Romanul realist postbelic

MOROMETII, de Marin Preda

I. ncadrarea autorului n context:
Marin Preda, important romancier posbelic, se impune n literatura ca o adevarata
constiinta, ca un autor care a rezistat n epoca amenintata de cenzura comunista,
prin romanele sale (Risipitorii, Delirul, Morometii, Cel mai iubit dintre pamnten
i), care certifica rezistenta prin cultura a autorului lor.
Romanul Morometii creeaza n maniera realist-obiectiva universul specific al satul
ui romnesc din Cmpia Dunarii, aflat la rascrucea istoriei. Prin aceasta opera Mari
n Preda analizeaza probleme legate de mica proprietate taraneasca in raport cu r
elatiile capitaliste si socialiste.
Romanul corespunde realismului prin prezentarea obiectiva a faptelor de catre un
narator obiectiv, omnipresent si omniscient, prin aspectul social al prezentari
i vietii rurale interbelice, prin crearea unei tipologii determinate istoric si
social, prin structura circulara a primului volum.
II. Tema o constituie destramarea unei familii de tarani din satul Si
listea-Gumesti din Cmpia Dunarii, n perioada de dinaintea celui de-al Doilea Razbo
i Mondial. Problematica celor doua volume este diferita, dar tematica este unita
ra, reconstituindu-se imaginea satului romnesc ntr-o perioada de criza si nregistrnd
transformari ale institutiilor si mentalitatilor. Romanul are mai multe nivelur
i de interpretare: poate fi roman de dragoste, din perspectica cuplului Polina-B
irica, dar si roman al formarii unei personalitati, prin evolutia lui Niculae. V
olumul al II-lea propune alta lume si alte conceptii si vizeaza o realitate soci
ala mai ntinsa.
III. Indicii spatio-temporali
Romanul incepe simbolic cu asezarea
actiunii sub semnul unui timp ingaduitor, tolerant, care avea nesfrsita rabdare cu
oamenii . In ceea ce priveste spatiul intmplarilor, acesta este satul Silistea-Gum
esti din Cmpia Dunarii. Finalul primului volum arata ca timpul nu mai avea rabdare ,
deci se poate vorbi despre o structura circulara. Dupa cum se observa, relatiil
e temporale si spatiale sunt fixate inca din incipitul romanului.
Tensiunea
romanului decurge tocmai din aceasta pendulare ntre timpul istoric si timpul indi
vidual, asa cum observa nsusi Moromete: Nu am dect o singura viata de trait, n timp
ce istoria este nceata si nepasatoare .
IV. Structura romanului:
Actiunea volumului I este cuprinsa n trei mari secvente epice. Cea dinti ncepe ntr-o
smbata seara si continua pna n dupa-amiaza zilei urmatoare, aspecte precum dragost
ea dintre Polina si Birica, foamea achizitiva de pamnt a lui Tudor Balosu si fiul
sau, Victor, boala lui Vasile Botoghina, taran suferind de ftizie, pus pe neast
eptate in fata destinului ireversibil, razvratirea lui Tugurlan, spiritul distru
ctiv al Guicai, sora lui Ilie Moromete, realitatile rurale ( premilitara , adunarile
din poiana fierariei lui Iocan, Calusul din curtea lui Balosu).
A doua mare secventa epica surprinde satul n febra secerisului. Oamenii treiera s
i macina ndata spre a gusta din pinea noii recolte. Culegerea roadelor pamntului es
te un moment de bucurie, de consonanta deplina a omului cu ritmurile naturii.
Secerisul are reguli precise, impuse de traditia strabuna: cel mai vrednic dintr
e copii este cel care, simbolic, porneste recoltarea grnelor, masurnd cu pasul "st
atiile", partile de loc pe care va trebui sa le duca fiecare secerator la capat,
apoi "ncepe sa taie spicele si sa arunce manunchiurile n urma", iar tatal leaga s
nopii si-i asaza n clai. Femeile se ocupa de mncare pentru seceratori, iar n anul a
cesta recolta fusese foarte buna, de aceea o veselie nemaipomenita i cuprinsese p
e toti, Catrina laudndu-l pe Cel de Sus pentru "mana cereasca", cum i spunea ea gru
lui, "cu care i milostivise Dumnezeu".
Ultima secventa infatiseaza conflictul direct dintre Ilie Moromete si fiii sai.
