SCHEMA PE TABLA

Relatii intraspecifice la plante si animale

Obiective operationale:
OO 1. - Sa caracterizeze relatiile intraspecifice la plante .
OO 2. - Sa caracterizeze relatiile intraspecifice la animale.
OO 3. - Sa caracterizeze gruaparile intraspecifice la animale.

- intre indivizii unei specii (populaţii) se stabilesc relaţii intraspecifice care, de cele mai multe ori,
au ca rezultat:
- o mai bună exploatare a resurselor de hrană;
- asigurarea reproducerii;
- apărarea indivizilor etc.

1. Relatii intraspecifice la plante:

- sunt mai puţin evidente;
- plantele se asociază mai bine împotriva vântului sau a valurilor etc.
- exemplu, o pădure rezistă mai bine la furtuni decât un singur copac;
- o asociere de nuferi rezistă mai bine la valuri decât o singură plantă;
- la plantele unisexuate dioice (care au florile mascule şi femele pe indivizi deosebiţi ai aceleiaşi
specii), indivizii masculini cresc în apropierea indivizilor feminini, pentru asigurarea reproducerii
(de exemplu, la tisă, salcie etc.).

2. Relatii intraspecifice la animale:

- de cele mai multe ori, animalele trăiesc singure şi numai în perioada împerecherii îşi caută
partenerul (majoritatea insectelor, melci, reptile, rozătoare, carnivore etc.)
- in perioada împerecherii, multe animale au un comportament deosebit:
- scot anumite sunete;
- execută dansuri sau mişcări deosebite;
- masculii dau lupte aprige între ei sau emană diferite substanţe pentru delimitarea spatiului
propriu etc.
- există specii la care femela, după împerechere, îşi devorează masculul (de exemplu, călugărita),
fenomenul se numeşte canibalism.
- la păsări şi mamifere, relaţiile intraspecifice sunt mult mai complexe fiind legate de:
- procurarea sau depozitarea hranei;
- creşterea şi îngrijirea puilor;
- anunţarea prin diferite sisteme de semnalizare a unor pericole;
- apărarea mai eficientă împotriva duşmanilor;
- migraţia etc.
- grupările în populaţiile de indivizi se fac uneori pe vârste, mai rar pe sexe, şi cel mai frecvent,
într-un amestec de vârste si sexe.
- organismele care trăiesc la un loc pot forma unele grupări intraspecifice cum sunt: perechile,
stolurile, cardurile, turmele, coloniile, familile

1
3. Grpari intraspecifice la animale:
a) Perechile:
- majoritatea animalelor formează perechi numai în perioada de reproducere;
- păsările, în general, trăiesc în perechi în vederea construirii cuiburilor, cât şi în vederea îngrijirii
puilor;
- ouăle sunt clocite de obicei, de femele;
- la porumbei, turturele, vulturi, clocesc ambii părinti.

b) Stolurile:
- sunt grupări mari de păsări zburătoare care se realizează:
- fie în scopul migraţiilor (de exemplu, cocorii, sturzii, rândunelele, berzele, lişiţele etc.);
- fie în scopul apărării de duşmani (de exemplu, graurii, porumbeii, vrăbiile care se apără în
stol împotriva uliilor).

c) Cârdurile:
- de exemplu, animalele erbivore din savană, unele păsări acvatice etc.

d) Turmele:
- de reni, capre negre, sunt de obicei, permanente;
- animalele se apără mai eficient împotriva prădătorilor.

e) Haitele:
- de hiene, lupi - se organizează în scopul obţinerii hranei, indivizii reuşind împreună să doboare
animale de talie mult mai mare decât ei;
- hienele în haită pot doborî animale mult mai mari decât ele.

f) Coloniile:
- sunt formate dintr-un număr mare de indivizi (sute sau mii) şi au de obicei un caracter permanent
(pinguini, pelicani);
- in unele colonii, indivizii îndeplinesc anumite roluri.

g) Familiile:
- reprezintă asociaţia dintre părinţi şi descendenţi;
- la multe dintre ele există o „organizare socială" (diviziune a muncii).
- într-o familie de albine, matca (regina) depune ouăle, trântorii fecundează matca şi lucrătoarele
au diferite „sarcini de lucru": construiesc fagurii, adună nectarul şi polenul, hrănesc larvele,
produc mierea, păzesc, curăţă şi aerisesc stupul etc.
- la furnici, „soldaţii" apără colonia de duşmani;
- termitele au familii formate dintr-un număr imens de indivizi;
- cuiburile lor sunt bine construite, mari (uneori au 6 m înălţime şi 15-20 m diametru), iar indivizii
sunt organizati în „caste";
- o organizare socială se manifestă şi la unele mamifere (elefanti, babuini, gorile).