831. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
832.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
FFFF. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
84. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
250. erupțiile vulcanice;
251. furtunile de praf;
252. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
833. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
834. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
835. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
836. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
837. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
838. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
839. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
840. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
841. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
842.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
GGGG. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
85. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
253. erupțiile vulcanice;
254. furtunile de praf;
255. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
843. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
844. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
845. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
846. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
847. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
848. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
849. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
850. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
851. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
852.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
HHHH. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
86. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
256. erupțiile vulcanice;
257. furtunile de praf;
258. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
853. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
854. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
855. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
856. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
857. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
858. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
859. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
860. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
861. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
862.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
IIII. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
87. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
259. erupțiile vulcanice;
260. furtunile de praf;
261. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
863. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
864. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
865. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
866. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
867. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
868. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
869. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
870. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
871. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
872.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
JJJJ.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
88. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
262. erupțiile vulcanice;
263. furtunile de praf;
264. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

7
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
873. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
874. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
875. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
876. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
877. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
878. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
879. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
880. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
881. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
882.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
7
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

7
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
KKKK. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
89. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

7
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

7
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

7
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


7
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
265. erupțiile vulcanice;
266. furtunile de praf;
267. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

7
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
883. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
884. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
885. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
886. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
887. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
888. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
889. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
890. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
891. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
892.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
LLLL. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
90. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
268. erupțiile vulcanice;
269. furtunile de praf;
270. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
893. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
894. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
895. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
896. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
897. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
898. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
899. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
900. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
901. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
902.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
MMMM. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
91. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
271. erupțiile vulcanice;
272. furtunile de praf;
273. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
903. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
904. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
905. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
906. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
907. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
908. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
909. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
910. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
911. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
912.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
NNNN. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
92. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
274. erupțiile vulcanice;
275. furtunile de praf;
276. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
913. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
914. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
915. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
916. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
917. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
918. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
919. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
920. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
921. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
922.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
8
2
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
OOOO. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
93. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
277. erupțiile vulcanice;
278. furtunile de praf;
279. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
923. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
924. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
925. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
926. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
927. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
928. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
929. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
930. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
931. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
932.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
PPPP. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
94. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
280. erupțiile vulcanice;
281. furtunile de praf;
282. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
933. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
934. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
935. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
936. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
937. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
938. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
939. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
940. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
941. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
942.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
QQQQ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
95. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
283. erupțiile vulcanice;
284. furtunile de praf;
285. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
943. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
944. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
945. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
946. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
947. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
948. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
949. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
950. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
951. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
952.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
RRRR. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
96. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
286. erupțiile vulcanice;
287. furtunile de praf;
288. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
953. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
954. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
955. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
956. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
957. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
958. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
959. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
960. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
961. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
962.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
SSSS. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
97. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
289. erupțiile vulcanice;
290. furtunile de praf;
291. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
963. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
964. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
965. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
966. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
967. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
968. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
969. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
970. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
971. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
972.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
TTTT. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
98. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
292. erupțiile vulcanice;
293. furtunile de praf;
294. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
973. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
974. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
975. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
976. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
977. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
978. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
979. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
980. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
981. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
982.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
UUUU. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
99. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
295. erupțiile vulcanice;
296. furtunile de praf;
297. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

8
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
983. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
984. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
985. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
986. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
987. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
988. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
989. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
990. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
991. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
992.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
8
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

8
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
VVVV. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
100. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

8
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

8
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

8
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


8
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
298. erupțiile vulcanice;
299. furtunile de praf;
300. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

8
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
993. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
994. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
995. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
996. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
997. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
998. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
999. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1000. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1001. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1002. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
WWWW. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
101. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
301. erupțiile vulcanice;
302. furtunile de praf;
303. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1003. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1004. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1005. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1006. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1007. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1008. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1009. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1010. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1011. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1012. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
XXXX. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
102. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
304. erupțiile vulcanice;
305. furtunile de praf;
306. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1013. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1014. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1015. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1016. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1017. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1018. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1019. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1020. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1021. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1022. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
YYYY. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
103. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
307. erupțiile vulcanice;
308. furtunile de praf;
309. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1023. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1024. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1025. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1026. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1027. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1028. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1029. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1030. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1031. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1032. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
ZZZZ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
104. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
3
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
3
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
310. erupțiile vulcanice;
311. furtunile de praf;
312. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
3

