ECOTEHNOLOGII

ECOTEHNOLOGII
CURS 3
 POLUAREA APEI

 Apa este cea mai importanta resursa naturala, fara de

care nu sunt posibile viata si activitatile umane.
Proportia de apa de pe planeta este de 72% , din care
97% apa sarata ( mari si oceane ), 2% ghetari si 1% apa
dulce ; distributia apei dulci pe glob este neuniforma 

 Prin poluare – impurificare, murdărire – a unei ape, se

înţelege degradarea calităţilor fizice, chimice sau
biologice ale acesteia, produsă direct sau indirect de
activităţile umane sau procesele naturale; acestea fac
ca apa să devină improprie pentru folosirea normală în
scopurile în care ea era posibilă înainte de intervenţia
poluării.
 Surse de apa. Compozitia si calitatea apei
Apa naturala are provenienta :
1.meteorica, rezultata din condensarea vaporilor de apa din
atmosfera ;
2.terestra, aflata in surse de suprafata ( rauri, lacuri, fluvii,
mari si oceane ) si subterana ( panza freatica ) ;
Apa meteorica absoarbe, pe masura ce cade pe Pamant,
substante aflate in aer : gaze ( O2, H2, N, oxizi de carbon ,
sulf, azot, H2S, NH4, etc ), substante anorganice, o
cantitate de bacterii ;
În apa de suprafata, procentul gazelor, substantele
anorganice si bacteriilor difera fata de apa meteorita. O2 si
CO2 se gasesc in concentratie mai mare, datorita faunei si
florei acvatice ; substantele anorganice dominante sunt :
bicarbonati, clorurile, si sulfati de P, K, Ca, Mg ;
 Compozitia apelor terestre de suprafata, este intr-o
continua schimbare. Datorita sedimentarii substantelor
organice si anorganice si insolubilizarii substantelor
organice prin oxidare si mineralizare. Apa marilor si
oceanelor contine o cantitate mai mare de substante
anorganice, putand ajunge pana la 50g/l.
 Apele din sursele subterane au aproximativ aceasi
compozitie ca si apa din sursele de suprafata.
Deosebirile constau in : cantitatea de gaze mai mica,
exceptand CO2. Celelalte gaze au un procent mai mic
decat cele de suprafata.
 Substantele anorganice se gasesc in concentratie mai
mare, datorita rocilor cu care apa vine in contact .
 Totalitatea substantelor minerale si organice a
gazelor dizolvate, a particulelor in suspensii si a
microorganismelor vii aflate in apa determina
calitatea acesteia.
 Ea este data in standarde de stat, datorita importantei
pe care o prezinta apa pentru siguranta vietii si
desfintarea activitatii umane. Calitatea apei se exprima
prin indicatori de calitate.
 Pentru apele de suprafata se determina urmatorii
indicatori.
1) indicatori organoleptici ( gust, culoare, miros ) ;
2) suspensii ( determina limpezimea apei ) – turbiditate ;
3) ph-ul exprima bazicitatea sau aciditatea apei ;
 ph < 7 – ape acide ; ph = 7 – ape neutre ;ph > 7 – ape bazice ;
4) duritatea – cantitatea de bicarbonati, cloruri si
sulfati de Ca si Mg ;
5) oxigenul dizolvat – arata starea apei ; cantitatea de
oxizi dizolvati scade cu cresterea temperaturii ; la 0
grade -14,65 mg/l, La 30 grade – 7,44 mg/l. O apa cu 6
mg/l se considera degradata ;
6) consumul chimic de oxigen ( CCO ) – arata
cantitatea de substante continute in apa ; se poate
oxida la rece sau la cald sub actiunea unor oxidanti ;
7) consumul biologic de oxigen ( CBO ) – cantitatea de
oxigen consumata de microorganisme pentru
descompunerea biochimica a substantelor organice
in apa , in conditii standard ( timpul 5 zile si
temperatura 20 grade. Reprezintă capacitatea apei de
a se exprima biologic.
9) indicatorul bilogic de poluare
( IBP ) – arata gradul de poluare a
apei ;
0 < IBP < 8 – apa curata ;
8 < IBP < 20 – apa usor poluata ;
20 < IBP < 60 – apa poluata ;
60 < IBP < 100 – apa puternic poluata ;
10) azotul total din apa – azot
dizolvat , amoniac, azotati, azotiti.
Continutul de N si P determina
eutrofizarea acesteia, ce reprezinta
fenomenul de inbogatire a apei cu
substante nutritive ce contin N si P.
 Tipuri de poluare
 Poluarea apelor poate fi naturală şi artificială.
 Poluarea naturală se datorează surselor de poluare
naturală, de exemplu în urma interacţiei apei cu
atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor
existente în aceasta sau se produce la trecerea apei
prin roci solubile (când apa se încarcă cu diferite
săruri), ca urmare a dezvoltării excesive a vegetaţiei şi
vieţuitoarelor acvatice etc.
 Poluarea artificială se datorează surselor de ape
uzate de orice fel, apelor meteorice, nămolurilor,
reziduurilor, navigaţiei etc.
 Uneori se vorbeşte despre poluare controlată
(organizată) şi necontrolată (neorganizată).
 Poluarea controlată se referă la cea care provine din
ape uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi
evacuate în anumite puncte, stabilite prin proiecte;
 Poluarea necontrolată provine din surse de murdărie
care ajung în apa receptoare pe cale naturală şi de
cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.
În această ordine de idei trebuie menţionate deşeurile
animale, produsele petroliere din zonele de extracţie
a ţiţeiului, gunoaielor etc.
 Poluarea normală şi accidentală reprezintă categorii
de impurificare, folosite deseori pentru a defini grupuri de
surse de ape uzate.
 Poluarea normală provine din surse de poluare
cunoscute, colectate şi transportate prin reţeaua de
canalizare la staţia de epurare sau direct în receptor.
 Poluarea accidentală rezultă, de exemplu, ca urmare
a dereglării unor procese industriale când cantităţi
mari (anormale) de substanţe nocive ajung în reţeaua
de canalizare, defectării unor obiecte din staţia de
epurare sau a unor staţii de preepurare etc.

