Ecologia umană

Savin Mihai-Alexandru
Clasa a XII-a E
Ecologia umana studiaza relatiile dintre
populatiile umane si mediul inconjurator.

Ecosistemul este unitatea de baza structurala si

functionala a biosferei; este alcatuit din doua
componente fundamentale: biotop si biocenoza.

1.Biotopul (componenta nevie) este

reprezentat de habitat si totalitatea factorilor de
mediu ce il caracterizeaza.
2.Biocenoza (componenta vie) este
reprezentata de totalitatea populatiilor care
ocupa un anumit teritoriu.
Intr-o biocenoza exista relatii trofice reprezentate de:

I.primul nivel trofic, reprezentat de producatorii de substante

organice (plante verzi, bacteriile chemosintetizante si fotosintetizante)

II.al doilea nivel trofic, reprezentat de consumatorii primari (animalele

ierbivore, bacteriile parazite, plantele parazite si semiparazite)

III.al treilea nivel trofic, reprezentat de consumatorii secundari

(animalele carnivore)

IV.al patrulea nivel trofic, reprezentat de consumatorii tertiari

(animalele de prada ce consuma carnivore) este intilnit doar in unele
biocenoze

V.al cincelea nivel trofic, reprezentat de descompunatori care

transforma substantele organice in substante anorganice (bacteriile si
ciupercile saprofite, viermii)
Dupa originea lor ecosistemele se clasifica in:

-ecosisteme naturale, care au aparut spontan

-ecosisteme antropizate, care au aparut pe cale artificiala sub influenta
omului.

Ecosistemele antropizate se clasifica in:

-ecosisteme acvatice antropizate, reprezentate de lacurile de baraj si de

acumulare, iazurile si helesteiele piscicole

-ecosisteme terestre antropizate, reprezentate de agroecosisteme si

ecosistemele asezarilor umane
Ecosistemele antropizate sunt ecosisteme amenajate de om pentru
satisfacerea necesitatilor sale de viata.

Elementele componente ale ecosistemelor antropizate sunt:

-plantele spontane si plantele de cultura
-animalele salbatice si animalele domestice
-totalitatea oamenilor
-ansamblul produselor naturale create prin activitati umane
(constructii, masini, obiecte de uz divers)
-depozite de deseuri
 Impactul antropic asupra
ecosistemelor naturale
 I.Deteriorarea ecosistemelor naturale

1.Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune

Eroziunea reprezinta degradarea solului sau a rocilor ca urmare a
actiunii ploilor, vantului si omului.
Acest fenomen se datoreaza:
a) poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice
b) ploilor acide
c) taierilor masive a padurilor
d) lucrarilor necorespunzatoare ale solului care degradeaza textura
acestuia

Masuri de prevenire a eroziunii solului

a) cultivarea in terase limitate de santuri care retin apa
b) aratul in brazde
c) acoperire in permanenta a solului cu vegetatie
 2.Deteriorarea ecosistemelor prin constructia de canale si
baraje
Constructia de canale si baraje duce la inundarea unor terenuri
si la schimbarea cantitativa si calitativa a florei si faunei
locale.In marile baraje are loc o pierdere intensa de apa prin
evaporare, si o retinere a sedimentelor si a aluviunilor in
amonte de baraj. Datorita acestor sedimente productia piscicola
scade foarte mult.

3.Deteriorarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi
Speciile nou introduse de om in ecosistem se numesc specii
exogene.Ele nu au dusmani naturali si se inmultesc excesiv.
 Exemple de specii nou-introduse:

a) Introducerea plantei Lantana camara, originara din America tropicala

in Noua Caledonie, pentru formarea de bariere in calea vitelor, s-a
soldat cu invadarea pasunilor de catre aceasta buruiana si scaderea
productiei furajere.
b) Introducerea castorilor din Canada, in padurile din America de Sud,
a condus la aparitia inundatiilor, ca urmare a digurilor construite de
acestia.

