ECOLOGIA UMANA

ECOLOGIE UMAN CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE I MODALITILE DE INVESTIGARE Ecologia uman studiaz relaiile dintre populaiile umane i mediul lor abiotic, biotic i social. Ecosistemul este unitatea de baz, structural i funcional a biosferei i cuprinde: Biotopul, componenta nevie, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici(fr via); Biocenoza, componenta vie, reprezentat de totalitatea populaiilor ce ocup acelai habitat. Dup originea lor ecosistemele pot fi: -naturale-aprute spontan pe calea evoluiei naturale a factorilor ecologici; -antropizate-aprute pe cale artificial, sub influena omului. Ecosistemele antropizate pot fi: -ecosisteme acvatice antropizate(lacuri de baraj i de acumulare, iazuri i heleteie piscicole); -ecosisteme terestre antropizante sunt reprezentate de agroecosisteme reprezentate prin: culturi agricole, complexe zootehnice de cretere intensiv a animalelor i ecosistemul aezrilor umane. Ecosisteme acvatice antropizate 1.Lacuri de baraj i lacuri de acumulare Lacurile de baraj (lacul Bicaz), in care reinerea apei dureaz ore sau zile i lacurile de acumulare (Bicaz,Vidraru, Vidra), in care apa staioneaz luni sau ani. 2.Iazuri i heleteie piscicole Ecosistemele terestre antropizate Agroecosistemele Agroecosistemele sau ecosistemele agricole s-au format ca urmare a interveniei omului asupra ecosistemelor naturale.Din punct de vedere trofic, biocenozele agroecosistemelor prezint urmtoarele componente: -productori primari, reprezentai de plantele de cultur; -consumatori primari(de ord. I), reprezentai de ierbivore sau animale fitofage; -consumatori secundari(de ord.II), reprezentai de animalele carnivore, lanurile trofice au puine verigi. Ele cuprind: 1.Ecosistemul culturilor ierboase anuale i bianuale Acest ecosistem cuprinde culturile de cereale, plante leguminoase oleaginoase, textile, medicinale, aromatice i de nutre. Particularitile biotopurilor Aceste ecosisteme se caract. printr-o uniformizare spaial accentuat.
PROF. LORELA CARADAN, CNER IASI Page 1

ECOLOGIA UMANA
Particularitile biocenozelor Principalele componente sunt plantele de cultur.Dintre acestea cele mai importante sunt:graul, orezul, ovzul, porumbul, cartoful, ceapa, tomatele, floarea soarelui, etc.Plantele de cultur sunt uniform repartizate.Ele constituie stratul dominant, protejat de om, care inltur buruienile. 2.Ecosistemul plantaiilor de pomi i arbuti fructiferi Cuprinde plantaiile de pomi fructiferi, arbuti fructiferi i plantaiile de vi de vie. 3.Ecosistemul culturilor protejate Aceste culturi urmresc creterea perioadei de vegetaie a unor plantelegumicole i floricole.Culturile protejate se realizeaz in rsadnie, sere i solarii. 4.Ecosistemul complexelor zootehnice de cretere intensiv a animalelor. Acest tip de agroecosistem cuprinde cresctoriile de animale. Particularitile biotopurilor Fiecare ecosistem agrozootehnic are un anumit microclimat generat de temperatur, umiditate i luminozitate. Particularitile biocenozelor Biocenozele complexelor zootehnice concentreaz animale domestice(psri, porcine, ovine, bovine), ce aparin unei singure specii i de multe ori unei singure rase, cu productivitate ridicat. Ecosistemele aezrilor umane Sunt de 2 feluri: de tip rural i de tip urban. Ecosistemele de tip rural sunt: ctunele, satele i comunele i se caracterzeaz prin: -contact strans cu mediul natural; -folosesc in mic msur energia neconvenional i hidroenergia; -aprovizionarea cu ap provine din fantani sau izvoare naturale; -hrana provine din ecosistemele naturale i agroecosisteme. Ecosistemele de tip urban sunt oraele i se caracterizeaz prin: -contact redus cu mediul natural; -folosesc energia produs in centralele electrice, de termoficare, nucleare; -apa provine din sisteme hidrografice special amenajate; -hrana provine din agroecosisteme i din industria alimentar; -au producie industrial; -sunt dotate cu staii de depozitare de rezidurilor i deeurilor, de epurare a apei uzate; -omul determin optimizarea condiiilor de mediu.

