4/29/23, 1:57 PM Ecologie - Quest Bac

Ecologia umană este ramura biologiei care studiază relațiile dintre populațiile umane și mediul lor de viață biotic, abiotic și social.

Unitatea structurală și funcțională a BIOSFEREI o reprezintă ECOSISTEMUL, format din:

● BIOTOP (componenta abiotică / nevie) - totalitatea factorilor fără viață

● BIOCENOZĂ (componenta biotică / vie) - totalitatea populațiilor din același habitat

Ecosistemele pot fi :

1. Naturale: formate în mod natural, spontan, sub influența factorilor de mediu; omul nu a pătruns pentru a face modificări.

2. Antropizate: apărute artificial, construite și exploatate de om.

ECOSISTEME ANTROPIZATE ACVATICE

Lacurile de baraj și de acumulare

Ecosistemele acvatice se caracterizează prin construirea unor baraje pe firul unor ape curgătoare și acumularea unor cantități mari de apă. În
lacurile de baraj (lacul Bicaz), apa staționează ore-zile, iar în lacurile de acumulare (lacul Vidra, Vidraru) este reținută luni-ani.

Biotop - factorii abiotici din lacurile de baraj și cele de acumulare sunt diferiți în funcție de cele 3 zone

1. Zona euritermă: zona de la suprafața apei în care temperatura și concentrația de oxigenvariază în funcție de temperatura mediului exterior și
de populațiile de bacterii, alge care elimină oxigen

2. Zona saltului termic: zona care pătrunde în adâncimea apei 35-40 metriadâncime, iar temperatura 8-100

3. Zona stenatermă: zona de adâncime peste 40 metriunde concentrația de oxigen, cât și presiunea sunt modificate față de celelalte

Biocenoza – componenta biotică din aceste ape este reprezentată de:

1. Neustonul: organisme care trăiesc în zona euritermă (bacterii, protozoare, alge)

2. Planctonul: alcătuit din fitoplancton (algealbastre, verzi, diatomee) și zooplancton (rotiferi, copepode) care populează zona saltului termic

3. Nectonul: reprezentat de toate specile de pești care populează aceste ape

Iazuri și heleșteie

Iazurile sunt acumulări de ape (din izvoare, pârâie sau precipitații) în urma construirii de către om a unui dig, amenajate pentru obținerea unor
producții de pește sau cu scop de agrement, morărit. Cantitatea de apă din iazuri variază în funcție de cantitatea de precipitații.

Heleșteiele sunt bazine cu apă construite de om pe locuri plane având ca scop piscicultura. Apa este pompată dintr-o sursă curgătoare sau provine
din precipitații.

Biotop - condițiile fizico-chimice ale apei variază în funcție de natura solului și nivelul precipitațiilor. Primăvara și în perioadele ploioase, apa este
diluată prin topirea zăpezii sau cantității crescute de precipitații. În perioadele de secetă, apa se evaporă, iar substanțele nutritive se concentrează.
În timpul iernii, iazurile îngheață până la fund (adâncime mică). Cantitatea de oxigen este dată de rezultatul celor 2 procese opuse: consum de
oxigen prin respirația organismelor vii și producție de oxigen prin fotosinteză.

https://questbac.ro/course/32f35b358 1/5
4/29/23, 1:57 PM Ecologie - Quest Bac

Biocenoza

● la suprafața apei se găsesc bacterii, alge, protozoare

● planctonul cuprinde bacterii, flagelate, alge verzi-albastre, diatomee

● pot fi populate de: crap, caras, lin, biban, știucă, păstrăv

ECOSISTEME ANTROPIZATE TERESTRE

AGROECOSISTEMELE (ecosistemele agricole) s-au format în urma intervenției omului asupra ecosistemelor naturale. Biocenozele
agroecosistemelor au următoarele componente, din punct de vedere trofic:

● producători primari (plante de cultură)

● consumatori primari - de ordinul I (animale ierbivore, animale fitofage)

● consumatori secundari - de ordinul II (animale carnivore)

Ecosistemul culturilor ierboase anuale și perene - sunt reprezentate de culturi de cereale, plante leguminoase, oleaginoase, textile,
medicinale, aromatice, de nutreț

Biotop 

● ecosistemele culturilor ierboase sunt uniforme din punct de vedere spațial

● se află sub influența factorilor de climat local sau regional (temperatură, umiditate) care variază în funcție de anotimp

● omul poate asigura uniformizarea microclimatului prin irigații în timpul perioadelor de secetă sau prin desecări în excesul de umiditate

Biocenoza

● stratul dominant, protejat de om (înlătură buruienile) este reprezentat de plantele de cultură uniform repartizate

● exemple de plante de cultură: grâu, orez, orz, ovăz, porumb, cartof, ceapă, tomate, floarea soarelui, etc.

