Realizat de Simin Maxim Clasa a VIII-a”B” 1. Ecosisteme - alcatuire
Un ecosistem este alcatuit din Biotop si Biocenoza
Intre biotopul si biocenoza unui ecosistem exista influente reciproce. Biocenoza determina aspectul biotopului. De exemplu intr-un biotop de stepa domina ierburile, in biotopul tufarisurilor domina arbustii iar in biotopul de padure domina arborii. Biotopul, la randul sau actioneaza ca un factor de selectie in alcatuirea biocenozei. Insusirile biotopului favorizeaza dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea altora in teritoriu. De exemplu apa raului de munte este rece, bine oxigenata si cu viteza mare de curgere, conditii prielnice dezvoltarii pastravului, dar nefavorabile crapului, specie care se gaseste in zona de varsare a raului. Biotopul
Biotopul este alcatuit din factorii fara viata (abiotici) ai mediului.
El cuprinde: A)Substratul – elemente minerale si organice B)Factorii climatici – lumina, temperatura, umiditatea, vantul Substratul poate fi de natura: - Solida – solul - Lichida – apa - Gazoasa - atmosfera Biotopul terestru, de exemplu parcul are ca substrat solul, iar biotopul acvatic, de exemplu balta, are ca substrat masa apei si substratul solid de pe fundul apei. Biocenoza
Biocenoza reprezinta componenta vie (biotica) a mediului.
Este reprezentata de populatii de plante si animale din specii diferite, care traiesc intr-un biotop. O populatie (populatii de iepuri, de stejari, etc) este formata din mai multi indivizi din aceiasi specie, care traiesc intr-un anumit teritoriu. Specia cuprinde indivizi asemanatori, care se pot imperechea intre ei dand descendenti fertili. Materia vie exista sub forma de indivizi biologici (un iepure, un stejar sunt exemple de indivizi biologici). Totalitatea populatiilor din specii diferite de plante si animale dintr-o padure alcatuiesc biocenoza padurii. 2.Ecosisteme-Clasificare •Ecosisteme acvatice; •Ecosisteme terestre. O altă clasificare a ecosistemelor: •ecosistem autotrof - ecosistem în care predomină activitatea plantelor verzi, și care se poate autosusține. •ecosistem heterotrof - ecosistem în care predomină activitatea organismelor consumatoare. •ecosistem tânăr - ecosistem în care producția plantelor verzi întrece consumul organismelor heterotrofe. •ecosistem matur - ecosistem în care producția plantelor verzi este aproximativ egală cu cea a organismelor consumatoare. •ecosistem natural - ecosistem care a apărut spontan, prin lupta pentru existență a speciilor vegetale și animale, în care omul nu a avut nici un rol în modificarea densității, abundenței și diversității organismelor. •ecosistem antropogen - ecosistem în care intervenția omului este parțială sau totală. •ecosistem uman - ansamblul planetar în interacțiune al populațiilor umane, împreună cu factorii de mediu. Zona de întrepătrundere a două ecosisteme, de exemplu o pășune naturală și un ecosistem agricol, se numește ecoton. Totalitatea ecosistemelor formează ecosfera Ecosistemele sunt naturale și artificiale. Ecosisteme naturale: - terestre ( pădurea ); - acvatic ( lac natural ). Ecosisteme artificiale: - terestre ( livada ); - acvatice ( lac artificial ). Padurea Padurea reprezinta un ecosistem complex. In Romania, padurile se intind din zonele de campie pana in munti, in functie de altitudine ele se clasifica astfel: - Paduri de foioase: 200-800 m - Paduri mixte: 800-1200 m - Paduri de conifere: 1200-1800 m Padurile pot fi formate dintr-o singura specie de arbori (stejarete, fagete) sau din mai multe specii (stejar, artar, ulm, tei), precum si din arbusti (alun, paducel, corn) si diferite plante ierboase. Padurile sunt populate de numeroase animale adaptate variatelor conditii de mediu existente: in arbori, pe frunze si flori, sub scoarta arborilor, in vegetatia ierboasa, pe sol, in interiorul acestuia, in vizuini. Animalele sunt adaptate si diferitelor moduri de hranire. Ele pot avea un regim strict de hrana, fiind erbivore ca iepurele si caprioara, carnivore ca lupul, dar majoritatea au un regim de hrana variat, ca furnica, mierla, porcul mistret. Intr-o padure, plantele sunt dispuse pe trei straturi: stratul arborilor, stratul arbustilor si stratul ierbos. In afara acestor straturi vegetale vii, pe solul padurii se mai afla litiera, iar in sol stratul organic, situat superficial si stratul mineral, in profunzime. Lacul Lacul este o apa statatoare. Biotopul lacului variaza in functie de altitudine (lacuri de ses, lacuri montane), adancime si calitatile apei (cu apa dulce, sarata). Transparenta apei este data de cantitatea de substante organice aflate in suspensie. Temperatura apei variaza in functie de altitudine si anotimp. Cantitatea de oxigen depinde de activitatea de fotosinteza a plantelor Biocenoza unui lac este conditionata de variatia factorilor abiotici. Lacul prezinta o zonare a apei astfel: Zona litorala cuprinde malul si apa mai putin adanca de langa mal,aici cresc trestia, papura, stanjenelul, nuferi, in stufaris traiesc amfibieni(broaste, tritoni), mamifere(soareci, vidre) si cuibaresc numeroase pasari (rate, gaste salbatice); Zona pelagica in care plutesc liber planctonul si inoata diverse specii de pesti; Zona de fund, lipsita de lumina si cu un continut scazut de oxigen, traiesc scoici, melci, larve de insecte si numeroase microorganisme care descompun resturile organice in saruri minerale. Multumesc pentru atentia acordata
Surse:Google,Alte prezentari,Scribd,Wikipedia,Caietul de biologie.