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1033. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1034. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1035. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1036. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1037. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1038. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1039. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1040. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1041. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1042. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
3
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
AAAAA. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
105. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
3
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
4
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
313. erupțiile vulcanice;
314. furtunile de praf;
315. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
4

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1043. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1044. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1045. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1046. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1047. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1048. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1049. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1050. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1051. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1052. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
4
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
4
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
BBBBB. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
106. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
4
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
5
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
316. erupțiile vulcanice;
317. furtunile de praf;
318. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
5

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1053. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1054. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1055. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1056. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1057. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1058. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1059. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1060. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1061. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1062. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
5
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
5
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
CCCCC. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
107. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
5
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
5
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
319. erupțiile vulcanice;
320. furtunile de praf;
321. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
6

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1063. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1064. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1065. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1066. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1067. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1068. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1069. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1070. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1071. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1072. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
6
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
6
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
DDDDD. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
108. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
6
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
6
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
6
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
322. erupțiile vulcanice;
323. furtunile de praf;
324. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
7
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1073. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1074. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1075. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1076. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1077. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1078. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1079. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1080. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1081. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1082. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
7
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
7
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
EEEEE. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
109. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
7
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
7
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
325. erupțiile vulcanice;
326. furtunile de praf;
327. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
7

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
8
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1083. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1084. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1085. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1086. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1087. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1088. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1089. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1090. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1091. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1092. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
8
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
8
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
FFFFF. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
110. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
8
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
8
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
328. erupțiile vulcanice;
329. furtunile de praf;
330. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
8

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
8
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1093. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1094. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1095. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1096. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1097. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1098. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1099. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1100. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1101. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1102. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
9
9
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

9
9
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
GGGGG. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
111. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

9
9
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

9
9
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


9
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
331. erupțiile vulcanice;
332. furtunile de praf;
333. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

9
9

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

9
9
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1103. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1104. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1105. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1106. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1107. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1108. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1109. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1110. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1111. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1112. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
HHHHH. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
112. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
334. erupțiile vulcanice;
335. furtunile de praf;
336. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1113. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1114. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1115. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1116. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1117. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1118. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1119. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1120. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1121. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1122. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
IIIII.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
113. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
337. erupțiile vulcanice;
338. furtunile de praf;
339. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1123. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1124. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1125. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1126. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1127. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1128. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1129. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1130. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1131. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1132. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
JJJJJ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
114. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
340. erupțiile vulcanice;
341. furtunile de praf;
342. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1133. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1134. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1135. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1136. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1137. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1138. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1139. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1140. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1141. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1142. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
KKKKK. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
115. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
343. erupțiile vulcanice;
344. furtunile de praf;
345. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1143. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1144. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1145. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1146. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1147. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1148. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1149. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1150. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1151. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1152. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
1
0
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
LLLLL. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
116. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
346. erupțiile vulcanice;
347. furtunile de praf;
348. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1153. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1154. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1155. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1156. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1157. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1158. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1159. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1160. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1161. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1162. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
MMMMM. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
117. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
349. erupțiile vulcanice;
350. furtunile de praf;
351. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1163. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1164. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1165. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1166. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1167. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1168. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1169. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1170. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1171. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1172. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
NNNNN. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
118. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
352. erupțiile vulcanice;
353. furtunile de praf;
354. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1173. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1174. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1175. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1176. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1177. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1178. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1179. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1180. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1181. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1182. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
OOOOO. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
119. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
355. erupțiile vulcanice;
356. furtunile de praf;
357. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1183. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1184. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1185. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1186. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1187. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1188. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1189. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1190. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1191. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1192. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
PPPPP. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
120. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
358. erupțiile vulcanice;
359. furtunile de praf;
360. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1193. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1194. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1195. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1196. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1197. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1198. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1199. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1200. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1201. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1202. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
QQQQQ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
121. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
361. erupțiile vulcanice;
362. furtunile de praf;
363. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1203. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1204. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1205. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1206. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1207. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1208. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1209. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1210. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1211. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1212. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
0
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
RRRRR. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
122. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
0
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
0
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
364. erupțiile vulcanice;
365. furtunile de praf;
366. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
0