Si in Romania au fost introduse accidental unele specii:

a) Planta Elodea canadensis (ciuma apelor), originara din America si

stabilita in majoritatea apelor dulci si baltilor dunarene
b) Patrunderea gandacului de colorado din America in Europa a
determinat distrugerea culturilor de cartofi
c) Bibanul soare (Lepomis gibbosus), din America de Nord apare in
apele dulci
d) Gasteoropodul Rapana Thomasiana, din apele Japoniei, apare si in
Marea Neagra
 II.Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor
biologice

1.Defrisarea padurilor
Padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibriului ecologic,
climatic si hidric.
Defrisarea padurilor are urmatoarele efecte:
a) degradarea solurilor
b) cresterea ariditatii climatului
c) intensificarea vitezei vanturilor
d) aparitia inundatiilor

2.Suprapasunatul
Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a
pasunarii intensive de catre animalele ierbivore, care de asemenea duce la
pierderea posibilitatii de regenerare.In cadrul populatiilor de animale
salbatice apare autoreglarea, adica se intensifica activitatea pradatorilor,
creste frecventa bolilor si a parazitilor.

3.Supraexploatarea faunei terestre

Supraexploatarea faunei terestre se realizeaza prin vanatoare si are ca
efect reducerea potentialului genetic al biosferei, urmata de disparitia unor
specii de animale, producand dezechilibre ecologice.
 4.Supraexploatarea resurselor oceanice
Supraexploatarea resurselor oceanice se realizeaza prin pescuitul excesiv.
a) Pescuitul excesiv al mamiferelor marine
Pescuitul excesiv al mamiferelor marine, a condus la disparitia unor specii pinipede si
colonii de otarii.Amenintate cu disparitia sunt speciile: balena albastra si balena borealis.
b) Supraexploatarea fondului piscicol
Supraexploatarea fondului piscicol a condus la:
- scaderea cantitativa a pestelui
- scaderea taliei pestilor capturati
- reducerea efectiva a speciilor de interes piscicol

Ca urmare a suprapescuitului, numeroase specii de pesti si-au diminuat substantial

numarul de indivizi:
- heringul (Clupea harengus)
- batogul (Gadus morthus)
- merlanul (Merlucius merlucius)
- scrumbia albastra (Scomber scomber)

Tot pe cale de disparitie sunt si broastele testoase de mare, cautate pentru carne, oua si
carapace.

5.Urbanizarea si industrializarea
Ca urmare a cresterii excesive a populatiei urbane, a avut loc si dezvoltarea industriilor si
transporturilor in mod excesiv.Ca urmare a acestui fapt s-au format noxele orasului
reprezentate de smog, particule de praf, de fum, compusi chimici si dioxid de carbon, ce
creeaza un mediu neprielnic pentru sanatatea oamenilor, conducand la scaderea
imunitatii, boli ale sistemului nervos, respirator si endocrin.
 III.Deteriorarea mediului prin poluare

Poluarea este o modificare a factorilor de mediu, prin introducerea poluantilor (deseuri rezultate din
activitatea umana).
In functie de natura poluantilor poluarea poate fi: fizica, chimica si biologica.

1.Poluarea fizica
Poluarea fizica poate fi: termica, radioactiva sau sonora.
a) Poluarea termica (calorica)
Poluarea termica se realizeaza prin diferitele gaze si in primul rand dioxidul de carbon, care conduc la
incalzirea globala, prin aparitia efectului de sera pe care il provoaca.
Incalzirea globala are urmatoarele efecte:
- topirea ghetarilor
- cresterea nivelului marilor si oceanelor
- inundarea tarmurilor si a localitatilor
- schimbarea globala a climei
Cresterea concentratiei dioxidului de carbon si a altor gaze cu efect de sera se face prin: activitati
industriale si agricole, extinderea asezarilor umane si prin extinderea retelelor de comunicatie.
b) Poluarea radioactiva
Poluarea radioactiva se realizeaza cu radionuclizi si radiatii.
Sursele de contaminare radioactiva sunt:
- depunerile radioactive, care au ajuns in apa odata cu ploaia
- apele de la uzinele atomice
- deseurile atomice care sunt introduse in recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton, ce sunt
depuse pe fundul oceanelor
- deficiente la centralele nucleare (de exemplu. accidentul de la Cernobal)
c) Poluarea sonora
Poluarea sonora este determinata de zgomote puternice (sunetele devin nocive de la 80 de decibeli),
sau de emisii de sunete cu vibratii neperiodice.
Sursele de poluare sonora sunt: transporturi terestre si aeriene, si santierele de constructii.
Consecintele negative ale poluarii sunt: dereglarea auzului, contractiile arterelor, accelerarea pulsului si
stressul.
 2.Poluarea chimica
Substantele toxice (noxele) eliminate in mediu prin activitati
umane (de exemplu DDT, pesticide) si unele metale grele care se
acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice in concentratii din ce in
ce mai mari, fenomen numit amplificare biologica.

