SCHEMA PE TABLA

Lanturi si retele trofice

Obiective operationale:

OO 1. - Sa defineasca si sa caracterizeze lantul trofic.

OO 2. - Sa clasifice lanturile trofice.
OO 3. - Sa cunoasca exemple de lanturi trofice.
OO 4. - Sa enumere factorii care delimiteaza numarul verigilor trofice.
OO 5. - Sa caracterizeze lanturile trofice in diferite ecosisteme.
OO 6. - Sa defineasca si sa caracterizeze reteaua trofica.

- majoritatea organismelor, cu exceptia celor autotrofe, traiesc unele pe seama altora fiind
consumatori, dar in acelasi timp sunt si hrana pentru alte organisme;
- in ecosistem, hrana circula de la:
producatori → consumatori fitofagi → consumatori zoofagi.

1. Lantul trofic:
- organismele asezate, in ordinea in care sunt mancate unele de altele formeaza un lant in care
hrana circula intr-un singur sens;
- reprezinta - calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile trofice successive;
- este consecinta relatiilor trofice care se stabilesc intre indivizii nivelulilor trofice successive.
- este un sir de verigi care se succed de la producatori pana la ultimul consummator;
- fiecare veriga reprezinta o specie;
- in unele lanturi trofice, prima veriga o constituie materialul organic mort, de origine vegetala sau
animala, urmata de verigile animalelor saprofage si zoofage;
- numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungand la un
numar mai mare;
- intr-un lant trofic se constata cresterea dimensiunilor consumatorilor spre capatul lui.

2. Clasificarea lanturilor trofice:

a) dupa tipul de ecosistem pot fi: - terestre;
- acvatice.
b) dupa timpul de activitate al diferitor specii: - diurne;
- nocturne.
3. Exemple de lanturi trofice:
- intr-o campie: grau→ gargarita→ soparla→ soim;
- intr-o padure de foioase: stejar→ omida paroasa a stejarului→ cuc→ uliul pasarelelor;
- intru-un lac sau balta: alge→ dafnii (ciclopi)→ buhai de balta→ barza;
- in Marea Neagra: fitoplancton→ zooplnacton→ scrumbii→ pesti rapitori mari→ pescarusi

4. Factorii care delimiteaza numarul verigilor trofice:

- nu toata hrana (substanta) dintr-o veriga trofica este transferata la veriga urmatoare, o parte este
neutilizabila, alta parte nesimilanta, iar alta parte se pierde prin respiratie;
- volumul limitat al cantitatii de substante minerale care patrund in veriga initiala si care depind de
resursele minerale din sol;
- dimensiunea hranei (de exemplu, o balena sau un elefant nu pot fi inghitite de alte animale).

1
- cresterea consumului de energie spre capatul lantului trofic (animalele zoofage consuma mai
multa energie pentru a obtine prada decat animalele fitofage, iar acestea, consuma mai multa
energie decat producatorii);

5. Lanturile trofice in diferite ecosisteme:

- in ecosistemele antropizate, datorita interventiei omului, lanturile trofice sunt mult mai scurte
decat in cele naturale, deoarece dispar o serie de verigi (insecte daunatoare, pasari care se hranesc
cu acestea, animale care nu-si mai pot gasi un adapost prin distrugerea unor plante).
- intr-un ecosistem, lanturile trofice nu sunt izolate unele de altele;
- lanturile trofice in ecosistem se intretaie in anumite puncte de contact sau noduri;
- in aceste noduri se gasesc specii care consuma hrana diferita si de aceea pot functiona in doua
sau mai multe lanturi trofice (de exemplu, o planta de grau este consumata de insecte, dar si de
diferite mamifere; uliul se hraneste cu pasari, dar si cu mamifere mici).

6. Reteaua trofica:
- datorita intretaierii lanturilor trofice, biocenoza se prezinta ca o retea (se numeste retea trofica);
- cuprinde: - lanturi trofice principale (alcatuite din specii dominate ca numar)
- lanturi trofice secundare (conectate intre ele prin diferite verigi).
- retelele trofice dintr-un ecosistem vin in contact cu ecositemele vecine (de exemplu, reteaua
trofica a unei pajisti de campie si cea a unei manoculturi);
- in zona de contact se constata un numar mare de specii care sunt active in ambele retele (de
exemplu, pe malul unui lac cuibaresc numeroase pasari se hranesc cu peste);
- intr-o retea trofica circulatia substantei nu este liniara ca intr-un lant trofic, ci descrie un ciclu
trofic, in care toate lanturile trofice se inchid si se reunsesc prin descompunatori dupa schema:
substante anorganice → producatori (P) → consumatori fitofagi (C 1) →
consumatori zoofagi (C2, C3) → descompunatori (D) → substante anorganice.

Omul parte a lanturilor trofice:

- in multe lanturi trofice intra si omul, care poate fi:
- consumator din ultima veriga: Exemplu: plante → animale domestice → om sau prin
consumul de peste, omul incheie unele lanturi trofice.
- consumator dintr-o veriga intermediara, urmatoarea veriga fiind constituita din diferiti
paraziti la om (viermi paraziti, tantari).