Ape stătătoare

Descoperă!

• Lacurile și bălțile sunt

ecosisteme naturale de apă
stătătoare.
• Lacurile au suprafețe și
adâncimi mai mari decât bălțile
și, spre deosebire de acestea,
sunt lipsite de vegetație în
zona de fund a bazinului
acvatic, unde lumina nu
pătrunde.
• Lacul Valea Morilor 
 Biotopul
• Lumina pătrunde în straturile superficiale ale apei, ceea ce
permite realizarea fotosintezei de către plante.
• Temperatura apei variază în funcție de altitudine și anotimp.
Iarna, straturile de apă din profunzime păstrează temperatura de
4ᵒC, deși apa de la suprafață poate îngheța.
• Salinitatea diferă de la un lac la altul și chiar în același lac, în
funcție de cantitatea de săruri minerale dizolvate în apă, de
precipitații, de evaporarea apei.
• Oxigenarea și transparența apei lacurilor de munte sunt mai mari
decât ale lacurilor de câmpie, deoarece au o cantitate mai mică
de substanțe în masa apei.
 Biocenoza
• Cuprinde: plante acvatice (trestie sau stuf, papură,nuferi, ciuma-
apelor, lintiță, otrățel de baltă)
animale nevertebrate (hidre, lipitori, melci, raci, larve de
insecte, libelule, țânțari)
animale vertebrate, precum: pești (crap, plătică, roșioară,
caras, lin, știucă, biban, șalău etc.), broaște, șerpi, păsări (lișițe, rațe,
gâște sălbatice), mamifere (vidra).
• Unele trăiesc pe malul lacului, altele în apă sau pe fundul
lacului. Bacteriile, algele, protozoarele formează planctonul,cu
rol deosebit în funcționarea ecosistemului.
Știuca Melc de balta
Papură
Stuf
 Relaţii trofice între vieţuitoarele din ape stătătoare
• Algele şi plantele superioare din zona lacului/bălţii sunt principalii producători.
• Lipitoarea este un vierme care se hrănește cu sângele vertebratelor pe care le
parazitează.
• Scoica de lac filtrează apa, reţinând hrana.
• Masculii de țânțar se hrănesc cu seva plantelor, iar femelele, cu sângele animalelor.
• Libelulele vânează insecte care zboară deasupra apei.
• Roșioara și plătica preferă hrana de origine vegetală. Știuca atacă peștii, dar și
păsările și mamiferele acvatice, iar bibanul consumă râme, scoici, raci, insecte, pești,
broaște.
• Lişiţele, stârcii, raţele sălbatice care trăiesc pe lângă lacuri şi bălţi se hrănesc cu
moluște, insecte, pești, broaște,iar unele consumă și plante acvatice.
• Materia organică moartă de pe fundul lacului este descompusă de bacterii și
ciuperci microscopice.
Libelula
Lipitoarea
 Adaptări ale vieţuitoarelor din ape stătătoare
• Tulpinile și frunzele nuferilor conțin numeroase spații cu aer, care
înlesnesc plutirea.
• Deplasarea în apă este favorizată la pești de forma hidrodinamică, iar
la broaște, rațe, gâște de membrană interdigitală de la membrele
posterioare.
• Reproducerea broaștelor este legată de mediul acvatic: din ouăle
depuse în apă ies larve (mormoloci) cu aspect de peștișori. Ele trăiesc
numai în apă, unde trec prin mai multe transformări până la stadiul de
adult (broască),proces numit metamorfoză.
• Rațele și gâștele au deasupra cozii o glandă a cărei secreție unsuroasă
o împrăștie cu ciocul printre pene, astfel că penajul devine impermeabil.
• Berzele și stârcii (păsări picioroange) au gâtul și ciocul lungi, picioare
înalte și subțiri, cu care se pot deplasa prin ape puțin adânci fără să-și
ude penele.
Berze Stârc
 Importanţa ecosistemelor de apă stătătoare
• Stuful de pe malul apelor oferă adăpost pentru numeroase
viețuitoare. El poate fi utilizat de localnici ca sursă de energie, pentru
construirea de garduri și acoperișuri de case, ca furaj pentru animale
etc. Carnea peștilor, ușor digerabilă, conține substanțe nutritive
(proteine,lipide), vitamine și minerale. Deosebit de valoroase sunt
icrele și uleiul de pește.
• Omul a amenajat ecosisteme acvatice precum iazuri (pe fundul unor
văi mici) pentru creșterea peștilor, irigații, morărit sau agrement,
heleșteie pentru creșterea și reproducerea peștilor în interes
economic (crap, caras, biban, știucă, păstrăv), lacuri de baraj și de
acumulare pentru producerea de energie în hidrocentrale.
Lacul de acumulare Vidraru
Iaz
 Află mai multe!
• Nuferii sunt plante cu tulpini lungi, fixate pe fundul lacului/bălții, și frunze mari care plutesc la
suprafața apei.Florile lor sunt frumoase, mari şi pot avea diferite culori. Drețele (nuferii tropicali)
cresc spontan doar în lacurile și pâraiele cu apă termală de la Băile 1 Mai, de lângă Oradea.
Sunt o specie endemică, ocrotită prin lege.
• Otrățelul de baltă este o plantă carnivoră cu Frunze subacvatice și flori galbene ieșite la
suprafață. Planta nu este fixată de fundul apei, ci plutește, iar pe tulpina ramificat ă poart ă un
număr mare de capcane de forma unui săculeț mic, plin cu aer și prevăzut cu un capac. Dac ă o
insectă se află în apropierea capacului, acesta se deschide brusc, aerul iese din s ăcule ț și apa
care intră în el absoarbe și prada. Fiecare insectă este digerată în circa 20 de minute. Cu
ajutorul capcanelor poate să prindă și 1 000 de insecte pe zi.
• Somnul, cel mai mare pește prădător de apă dulce de la noi din țară, atinge uneori lungimea de
3-4 metri și o greutate de peste 100 de kilograme. Preferă apele adânci,cu fund mâlos. Nu are
solzi, iar gura largă este prevăzută cu șase mustăți. Vânează pești și raci, mai ales noaptea, dar
poate ataca și păsări sau mamifere acvatice. Carnea sa este foarte gustoasă. Poate trăi pân ă la
100 de ani.
Otrățelul de baltă
Nuferi albi
 Stiați că…?
• ...speciile de pești preferă anumite zone ale lacului? Crapul este
frecvent întâlnit în zona cu nuferi, carasul și plătica în zona
stufului, iar știuca și bibanul vânează de regulă lângă maluri, în
zona cu vegetație.
• ... vara, când apa este acoperită de o peliculă de alge care s-au
înmulțit foarte mult din cauza excesului de nutrienți, apare
fenomenul numit „înflorirea apelor”, care influențează negativ
viața animalelor acvatice?
Somnul
Bibanul