Baietii se afla n conflict si cu tatal lor, fiindca acesta "nu face nimic, sta to
ata ziua", iar pe ei i scoala cu noaptea n cap ca sa plece la munca si nu-i slabes
te toata ziua cu ordine si porunci. Il acuza pe Moromete ca nu e n stare de nimic
, pe cnd "altii, ca alde Balosu", stiu sa cstige bani din vnzarea produselor si-l s
ilesc sa plece si el la munte cu cerealele, dar nu iese nimic din aceasta calato

rie. Baietii cei mari planuiesc sa plece cu oile la Bucuresti, ca sa faca bani,
calculele teoretice pe care le fac l conving chiar si pe Moromete ca familia s-ar
alege cu un cstig important.
Monografia satului este completata, n afara celor relevate, prin ilustrarea ctorva
obiceiuri si datini populare: jocul baietilor cu bobicul, aldamasul baut dupa v
inderea salcmului, chemarea fetelor la poarta prin fluieratul flacailor, jocul ca
lusarilor n curtea lui Balosu realizeaza o imagine sugestiva a spiritualitatii ta
ranesti, a satului interbelic din Cmpia Dunarii. Viata oamenilor este legata dire
ct de cea a animalelor, care devin uneori adevarate personaje n roman, avnd nume s
i participnd la intmplari. Oaia Bisisica l enerveaza peste masura pe Niculae, cinele
Dutulache fura brnza pusa pe masa pentru cina familiei, caii sunt ngrijiti cu dra
g de baietii mai mari, restul orataniilor fiind mereu n preajma oamenilor prin zg
omote specifice.
Celelalte planuri de actiune sunt reprezentate de destinele altor familii,
care nu se intersecteaza cu destinul familiei Moromete si nu se influenteaza rec
iproc.
Un destin priveste conflictul dintre Tudor Balosu si fiica Iui Polina, pentru ca
aceasta "fuge" cu un baiat sarac din sat, Birica, cu care tatal nu e de acord.
Fata este apriga, nu renunta si-l sileste pe Birica sa secere grul de pe pamntul c
are i se cuvenea ca zestre, apoi da foc casei parintesti, iscndu-se si o bataie nt
re Birica si tatal si fratele Polinei.
V. Conflictul este o contradictie ntre doua categorii sociale, idei. Personajul
central, Ilie Moromete, locuitor al satului Silistea-Gumesti este un taran trad
itionalist care are doua loturi de pamnt. Unul este al sau, iar celalalt ii apart
ine Catrinei, cea de-a doua sotie a sa. El are forta de munca asigurata de famil
ie, adica de Achim, Nila si Paraschiv, feciori din prima casatorie, si de Tita,
Ilinca si Niculae, copiii sai si ai Catrinei. Pentru munca are cai, iar hrana si
imbracamintea familiei sunt asigurate de cresterea unor oi. Unitatea familiei M
oromete este macinata de un triplu conflict.
Unul consta in dezacordul dintre tata si fiii din prima casatorie. Acest
ia au impresia ca tatal lor economiseste banii obtinuti din cultivarea loturilor
pentru a face zestre Ilincai si Titei si pentru a-l da la scoala pe Niculae. Pa
rerea celor trei frati este intretinuta cu rea vointa de Guica, sora lui Moromet
e, care spera de fapt sa fie ingrijita de cei trei baieti. In cele din urma, ei
fug la Bucuresti cu oile si caii familiei. Familia intra intr-un grav declin fin
anciar.
Al doilea conflict, prezentat mai amplu in al doilea volum, este cel dintr
e Ilie si Catrina. Moromete nu reuseste nici macar sa-si petreaca batrnetea alatu
ri de sotia sa. Suparata ca Ilie a vrut sa-si aduca baietii de la Bucuresti si p
entru ca nu a trecut casa si o parte din pamnt pe numele ei, Catrina se muta la f
iica ei din prima casatorie.
Al treilea conflict de familie este desfasurat in volumul inti. Cei implica
ti sunt Moromete si sora sa , Maria, poreclita Guica. Ea ar fi vrut ca fratele e
i sa nu se recasatoreasca si sa o tina in casa. Moromete insa i-a construit un b
ordei departe de casa lui, fapt care a atras ura mistuitoare a Mariei. Ea este a
utoarea morala a plecarii baietilor celor mari. Guica moare uitata de nepoti si
de fratele ei, care nici nu participa la inmormntare.
Conflictul interior cu cea mai mare importanta n roman este cel al lui Ilie
Moromete, al carui sistem de valori este infirmat de alegerea fiilor. Diferenta
dintre conceptia de viata a protagonistului, autoiluzionarea lui referitoare la
rezolvarea poblemelor si importanta valorilor legate de viata spirituala, si di
ficultatea de a accepta ca acest sistem nu poate fi perpetuat de copii face din
Moromete, cel din urma taran n romanul deruralizarii satului .