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1213. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1214. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1215. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1216. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1217. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1218. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1219. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1220. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1221. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1222. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
0
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
SSSSS. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
123. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
367. erupțiile vulcanice;
368. furtunile de praf;
369. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1223. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1224. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1225. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1226. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1227. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1228. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1229. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1230. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1231. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1232. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
TTTTT. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
124. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
370. erupțiile vulcanice;
371. furtunile de praf;
372. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1233. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1234. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1235. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1236. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1237. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1238. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1239. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1240. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1241. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1242. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
UUUUU. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
125. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
373. erupțiile vulcanice;
374. furtunile de praf;
375. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1243. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1244. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1245. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1246. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1247. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1248. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1249. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1250. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1251. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1252. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
VVVVV. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
126. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
376. erupțiile vulcanice;
377. furtunile de praf;
378. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1253. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1254. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1255. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1256. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1257. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1258. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1259. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1260. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1261. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1262. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
WWWWW.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
127. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
379. erupțiile vulcanice;
380. furtunile de praf;
381. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1263. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1264. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1265. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1266. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1267. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1268. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1269. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1270. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1271. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1272. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
XXXXX. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
128. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
382. erupțiile vulcanice;
383. furtunile de praf;
384. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1273. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1274. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1275. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1276. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1277. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1278. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1279. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1280. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1281. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1282. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
YYYYY. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
129. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
385. erupțiile vulcanice;
386. furtunile de praf;
387. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1283. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1284. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1285. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1286. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1287. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1288. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1289. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1290. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1291. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1292. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
ZZZZZ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
130. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
388. erupțiile vulcanice;
389. furtunile de praf;
390. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1293. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1294. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1295. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1296. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1297. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1298. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1299. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1300. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1301. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1302. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
AAAAAA. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
131. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
391. erupțiile vulcanice;
392. furtunile de praf;
393. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1303. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1304. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1305. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1306. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1307. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1308. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1309. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1310. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1311. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1312. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
BBBBBB. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
132. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
394. erupțiile vulcanice;
395. furtunile de praf;
396. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1313. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1314. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1315. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1316. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1317. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1318. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1319. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1320. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1321. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1322. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
CCCCCC. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
133. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
1
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
397. erupțiile vulcanice;
398. furtunile de praf;
399. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
1

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1323. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1324. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1325. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1326. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1327. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1328. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1329. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1330. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1331. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1332. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
1
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
1
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
DDDDDD. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
134. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
400. erupțiile vulcanice;
401. furtunile de praf;
402. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1333. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1334. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1335. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1336. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1337. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1338. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1339. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1340. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1341. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1342. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
EEEEEE. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
135. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
403. erupțiile vulcanice;
404. furtunile de praf;
405. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1343. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1344. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1345. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1346. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1347. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1348. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1349. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1350. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1351. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1352. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
FFFFFF. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
136. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
406. erupțiile vulcanice;
407. furtunile de praf;
408. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1353. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1354. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1355. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1356. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1357. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1358. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1359. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1360. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1361. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1362. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
GGGGGG. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
137. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
409. erupțiile vulcanice;
410. furtunile de praf;
411. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1363. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1364. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1365. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1366. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1367. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1368. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1369. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1370. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1371. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1372. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
rător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
1
2
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

1
2
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
HHHHHH. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
138. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri
1. apei
2. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
2
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
2
Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
2
Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific


1
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.


Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
412. erupțiile vulcanice;
413. furtunile de praf;
414. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
2

Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
1373. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
1374. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
1375. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
1376. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
1377. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
1378. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
1379. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
1380. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
1381. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
1382. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

10

S-ar putea să vă placă și