Sunteți pe pagina 1din 3

Cele mai multe tipuri de lanturi trofice au un numar de verigi mai mare de 2 si cel putin 3: un producator (P), un consumator

primar (C1) si un consumator secundar (C2). Numarul de verigi se intelege evident ca este determinat de volumul limitat al bazei trofice, dar si de relatia dintre hrana si particularitatile anatomo-fiziologice ale aparatului digestiv al consumatorului. Ca o regula generala, indiferent de cantitatea de materie si energie intrata, un lant trofic tinde sa-si reduca numarul de verigi (HASTINGS 1979). n unele lanuri trofice, prima verig o constituie materialul organic mort, de origine vegetal sau animal, urmat de verigile animalelor saprofage i zoofage. (exemplu: frunze moarte rm crti). Nr de verigi: Numrul verigilor ntr-un lan trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungnd la un numr mai mare. Acest numr este limitat datorit mai multor factori dintre care amintim: Nu toat hrana (substana) dintr-o verig trofic este transferat la veriga urmtoare; o parte este neutilizabil, alt parte neasimilat, iar alt parte se pierde prin respiraie; Mai mare deci mai puternic? Dimensiunea hranei (de exemplu, o balen sau elefant nu pot fi nghiite de alte animale); Creste consumul de energie? Creterea consumului de energie spre captul lanului trofic (animalele zoofage consum mai mult energie pentru a obine prada dect animalele fitofage, iar acestea, consum mai mult energie dect productorii). ntr-un lan trofic se constat creterea dimensiunilor consumatorilor spre captul lor. Cine etse ultima veriga? n mai multe lanuri trofice intr i omul, care poate fi: Consumator din ultima verig (de exemplu plante animale domestice- om, sau prin consumul de pete, omul ncheie unele lanuri trofice) Consumator dintr-o verig intermediar, urmtoarea verig fiind constituit din diferi i parazi i la om (viermi parazii, nari etc) Care este interventia omului? n ecosistemele antropizate, datorit interveniei omului, lanurile trofice sunt mult mai scurte dect cele naturale, deoarece dispar o serie de verigi (insecte duntoare, psri care se hrnesc cu acestea, animale care nu-i mai gsesc un adpost prin distrugerea unor plante). Nodurile sau contactele in lanturile trofice : ntr-un ecosistem, lanurile trofice nu sunt izolate unele de altele. Ele se ntretaie n anumite puncte de contact sau noduri. n aceste noduri se gsesc specii care consum hran diferit i de aceea pot funciona n dou sau mai multe lanuri trofice (de exemplu, o plant de gru este consumat de insecte, dar i de diferite mamifere; bufnia se hrnete cu psri, dar i cu mamifere mici).

Ce este reteaua trofica?


Datorit ntretierii lanurilor trofice, biocenoza se prezint ca o reea. Ea se numete reea trofic. ntr-o reea trofic sunt lanurile trofice principale, alctuite din specii dominante ca numr i lanuri trofice secundare, conectate ntre ele prin diferite verigi.

Care este ciorculatia substantei?


ntr-o reea trofic circulaia substanei nu este liniar ca ntr-un lan trofic, ci descrie un ciclu trofic, n care toate lanurile trofice se nchid i se reunesc prin descompuntori dup schema:

Relatiile trofice si ecosistemele vecine


Reelele trofice dintr-un ecosistem vin n contact i cu ecosistemele vecine (de exemplu reeaua trofic a unei pajiti de cmpie i cea a unei monoculturi). n zona de contact se constat un numr mare de specii care sunt active n ambele reele (de exemplu pe malul unui lac cuibresc numeroase psri care se hrnesc cu pete).