Ecosistemul plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi - cuprinde plantații de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și plantații de viță de vie

Biotop

● aceste ecosisteme sunt caracterizate printr-o diversitate de biotopuri

Biocenoza 

● solul pe care sunt realizate plantațiile poate fi pregătit pentru cultivare de cereale sau alte plante perene între rândurile de pomi sau viță de vie

● buruienile care cresc se combat cu tratamente cu ierbicide sau manual prin prășire

● consumatorii sunt reprezentați de insecte și larve, acarieni și păsări insectivore

Ecosistemul complexelor zootehnice - este reprezentat de crescătoriile de animale

Biotop 

● fiecare ecosistem zootehnic are un microclimat caracterizat de temperatură, umiditate, luminozitate

● sunt amenajate de om cu instalații de apărare, de hrănire, de ventilație și de evacuare a dejecțiilor pentru menținerea microclimatului

Biocenoza

● cuprinde animale domestice (păsări, porcine, ovine, bovine) adăpostite în boxe în funcție de vârstă și sex

● frecvent animalele dintr-un complex zootehnic aparțin unei singure specii sau rase, cu productivitate ridicată

● hrana provine din culturi furajere

Ecosistemul culturilor protejate - este reprezentat de sere, solarii, răsadnițe; au ca scop creșterea perioadei de vegetație a unor plante
legumicole sau floricole

Biotop 

● factorii de microclimat sunt creați și controlați de om

● pot fi controlate cantitatea/intensitatea de lumină, temperatură, umiditatea din sol și atmosferă, fertilizarea, dozarea dioxidului de carbon

● sunt realizate lucrări de combatere a dăunătorilor și de îngrijire

Biocenoza

● în culturile protejate se cultivă o singură specie sau un singur soi de plantă

https://questbac.ro/course/32f35b358 2/5
4/29/23, 1:57 PM Ecologie - Quest Bac

● sunt caracterizate de controlul strict al bolilor și dăunătorilor

ECOSISTEMELE AȘEZĂRILOR UMANE

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE

A. Deteriorarea ecosistemelor naturale

     1. Eroziunea solului

     2. Construirea de canale și baraje

     3. Introducerea speciilor noi în ecosisteme

B. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice

     1. Defrișări

     2. Suprapășunat

     3. Supraexploatarea fauneiterestre

     4. Supraexploatarea resurselor acvatice

     5. Urbanizareași industrializarea

C. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare

     1. Fizică- termică, sonoră, radioactivă

     2. Chimică- prin substanțe toxice (DDT, pesticide, metale grele), gaze poluante (oxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, derivați de
halogen), pulberi (particule de cuarț, plumb, mercur, azbest, calciu, oxizi de siliciu)

    3. Biologică- contaminarea bacteriologică a apei, alimentelor și eutrofizarea apelor

Eroziunea solului și alunecările de teren sunt caracterizate de degradarea solului sau a rocilor în urma acțiunii vântului, ploilor abundente după
perioade secetoase care au modificat textura solului, defrișărilor masive, utilizării crescute de pesticide și îngrășăminte chimice, modificarea pH-ului
solului și sărăcirea în nutrienți, scoaterea acestuia din circuitul arabil. Pot fi utilizate metode de prevenire a eroziunii solului: cultivare în terase
limitate de șanțuri care rețin apa, acoperirea solului cu vegetație permanent, aratul în brazde.

Construirea de canale și baraje determină inundarea unor terenuri și modificarea calitativă și cantitativă a florei și faunei. Solul inundat devine
infertil și va fi scos din circuitul agricol. În barajele mari se pierd cantități mari de apă prin evaporare și sunt reținute sedimente și aluviuni care au
scăzut producția piscicolă.

Introducerea de specii noi (specii exogene) într-un ecosistem produce dezechilibre în lanțurile trofice. Poate fi urmată de dispariția altor specii
sau chiar distrugerea biotopurilor și biocenozelor unor ecosisteme.

Defrișările prin tăieri masive de arbori contribuie la fenomenul de deșertizare, degradarea solurilor și transformarea unor suprafețe de teren arabil
în terenuri infertile, intensificarea vânturilor, apariția inundațiilor, dezechilibre ale factorilor climatici, inversarea anotimpurilor, scăderea stratului de
ozon, apariția ploilor acide și a efectului de seră. Pădurile sunt factor determinant în păstrarea echilibrului ecologic, climatic și hidric.