PROF. LORELA CARADAN, CNER IASI

Page 2

ECOLOGIA UMANA
IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE I.DETERIORAREA ECOSISTEMELOR NATURALE Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune Eroziunea este degradarea solului sau a rocilor ca urmare a aciunii ploilor, vantului, omului.Acest fenomen se datoreaz: -polurii cu pesticide i ingrminte chimice; -ploilor acide; -tierilor masive de pduri; -lucrrilor necorespunztoare ale solului, care degradeaz textura acestuia. Msuri de prevenire a eroziunii solului: -cultivarea in terase limitate de anuri care rein apa; -aratul in brazde; -acoperirea in permanen a solului cu vegetaie. Deteriorarea ecosistemelor prin construcii de canale i baraje Aceste construcii duc la inundarea unor terenuri aluvionare i schimbarea cantitativ i calitativ a florei i faunei locale. In marile baraje are loc o pierdere intens de ap prin evaporare sau reinere a sedimentelor i aluviunilor in amonte de baraj.Datorit acestor sedimente producia piscicol a sczut foarte mult. Deteriorarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi Speciile noi introduse de om in ecosisteme se numesc specii exogene. -Introducerea plantei Lantana camara, originar din America tropical in Noua Caledonie, pentru formarea de bariere in calea vitelor, s-a soldat cu invadarea punilor de ctre aceast buruian i scderea produciei furajere. Introducerea castorilor din Canada in pdurile din America de Sud, a condus la apariia inundaiilor, ca urmare a digurilor construite de acetia. i in Romania au fost introduse accidental unele specii precum: planta Elodea canadensis(ciuma apelor), originar din America i stabilit in majoritatea apelor dulci i blilor dunrene; bibanul soare(Lepomis gibbosus), din America deNord apare in apele dulci, iar gasteropodul Rapana Thomasiana, din apele Japoniei, apare i in Marea Neagr. II DETERIORAREA ECOSISTEMELOR PRIN SUPRAEXPLOATAREA RESURSELOR BIOLOGICE Defriarea pdurilor Pdurile este factorul determinant in meninerea echilibrului ecologic, climatic i hidric. Defririle au contribuit la: -degradarea solurilor; -creterea ariditii climatului; -intensificarea vitezei vanturilor; -apariia inundaiilor. Suprapunatul
PROF. LORELA CARADAN, CNER IASI Page 3

ECOLOGIA UMANA
Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a punrii intensive de ctre animalele ierbivore.In populaiile animalelor slbatice apare autoreglarea, adic se intensific activitatea prdtorilor, crete frecvena bolilor i a paraziilor. Supraexploatarea faunei terestre In Romania, au disprut: bourul(Bos primigenius), zimbrul(Bos priscus bonasus), tarpanul(Equus cabalus gmelini), antilopa de step(Saiga tatarica), capra de munte(Capra ibex), marmota alpin(Arctomys marmota). Sunt pe cale de dispariie: rasul(Lynx lynx), capra neagr(Rupicapra rupicapra). Dintre psri sunt ameninate s dispr: zganul(Gypaetus barbatus), vulturul pleuv sur(Gyps fulvus), vulturul pleuv negru(Aegypis manochus), dropia(Otis tarda), cocoul demesteacn(Lyrurus tetrix). Supraexploatarea resurselor oceanice Pescuitul excesiv al mamiferelor marine, a condus la dispariia unor specii de pinipede i colonii de otarii. Ameninae cu dispariia sunt speciile:balena albastr i balena borealis. Supraexploatarea fondului piscicol a condus la : -scdereacantitativ a petelui; -scderea taliei petilor capturai; -reducerea efectiv a speciilor de interes piscicol. Ca urmare a suprapescuitului, numeroase specii de peti i-au diminuat substanial numrul de indivizi:heringul(Clupea harengus), batogul(Gadus morthus),merlanul(Merlucius merlucius), scrumbia albastr(Scomber scomber). Tot pe cale de dispariie sunt i broatele estoase de mare, cutate pentru carne, ou i carapace. Urbanizarea i industrializarea Ca urmare a acestui fapt s-au format noxele oraului reprezentate de smog, particule de praf, de fum, compui chimici, dioxid de carbon, ce creeaz un mediu neprielnic pentru sntatea oamenilor, conducand la scderea imunitii, boli ale sistemelor nervos, respirator, endocrin. III. DETERIORAREA MEDIULUI PRIN POLUARE Poluarea este o modificare a factorilor de mediu, prin introducerea poluanilor (deeuri rezultate din activitatea uman). Dup natura poluanilor, poluarea poate fi: fizic chimic biologic Poluarea fizic poate s fie:termic, radioactiv, sonor. a.Poluarea termic sau caloric Diferite gaze i in primul rand dioxidul de carbon, conduc la inclzirea global prin apariia efectului de ser pe care il provoac.
PROF. LORELA CARADAN, CNER IASI Page 4