Tipuri de lanturi trofice Dupa modul in care este transformata substanta de la o veriga la alta si dupa natura materialului trofic initial sunt cateva tipuri de baza de lanturi trofice: erbivor, detritivor, bacterivor, parazitic, granivor, nectarivor, briovor, micetofag. Lantul trofic erbivor Se mai numeste si lant trofic erbivor-pradator sau lantul rapitorelor; lantul pradatorilor. Are la baza materialul vegetal viu (planta verde) consumat de un animal fitofag. Acesta pune in circulatie materialul alimentar necesar zoofagelor. Intreaga dinamica trofica a lantului ierbivorelor deprinde de activitatea consumatorilor primari. Grupul de consumatori primari, cu un numar imens de indivizi prelucreaza un volum imens de biomasa. Aceasta poarta numele de prima industrie-cheie (de ex. afidele, lacustele, crustacee marine etc). Dupa veriga fitofag urmeaza cateva verigi de zoofagi. In lantul ierbivorelor, substanta circula intr-un singur sens, de la baza spre varf. Sensul invers este imposibil (nici un carnivor de varf nu va fi consumat de un consumator secundar). Ecosistemele intemeiate pe consumarea materialului vegetal viu pot fi analogate cu o industrie de pasunat, ecosistemul tipic este in acest sens pasunea. Similare sunt si ecosistemele din mari si lacuri. Oricat de mare ar fi biomasa fitofagilor, acestia nu pot recircula intreaga cantitate de biomasa vegetala, astfel ca o buna parte din aceasta este recirculata ulterior dupa moarte, ca material vegetal mort (detritus) Ca regula generala, in lantul trofic erbivor, marimea animalelor creste progresiv, la nivelul consumatorilor. Regula este generala dar este intarita de speciile mari de animale erbivore (bivol african, rinocer, elefant, hipopotam, balena, orca etc) care sunt verigi finale ale unor lanturi trofice scurte, deoarece nu mai au pradatori deasupra lor pentru care sa constituie prada (Fig. 6-39). O alta particularitate a lanturilor trofice erbivore este faptul ca de regula generala nevertebratele sunt consumatori primari si rar secundari. Si totusi. Exista situatii cind vertebratele sunt prada si sunt consumate de nevertebrate. Paianjeni de dimensiuni mari din America de Sud sau alte zone geografice ( Avicularis, Atrax, Tarantula etc) consuma pasari colibri sau alte specii de dimensiuni mai mici; specia Tenodera sinensis (calugarita din America de Nord, insecte) consuma de asemenea o pasare ( Certhia familiaris); Parabuthus vilosus (scorpion din desertul Saharei, arahnide) consuma specia Palmatogecko rangei (soparla); Pterostichus madidus (insecta, carabid din Europa) consuma specia Podarcis muralis (soparla-de-ziduri) (MCCORMICK si POLIS 1982). Ce este industria cheie ?. Producatorii asigura in biocenoza o productie primara consistenta. Aceasta pote fi foarte rar valorificata integral. Daca exista insa o anumita categorie de consumatori primari (fitofage) care sunt intr-un numar deosebit de mare si care deci vor consuma o cantitate foarte mare (sau chiar integral) de biomasa vegetala, inseamna ca vor converti o mare parte din aceasta in substanta animala. Se realizeaza astfel posibilitatea ca materia si energia puse in circulatie sa fie disponibile si accesibile la un foarte mare numar de animale care sunt consumatori secundari sau tertiari. Aceste grupe de animale sunt denumite industrii cheie in biocenoze (ELTON 1927) (Fig. 640). Industria cheie este deci grupa de animale de pe nivelul consumatorilor primari (fitofage) cu cea mai mare greutate si cu numarul de indivizi cel mai mare (STUGREN 1965). Lantul trofic detritivor Se numeste si lant trofic saprofage pradator (lant detritic). Are ca baza trofica materialul organic mort = detritus (de provenienta vegetala sau animala). Acesta este prelucrat de o populatie de saprofage care este a doua industrie-cheie a ecosistemului. In continuare urmeaza pradarea succesiva a verigilor de consumatori. Industria detritica ocupa o pondere foarte mare in unele ecosisteme si functioneaza alaturi si in interactiune cu industria de pasunat. Fara lanturi detritice in solul pasunilor, cresterea plantelor ar fi influentata nefavorabil iar solul s-ar autointoxica datorita materialului vegetal mort. Pe masura ce se realizeaza indepartarea de la baza trofica, talia descreste progresiv iar numarul indivizilor creste progresiv (ex. cadavru de soarece------ Necrophorus sp.-gropar = insecta---------bacterii). Lantul trofic bacterivor Bacteriile colonizeaza detritusul astfel ca detritivorele sunt si bacterivore, dar anumite lanturi trofice bazate pe consumul bacteriilor sunt separate, independente de lanturile trofice detritivore. In mari si oceane, la mari adancimi anumite lanturi bacterivoare nu se bazeaza pe substrat de detritus ci pe anumite bacterii chemosintetizante care sunt consumate de pogonofore si moluste, iar acestea sunt vanate de crabi (IVANOV 1963; LONSDALE 1979). In sol, unde exista pelicule de apa bacteriile sunt consumate de protozoare (ALEXANDER 1977) Lantul trofic parazitic

Acest lant este bazat pe consumarea de substanta vie din corpul animalelor sau plantelor, de catre paraziti. Lantul functioneaza prin parazitarea succesiva, fenomenul fiind numit hiperparazitism. In lantul parazitilor talia scade de la baza spre varf. Ultima veriga in acest lant este virusul bacteriofag (mai sunt ele si formatiuni mai mici viroizi, prioni, plasmide dar sunt molecule de proteina sau fragmente de acizi nucleici si nu sunt un organism individual de sine statator).

PIRAMIDA TROFIC:

definiie: reprezint dispunerea nivelurilor trofice dintr-un ecosistem n ordinea unui lan trofic Tipuri de piramide

1. PIRAMIDA NUMERELOR (PIRAMIDA ELTONIAN): definiie: este o reprezentare grafic a numrului diferitelor organisme din fiecare nivel trofic la un moment dat

2. PIRAMIDA BIOMASEI: definiie: este o reprezentare grafic a biomasei diferitelor organisme din fiecare nivel trofic la un moment dat; biomasa reprezint numrul de indivizi nmulit cu greutatea (masa) fiecrui individ la un moment dat i se raporteaz lao suprafa determinat (m2 )

3. PIRAMIDA ENERGETIC: definiie: reprezint transferul de energie de la un nivel trofic la altul, fiecare nivel fiind exprimat prin producie, n kcal