Poluantii apei

 Sunt substante prezente in apa si care ii modifica

acesteia calitatea, facand-o improprie utilizarii
curente.
 Provin din surse naturale ( roci, eroziunea solului,
vegetatia si fauna acvatica, eruptii ) si antropice
( industria agricola, zootehnie ) ;
Se clasifica dupa :
1) stare de agregare – solizi, lichizi, gazosi ;
solizi – sub forma de suspensii ;
lichizi – pot fi miscibili cu apa sau nemiscibili
( formeaza emulsii in apa ) ;
2) dupa natura- organici, anorganici, biologici,
radioactivi, termici ;
organici – din industria chimica, industria hartiei,
petrochimica, usoara, agricola, zootehnie, etc ; sunt :
coloranti, solventi, produse petroliere, detergenti,
pesticide, fertilizanti ;
anorganici – din industria chimica , industria extractiva
( prepararea minereurilor, extractia titeiului ), industria
metalurgica ( hidrometalurgia ), ; sunt : saruri – cloruri,
sulfati, azotati, fosfati ; acizi, baze, compusi metalici de
Fe, Al, Cu, Zn, Pb, Hg ;
 biologici- provin din activitatea menajera, industria
alimentara, abatoare, zootehnie ; sunt : resturi vegetale
si animale, virusuri, bacterii, protozoare ; prezenta lor in
apa determina epidemii si inbolnaviri ;
 radioactivi- din extractia minereurilor de uraniu si
ptoriu, din depozitarea deseurilor radioactive,
naufragii ale vapoarelor, cu incarcatura nucleara ;
 termici- din instalatiile de racire ale utilajelor
industriale si energetice ;
 3) dupa durata transformarii naturale- biodegradabili,
nebiodegradabili ;
 biodegradabili- usor degradabili- cateva zile si greu
degradabili- zeci de zile ;
 provin din activitati menajere, dejectii animaliere,
apele uzate orasenesti ; sunt organici si anorganici ;
degradarea lor se produce sub actiunea oxigenului
dizolvat in apa, prin reactii de oxidare ;
 In primele zile se oxideaza compusii de C si apoi cei de
N. Cand oxigenul din apa este consumat in
intregime, fauna si flora acvatica dispar si echilibrul
ecologic este distrus ireversibil.
 Pentru evitare, concentratia produsilor biodegradabili in
apa nu trebuie sa depaseasca o limita maxima admisa
pentru care acestia sunt degradati fara consecinte,
deoarece apa se autoepureaza.
 Capacitatea de autoepurare a apei depinde de cantitatea
de O2 dizolvat in ea. Cu cat temperatura apei si debitul
sau sunt mai mari, cantitatea de O2 creste. Totusi, cele
mai bune rezultate sunt obtinute la temperaturi scazute.
 Un loc aparte in cadrul
poluantilor biodegradabili il
ocupa detergentii. Ei produc
spume cu efect letal asupra
pestilor.
 Cand concentratia detergentilor
creste, efectul se extinde asupra
intregii faune si flore acvatice.