VI. Personaje:
In centrul romanului sta Ilie Moromete taranul care priveste modul sau de viata
ca pe singurul posibil. Ilie Moromete este pastratorul neclintit al valorilor pa
triarhale, taranul cu spirit meditative si contemplativ, convins de importanta e
xistentei sale. Marin Preda si modeleaza personajul prin caracterizare directa si
indirecta.
a.Direct:

 Naratorul prezinta vrsta lui Moromete, aflat la a doua casnicie ( acum avea acea vr
sta intre tinerete si batrnete, cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schi
mba firea cuiva ; Era cu zece ani mai mare dect Catrina (contingent 911, facuse razbo
iul) ), i contureaza un vag portret fizic ( fruntea larga, descoperita de golul parul
ui cazut de o parte si de alta a crestetului ), i precizeaza simpatia politica pent
ru liberali.
Caracterizarea facuta de alte personaje: Catrina l vede negru la suflet de pacate
si de tutun , mort dupa sedere si dupa tutun , n timp ce Balosu intuieste spiritual du
plicitar al vecinului sau: om care eu i zic una si el se face ca n-aude .
Autocaracterizndu-se, Ilie Moromete insista, n finalul volumului al doilea, asupra
verticalitatii sale si a modului de gndire traditionalist, neinfluentabil: eu tot
deauna am dus o viata independenta
b. Indirect: cele mai multe trasaturi ale lui Ilie Moromete sunt construite indi
rect, prin reliefarea gndurilor, actiunilor sau atitudinilor sale.
prima scena care contureaza imaginea tatalui autoritar este cea a cinei Morometi
lor, n care este prezentat ca stnd deasupra tuturor si stapnind cu privirea pe fiecare
Mediind conflicte, el este cel care refuza scolarizarea lui Niculae sau priveste
cu nencredere propunerea fiilor celor mari de a pleca la Bucuresti cu oile.
Disimularea este o trasatura definitorie a lui Moromete. Scena dialogului dintre
el si Tudor Balosu este semnificativa. La intrebarea vecinului daca s-a hotart s
a-i vnda salcmul, Moromete se gndeste ca acest lucru este posibil, dar se comporta
ca si cum aspectul nu l-ar interesa. La fel, aflnd ca Paraschiv si Nila vor sa fu
ga de acasa, Moromete reuseste sa-si ascunda gndurile care il framnta, amnnd sa inte
rvina.
Marin Preda creeaza un personaj de o inteligenta iesita din comun. Simtind nevoi
a hranei spirituale, taranul cu fire reflexiva citeste ziarele in fiecare dumini
ca, impreuna cu alti sateni, in Poiana lui Iocan. Aici el incearca sa clarifice
ideile din articolele publicate, sa descifreze sensurile profunde ale politicii
vremii.
Ironic fiind, Moromete reuseste n situatii critice sa atenueze gravitatea momentu
lui. De exemplu, n scena taierii salcmului nu pierde nici o ocazie de a i se adres
a caustic lui Nila, la care constata neputinta de a rationa n situatii elementare
.
Finalul volumului I prezinta drama paternitatii ranite, Moromete trebuind sa acc
epte plecarea fiilor si abandonarea statutului de taran, n ciuda eforturilor lui
de a le insufla acelasi sistem de valori ca al lui.
Om al pamntului si al satului traditional, Ilie Moromete este considerat unanim d
e criticii literari drept cel mai complex tip de taran din literatura romna prin
adncimea si frumusetea spiritului sau. Prin realizarea acestui personaj, Preda a
infirmat prejudecata interbelicilor potrivit careia numai un intelectual poate f
i eroul unei drame interioare, cu revelatii la nivelul constiintei.
VII. Tehnica narativa:
Naratorul este obiectiv, relateaza la persoana a III-a, iar viziunea sa se compl
eteaza cu cea a naratorilor reflectori. Ca tehnici de compozitie, Marin Preda ut
ilizeaza n primul volum tehnica decupajului si naratiunea lenta, iar n cel de-al d
oilea apare tehnica rezumativa, cu ntoarceri n timp si eliminari de fapte. n ceea c
e priveste stilul, textul se remarca prin oralitate, prin mbinarea stilului direc
t cu cei indirect si cu cel indirect liber, cu rolul ambiguizarii vocii narative
si al prezentarii gndurilor personajelor.
CONCLUZII: Romanul Morometii reflecta estetica realismului postbelic prin temati
ca sociala, prin caracterul de fresca a lumii rurale ante- si postbelice, prin p
ersepctiva auctoriala din care sunt relatate evenimentele, prin verosimilitatea
faptelor. Totodata, ambiguizarea vocii narative prin mpletirea stilului direct cu
cel indirect liber si cu interventiile naratorului, precum si crearea unui nou
tip de taran n literatura romna reprezinta elemente de modernitate ale cartii.