ECOLOGIA UMANĂ

Ecologia umană studiază relațiile dintre populațiile umane și mediul lor abiotic, biotic și social.
Ecosistemul este unitatea de bază, structurală și funcțională a biosferei. Acesta este alcătuit din 2
componente fundamentale:
1. Biotop
-componenta nevie (abiotică);
-totalitatea factorilor fără viață (apă, aer, sol, energie solară).
2. Biocenoză
-componenta vie (biotică);
-totalitatea populațiilor ce ocupă același habitat.

După originea lor ecosistemele pot fi:

 naturale-apărute spontan pe calea evoluției naturale a factorilor ecologici;
 antropizate-apărute pe cale artificială, sub influența omului.

Tipuri de ecosisteme antropizate (artificiale)

a) acvatice
 lacuri de baraj și de acumulare
-biotop: cantitatea de oxigen din apă depinde de temperatură și de respirația organismelor
acvatice;
-biocenoză: planctonul este format din fitoplancton (alge albastre, verzi) și zooplancton.
Populațiile piscicole sunt reprezentate de crap, somn, scobar
 iazuri și heleșteie piscicole
-biotop: cantitatea de oxigen este rezultatul a două procese opuse: respirația organismelor vii-
proces consumator de oxigen și fotosinteza-proces furnizor de oxigen.
-biocenoză: planctonul cuprinde bacterii cu rol în descompunerea materiei moarte, flagelate,
alge albastre-verzi. Populațiile piscicole sunt reprezentate de: crap, caras, știucă, păstrăv,
biban.
b) terestre
I. Agroecosistemele
-s-au format ca urmare a intervenției omului asupra ecosistemelor naturale.
-d.p.v. trofic, biocenozele prezintă următoarele componente:
1. producători primari, reprezentați de plantele de cultură
2. consumatori primari, reprezentați de ierbivore sau animale fitofage
3. consumatori secundari, reprezentați de animalele carnivore
-tipuri de agroecosisteme:
 culturi agricole anuale și bianuale
-cuprinde culturile de cereale, plante leguminoase, textile medicinale, aromatice și de nutreț
 plantații de pomi și arbuști fructiferi
-cuprinde plantațiile de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și plantațiile de viță de vie
  complexe zootehnice de creștere intensivă a animalelor
-cuprinde crescătoriile de animale
 culturi protejate.
II. Ecosistemul așezărilor umane
 rurale (sate, comune)
-contact strâns cu mediul natural
-hrana provine din ecosistemele naturale și agroecosisteme
-aprovizionarea cu apă provine din fântâni sau izvoare naturale
 urbane (orașe)
-contact redus cu mediul natural
-au producție industrială
-apa provine din sisteme hidrografice și special amenajate
-hrana provine din agroecosisteme și din industria alimentară
-omul determină optimizarea condițiilor de mediu
Caracteristici specifice ale unui ecosistem antropizat:
-este dominat de specia umană;
-determină simplificarea și linearizarea circuitelor biogeochimice;
-fluxul de energie este susținut predominant de energia auxiliară;
-diversificarea resurselor naturale utilizate și creșterea ratei de exploatare a lor;
-atrage ecosistemele spre altă dezvoltare, decât cea care are loc în mod natural;
Ecosistemul antropizat se deosebește de cel natural prin:

 consum energetic mult sporit;

 utilizarea masivă și a altor surse decât cea solară;
 modificările de amplasare și cu mare viteză a structurii ecosistemului;
 impunerea unor intrări și ieșiri din sistem, altele decât cele naturale;
 nerespectarea ciclurilor biogeochimice.

