Generalitati:

• Traieste pe Terra din cele mai vechi timpuri,

zoologii americani descoperind in Carolina fosile
ale unor exemplare de veverita gri, a caror varsta
a fost estimata a fi de aproximativ 50 de milioane
de ani!
• O intalnim si in prezent, in foarte multe zone ale
globului, in special in apropierea terenurilor
impadurite, dar chiar si in parcurile si pe strazile
localitatilor din vecinatatea padurilor, veverita
adaptandu-se foarte usor traiului printre oameni.
• Iar oamenii o iubesc si o ocrotesc, pentru ca este
draguta, jucausa si deloc agresiva.
• Desi nu sunt diferente foarte mari intre
acestea, exista in prezent peste 300 de rase de
veverite, impartite in sapte mari familii, cele
mai cunoscute si mai numeroase fiind
veveritele gri, veveritele zburatoare si
veveritele de arbore. Dintre acestea, veverita
gri reprezinta rasa cel mai des intalnita si mai
studiata, populand zone intinse de pe aproape
intreaga suprafata a emisferei nordice
(Europa, nordul Asiei, Orientul Indepartat si
Japonia).
 Hrana Veverita:
• Veverita gri are o lungime de 30 – 40 de centimetri
(inclusiv coada) si o greutate care nu depaseste
jumatate de kilogram.
• Se hraneste in special cu alune, nuci, seminte,
samburi si fructe de padure, dar nu refuza – atunci
cand se muta la oras si oamenii ii ofera – biscuiti,
covrigi, napolitane si chiar pizza!
• Traieste aproximativ 6 ani, dar atunci cand se
plimba pe strazile oraselor, viata ei este scurtata de
cele mai multe ori de rotile masinilor sub care
ajunge din nefericire.
 Comportament Veverita
• Veverita este un animal nocturn si este activa mai mult noaptea, cand isi
cauta mancarea.
• Sa spunem ca aceste mici animale sunt active in tot timpul anului,
neintrand iarna in hibernare. Faptul ca odata cu inceperea sezonului rece
nu isi mai fac aparitia are o alta explicatie: ele se retrag in scorburi sau
vizuini pentru a-si proteja si pastra caldura corpului, parasindu-si
adapostul doar pentru a-si reface proviziile de hrana.De asemenea,
aceasta este si o tactica de a se proteja impotriva pradatorilor.
• Veverita se poate deplasa prin apa inotand caineste si folosindu-si coada
drept carma! Este adevarat ca acest lucru se intampla foarte rar: numai
atunci cand veverita nu are de ales apeleaza la acest mijloc de deplasare
extrem de obositor pentru ea.
• In rest, alearga cu viteze foarte mari sau face salturi, lungimea sariturii
putand ajunge la aproape doi metri. Daca aceste salturi au loc la inaltime,
de pe o creaga pe alta sau chiar intre doi copaci invecinati, saritura poate
fi asemanata cu zborul, din aceasta comparatie provenind numele
veveritelor zburatoare.
• Picioarele din spate sunt puternice si musculoase,
iar cele din fata sunt mai scurte, insa au rolul de a o
ajuta la sarituri. Ghearele o ajuta sa se catere in
copaci, iar coda sa-si tina echilibrul.
Daca veverita ar cadea de la 9 metri inaltime,
aceasta ar ajunge in siguranta pe pamant.

• Veveritele au un sistem  dezvoltat de a comunica,

bazat in special pe miscarile facute din coada,
folosindu-si coada ca dispozitiv de semnalizare.
Obisnuieste sa-si marcheze teritoriul cu secretii de
urina si alte mirosuri. Veveritele se identifica intre
ele dupa miros, la fel si hrana. 
• Unele veverite nu hiberneaza pe timpul iernii  si isi
va construi un adapost intr-o scorbura de copac in
care va sta pe timpul iernii, apeland la proviziile de
mancare pe care le-a facut inainte de instalarea
iernii. Cand doarme, veverita isi va pune coada de-a
lungul corpului pentru a actiona ca o patura.
 Reproducere Veverita
• La finalul iernii, veveritele se imperecheaza in copac sau chiar
pe sol. Femelele se pot imperechea doar de doua ori pe an, insa
masculii se pot imperechea oricand.  Dupa imperechere,
masculul nu va lua parte la  cresterea puilor. 
• Veverita femela va folosi un adapost din timpul iernii sau chiar
va construi unul nou, in care va da nastere la 3-9 pui dupa 6
saptamani de gestatie. Mama isi va hrani puii orbi si fara blana
la fiecare 3-4 ore timp de cateva saptamani. Blana puilor
de veverita va creste treptat, ochii se vor dezlipi si vor putea sa-
si insoteasca mama in afara cuibului la varsta de 7 saptamani.
Vor incepe sa manance hrana solida cand dintii vor fi crescuti si
vor fi intarcati complet la varsta de 10 saptamani.  Dupa o luna
de la intarcare, puii de veverita vor parasi adapostul natal
pentru a-si construi propriul adapost. Se vor putea imperechea
la randul lor la varsta de un an
• Fiind atat de simpatice si de prietenoase, va veti
intreba – desigur – daca ati putea aduce o veverita
in camera voastra, pentru a o creste ca pe un animal
de companie. Raspunsul este: categoric nu! Veverita
are nevoie de spatiu in care sa poata alerga, sari, sa
se poata catara.
• Fara sa vrea, nu din rautate, ea poate distruge pur si
simplu lucrurile din casa, cu ghearele sale ascutite si
cu dintii ei formati pentru ros. Asa ca, nu ne ramane
decat sa le admiram pe aceste dragute acrobate cu
coada stufoasa in mediul lor natural, sa le hranim si
sa le protejam.