ECOLOGIA UMANA
Creterea concentraiei dioxidului de carbon i a altor gaze cu efect de ser(oxizi de azot, clorofluorocarboni) se face prin activiti industriale i agricole i prin extinderea aezrilor umane i a reetelor de comunicaie. Inclzirea global are urmtoarele efecte: -topirea ghearilor; -creterea nivelului mrilor i ocenelor; -inundarea rmurilor i a localitilor; -schimbarea global a climei. b.Poluarea radioactiv Se realizeaz cu radionuclizi i radiaii. Sursele de contaminare radioactiv sunt: -depunerile radioactive, care au ajuns in ap odat cu ploaia; -apele de la uzinele atomice; -deeurile atomice care sunt introduse in recipiente sigilate i incluse in blocuri de beton, ce sunt depuse pe fundul oceanelor; -deficiene la centralele nucleare(ex.accidentul de la Cernobal). c.Poluarea sonor Este determinat de zgomote puternice(suntele devine nocive la 80 decibeli)sau de emisii de sunete cu vibraii neperiodice. Sursele de poluare sonor sunt:transporturi terestre i aeriene, antierele de construcii. Consecinele negative ale polurii sonore sunt:dereglarea auzului, contraciile arterelor, accelerarea pulsului, stressul. Poluarea chimic Substanele toxice(noxele) eliminate in mediu prin activitile umane, ca de ex. DDT,pesticidele, unele metale grele se acumuleaz de-a lungul lanurilor trofice in concentraii din ce in ce mai mari, fenomen numit amplificare biologic. Gazele poluante: -oxidul de carbon, care in concentraii mari inhib procesele respiratorii la plante, animale i om; -dioxidul de sulf determin arsuri(necroza frunzelor), iar in combinaie cu apa din precipitaii formeaz acidul sulfuric, producand ploile acide; -oxizii de azot contribuie la formarea smogului; -derivaii halogenilor(clor, acid clorhidric, brom), produc necroze ale frunzelor iar la animale boala numit fluoroz(manifestat prin deformarea oaselor, cderea dinilor). Poluani solizi(pulberile) conin numeroase particule de cuar, calciu, azbest, oxizi de siliciu, particule de plumb,mercur. Poluarea biologic
PROF. LORELA CARADAN, CNER IASI Page 5

ECOLOGIA UMANA
Se face prin contaminarea bacteriologic a apei, alimentelor i eutrofizarea apelor. Sursele de contaminare sunt: -apele menajere; -apele industriale uzate, provenite in special din industria alimentar. Poluarea biologic a apei i a alimentelor se face indirect prin contaminarea lor cu substane organice fermentascibile. Eutrofizarea apelor este un proces natural de acumulare in timp a unor cantiti crescute de substane organice pe fundul apei.Are loc dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme care pot acoperi in intregime suprafaa apei, ducand la o distrugere a echilibrului biologic din ecosistemul respectiv prin srcia apei in oxigen i creterea concentraiei de sruri. Procesul poate fi accelerat de om, prin deversarea de ape uzate bogate in substane organice. Scderea cantitii de oxigen limiteaz dezvoltarea organismelor i favorizeaz moartea celor sensibile la scderea concentraiei de oxigen, iar creterea concentraiei de sruri determin creterea duritii apei, fcand-o improprie pt. dezvoltarea unor specii.Ca urmare, scade diversitatea biocenozei prin dispariia unor specii. EFECTELE DETERIORRII ECOSISTEMELOR ASUPRA SNTII -Oxidul de azot, anhidrida sulfuroas, eliminate in atmosfer formeaz smogul, care produce in marile orae tulburri cronice la indivizii cu afeciuni respiratorii i cardiace. -Poluarea apei cu ageni microbieni determin creterea frecvenei unor afeciuni, cum ar fi: colibaciloza, hepatita viral, holera, dizenteria. -Radiaiile ionizante prezint un risc de cancerizare sau de mutagenez. -Poluarea sonor determin la om tulburri neurovegetative,nevroze, hipertensiune arterial, tulburri endocrine

PROF. LORELA CARADAN, CNER IASI

Page 6