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE

I. Deteriorarea ecosistemelor naturale

1. deteriorarea ecosistemelor prin eroziune

-eroziunea reprezintă degradarea solului sau a rocilor ca urmare a acțiunii ploilor, vântului,
omului. Acest fenomen se datorează:
*poluării cu pesticide și îngrășăminte chimice
*ploilor acide
*tăierilor masive de păduri
-măsuri de prevenire a eroziunii solului:
*acoperirea în permanență a solului cu vegetație
*cultivarea în terase limitate de șanțuri care rețin apa
2. deteriorarea ecosistemelor prin construcții de canale și baraje
-duc la inundarea unor terenuri aluvionare și schimbarea calitativă și cantitativă a florei și faunei
locale
 -în marile baraje are loc o pierdere intensă de apă prin evaporare și o reținere a sedimentelor. Din
această cauză producția piscicolă a scăzut foarte mult
3. deteriorarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi
-speciile nou introduce de om în ecosisteme se numesc specii exogene

II. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice

1. Defrișarea pădurilor
-pădurile sunt factorul determinant în menținerea echilibrului ecologic, climatic și hidric
-defrișările au contribuit la:
*degradarea solurilor
*creșterea aridității climatului
*intensificarea vitezei vânturilor
*apariția inundațiilor

2. Suprapășunatul
-distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a pășunării intensive de
către animalele ierbivore

3. Supraexploatarea faunei terestre

-omul a contribuit direct la reducerea efectivelor sau chiar la dispariția unor specii prin:
vânătoare, pescuit, combaterea bolilor și dăunătorilor, dar și indirect producând
dezechilibre ecologice
-cele mai afectate au fost populațiile de mamifere și păsări
-în România au dispărut: zimbrul, antilopa de stepă, capra de munte
-sunt pe cale de dispariție: râsul, capra neagră

4. Supraexploatarea resurselor oceanice

-supraexploatarea fondului piscicol a condus la:
*scăderea cantitativă a peștelui
*scăderea taliei peștilor capturați
*reducerea efectivă a speciilor de interes piscicol
-ca urmare a suprapescuitului, numeroase specii de pești și-au diminuat numărul de
indivizi: heringul, merlanul, scrumbia albastră

5. Urbanizarea și industrializarea
-creșterea excesivă a populației urbane a favorizat dezvoltarea industriilor și
transporturilor în mod excesiv.
-ca urmare, s-au format noxele orașului reprezentate de particule de praf, de fum, compuși
chimici, dioxid de carbon
-se creează un mediu neprielnic pentru sănătatea oamenilor, conducând la scăderea
imunității, boli ale sistemului nervos, respirator, endocrin

III. Deteriorarea mediului prin poluare

-poluarea este o modificare a factorilor de mediu, prin introducerea poluanților (deșeuri rezultate
din activitatea umană)
-după natura poluanților poluarea poate fi: fizică, chimică, biologică
-poluarea fizică poate să fie:
 1. termică
-diferite gaze, dioxidul de carbon conduc la încălzirea globală prin apariția efectului de seră pe
care îl provoacă
-încălzirea globală are următoarele efecte:
* topirea ghețarilor
* creșterea nivelului mărilor și oceanelor
* inundarea țărmurilor și a localităților
* schimbarea globală a climei

2. radioactivă
-se realizează cu radiații
-sursele de contaminare radioactivă sunt:
* depunerile radioactive care au ajuns în apă odată cu ploaia
* apele de la uzinele atomice
* deficiențe la centralele nucleare
3. sonoră
-este determinată de zgomote puternice sau de emisii de sunete cu vibrații
-sunetele de poluare sonoră sunt: transporturi terestre și aeriene, șantierele de construcții
-consecințele negative ale poluării sonore sunt: dereglarea auzului, contracțiile arterelor,
accelerarea pulsului, stresul
-poluarea chimică:

 substanțele toxice eliminate în mediu prin activitățile umane, de exemplu: pesticidele, unele metale
grele
 gazele poluante
-oxidul de carbon în concentrații mari inhibă procesele respiratorii la plante, animale și om
-dioxidul de sulf determină arsuri frunzelor, iar în combinație cu apa din precipitații formează acidul
sulfuric, producând ploile acide
 poluanți solizi
-conțin numeroase particule de cuarț, calciu, azbest, particule de plumb, mercur
-se face prin contaminarea bacteriologică a apei, alimentelor
-sursele de contaminare sunt:
* apele menajere
* apele industriale uzate, provenite în industria alimentară
-poluarea biologică a apei și a alimentelor se face indirect prin contaminarea lor cu substanțe organice
*eutrofizarea apei este un proces natural de acumulare în timp a unor cantități crescute de substanțe
organice pe fundul apei. Are loc dezvoltarea în masa apei a unor organisme