Suprapășunatul este reprezentat de distrugerea covorului vegetal de pe pășunile naturale datorită pășunatului dezorganizat și intensiv (efective
mari de animale pe o suprafață mică sau timp prea îndelungat). În populațiile sălbatice, prin autoreglare, crește activitatea prădătorilor și frecvența
bolilor și paraziților.

Supraexploatarea faunei terestre prin vânat excesiv în special în perioadele de reproducere a speciilor, combaterea bolilor și dăunătorilor sau
indirect prin dezechilibrele ecologice create, a determinat reducerea numerică până la dispariție, a unor specii de animale.

https://questbac.ro/course/32f35b358 3/5
4/29/23, 1:57 PM Ecologie - Quest Bac

Supraexploatarea resurselor acvatice prin pescuit excesiv a condus la scăderea numerică până la dispariția unor specii, unele fiind amenințate
cu dispariția. Supraexploatarea fondului piscicol a determinat reducerea speciilor de interes piscicol, scăderea cantitativă de pește, scăderea taliei
peștilor capturați.

Urbanizarea și industrializarea contribuie la formarea noxelor din mediul urban reprezentate de particule de praf, de fum, smog, substanțe
chimice, dioxid de carbon. Mediul creat este dăunător pentru sănătatea oamenilor determinând scăderea imunității sau afecțiuni nervoase,
endocrine, respiratorii.

Poluarea constă în introducerea poluanților (deșeuri rezultate din activitatea umană) în mediu contribuind la modificarea factorilor de mediu.

Poluarea termică (calorică) apare prin creșterea concentrației de dioxid de carbon și a altor gaze cu efect de seră în urma activităților industriale
și agricole și prin extinderea așezărilor umane. Concentrația crescută de dioxid de carbon și gaze determină apariția efectului de seră și încălzirii
globale. Dintre efectele încălzirii globale amintim: topirea ghețarilor, inundarea țărmurilor și așezărilor umane, creșterea nivelului mărilor și
oceanelor, schimbarea climei la nivel global.

Poluarea sonoră este determinată de zgomote puternice (peste 80 decibeli) sau emisii de sunete cu vibrații neperiodice. Surse importante de
poluare sonoră sunt șantierele de construcții și transporturile (terestre, aeriene). Consecințele asupra sănătății constau în dereglarea auzului,
contracția arterelor, accelerarea pulsului.

Poluarea radioactivă este realizată prin radiații și radionuclizi care provin din ape de la uzine atomice, depuneri radioactive care au ajuns în apă
în urma ploilor, deficiențe la centrale nucleare, deșeuri atomice introduse în recipiente sigilate și depuse pe fundul oceanelor.

Unele substanțe toxice eliminate în mediu prin activități umane (DDT, pesticide, unele metale grele) se acumulează în lanțurile trofice în cantități
din ce în ce mai mari, proces numit amplificare biologică.

Dioxidul de carbon în concentrații crescute inhibă respirația la plante, animale și om. Dioxidul de sulf produc necroza frunzelor, iar prin reacție
cu apa din precipitații formează acid sulfuric, rezultând ploi acide. Derivații halogenilor determină necroza frunzelor. Oxizii de azot au rol în
formarea smogului.

Sursele de contaminare biologică sunt apele menajere și apele industriale (în special industria alimentară) deversate în lacuri sau cursuri de apă
fără decontaminare în prealabil. Poluarea biologică a apei și alimentelor se realizează indirect prin contaminarea cu produse fermentescibile.

Eutrofizarea apelor este un proces natural de acumulare a unor cantități crescute de substanțe organice pe fundul apelor. Apele uzate, bogate în
substanțe organice, deversate de oameni pot accelera acest fenomen. Este favorizată dezvoltarea microorganismelor care pot acoperi suprafața
apei în totalitate și determină modificarea echilibrului biologic din acel ecositem. Consecințele eutrofizării sunt scăderea concentrației de oxigen și
creșterea concentrației sărurilor. Apa este inutilizabilă pentru procese industriale, dezvoltarea unor specii sau alimentarea populațiilor umane.

Scrie un comentariu
󰒖

󰂺
Cursuri similare

Ecologie

󰠮
Categorii similare

Ecologie

󰠮
Cursuri

Alcătuirea corpului uman

Sistemul Nervos

Analizatorii

https://questbac.ro/course/32f35b358 4/5