Gazele poluante:
- oxidul de carbon, in concentratii mari inhiba procesele
respiratorii la plante, animale si om;
- dioxidul de sulf, determina arsuri ale frunzelor (necroza), iar in
combinatie cu apa din precipitatii formeaza acidul sulfuric,
producand ploile acide;
- oxizii de azot, contribuie la formarea smogului;
- derivatii halogenilor (clor, acid clorhidric, brom), produc necroze
ale frunzelor, iar la animale boala numita fluoroza (manifestata
prin deformarea oaselor si caderea dintilor);

Poluantii solizi:
Poluantii solizi (pulberile) contin numeroase particule de cuart,
calciu, azbest, oxizi de siliciu, particule de plumb si mercur.
 3.Poluarea biologica

Poluarea biologica se face prin contaminarea bacteriologica a apei, alimentelor si

eutrofizarea apelor.

Sursele de contaminare sunt: apele menajere si apele industriale, provenite in

special din industria alimentara.

Poluarea biologica a apei si alimentelor se face indirect prin contaminarea lor cu

substante organice fermentascibile.

Eutrofizarea apelor este un proces natural de acumulare in timp a unor cantitati

crescute de substante organice pe fundul apei.Are loc dezvoltarea in masa apei a
unor microorganisme care pot acoperi in intregime suprafata apei, ducand la o
distrugere a echilibriului biologic din ecosistemul respectiv prin saracirea apei in
oxigen si cresterea concentratiei de saruri.

Procesul poate fi accelerat de om, prin deversarea de ape uzate, bogate in

substante organice.

Scaderea cantitatii de oxigen limiteaza dezvoltarea organismelor si favorizeaza

moartea celor sensibile la scaderea concentratiei de oxigen, iar cresterea
concentratiei de saruri determina cresterea duritatii apei, facand-o improprie
pentru dezvoltarea unor specii.Ca urmare, scade diversitatea biocenozei prin
 Efectele deteriorarii ecosistemelor
asupra sanatatii umane
1.Oxidul de azot, anhidrida sulfuroasa
Oxidul de azot, anidrida sulfuroasa, eliminate in atmosfera formeaza smogul,
care produce in marile orase tulburari cronice la indivizii cu afectiuni respiratorii si
cardiace.

2.Sulfura de carbon
Sulfura de carbon produce la copii simptome neurologice

3.DDT-ul si alte pesticide

DDT-ul si alte pesticide produc la om afectiuni ale sistemului digestiv si
neuroendocrin

4.Plumbul
Plumbul determina boala numita saturnism, ce se manifesta prin salivatie,
convulsii, perturbari in activitatea cerebrala si renala, diaree, urmata de moarte
5.Molibdenul
Molibdenul produce o degenerare a ficatului, modifica metabolismul
fosforului, ducand la malformatii osoase

6.Cadmiul
Cadmiul se intalneste in concentratii mari la fumatori si initiaza cancerul
de plamani

7.Azotati
Poluarea apei potabile cu azotati si consumul ei indelungat determina
cefalee, greata, diaree, fenomene cunoscute sub numele de boala apei

8.Agenti microbieni
Poluarea apei cu agenti microbieni determina cresterea frecventei unor
afectiuni, cum ar fi: colibaciloza, hepatita virala, holera, dizenteria

9.Radiatiile ionizate
Radiatiile ionizate prezinta un risc de cancerizare sau de mutageneza

10.Poluarea sonora
Poluarea sonora determina la om tulburari neurovegetative, nevroze,
hipertensiune arteriala, tulburari endocrine