.

Datorita miscarii apei, spuma se acumuleaza la mal , ceea

ce face ca efectele negative sa se amplifice. In urma acestui
fapt, creste cantitatea de H2S emis in atmosfera, datorita
descompunerii detergentilor sub actiunea microorganismelor
Nebiodegradabili : substante :
1)organice- produse petroliere, pesticide, coloranti ;
2)anorganice- saruri ale metalelor grele ;
3)radioactivi;

Produsele petroliere provin din:

 extragerea titeiului pe platforme marine;
 prelucrarea titeiului in rafinarii aflate pe tarmuri ;
 din transportul naval al titeiului ; tancurile petroliere sunt
aflate la sfarsitul cursei si ceea ce rezulta se deverseaza
uneori ilegal in apa marilor si oceanelor ;
 transportul maritim de orice fel prin sistemul de racire ;
racirea materiei se face in circuit deschis ; in apa de racire
se pot acumula uleiuri ce contin o substanta cancerigena
( benzopiren ). Ea se acumuleaza in grasimea pestilor ;
 accidental – naufragiaza un vas petrolier ;
 Substantele continute in titei si produsele petroliere sunt
toxice si distrug flora si fauna prin :
 intreruperea contactului cu atmosfera ;
 inpiedicarea fotosintezei ;
 omorarea larvelor ; distrugerea oualor ;
 inbibarea penelor pasarilor ihtiofage cu produse
petroliere = moartea ;
 pierirea unor specii din fitoplanton;
 cand titeiul atinge tarmurile, efectele negative se
amplifica, deoarece distrug crescatoriile de stridii si
micsoreaza turismul
 Pesticidele: -sunt substante de sinteza, care au in
compozitia lor P, Cl, F, Br, S. Ele au toxicitate ridicata.
Distrug fondul piscicol si au efecte negative asupra
restului faunei acvatice si animalelor care folosesc apa
acestor surse pentru baut.
 Deoarece pesticidele se concentreaza in organisme, in
acestea pot sa creasca concentratiile de mii de ori fata
de concentratia pesticidelor in apa.
 Metalele grele : ( Hg, Pb, Cd ): - provin din industrie,
arderea deseurilor orasenesti, si a carbunilor. Ajunse in
apa, se fixeaza in pesti si se transmit la pasari si la om.
Peste anumite concentratii, aceste metale produc
imbolnaviri. 
 Substante radioactive : ajung in apa din diverse
produse ; se concentreaza in organisme , astfel incat ,
pot sa atinga valori de cateva sute de ori mai mare decat
in apa. Au efecte cancerigene ;
 Apele subterane : - sunt poluate de apele de
suprafata, care se infiltreaza in straturile inferioare
ale scoartei terestre ; gradul de poluare depinde de
structura geologica a rocilor si factorii hidrodinamici
ai apei ( debit, viteza ) ;
 În timpul infiltrarii, apa de suprafata dizolva unele
substante existente in roci astfel incat concentratia
unor elemente in apa, precum : Na, K, Ca, Mg creste
in apele subterane ;
 Deoarce apele subterane sunt surse de apa potabila, s-
au instituit zone de protectie sanitara a acestora. Ele
sunt :
1)zone de protectie severa : nu este permis accesul
oamenilor, animalelor, microactivitatii socio-economica,
excavatii, depozitari de materiale, extractii de roci, etc.
Teritoriul este imprejmuit si se iau masuri impotriva
inundatiilor ;

1)zone de restrictie – formate din teritorii ce inconjoara

prima zona in vederea evitarii contaminarii si impurificarii
chimice, limite marcate cu borne sau alte elemente vizibile.
 APE UZATE

 Aceste ape rezultate după folosirea apei în diverse

scopuri, gospodăreşti sau industriale, se
caracterizează prin aceeaşi indicatori fizico-chimici
ca şi apele de suprafaţă, indicatorii specifici
caracterizării apelor uzate fiind raportaţi la numărul
de locuitori şi zi.
 Compoziţia apelor uzate depinde de provenienţa
acestora clasificându-se în ape uzate menajere şi ape
uzate industriale.

Ape uzate menajere

 Apele uzate menajere provin din satisfacerea nevoilor
gospodăreşti de apă ale centrelor populate, precum
şi a nevoilor gospodăreşti, igienico-sanitare şi social
administrative ale unităţilor industriale mici.
 Apele uzate menajere au o compoziţie relativ constantă, dependentă
orar de activitatea umană. În tabelul 2.1 sunt prezentate valorile medii
ale caracteristicilor specifice ale apelor uzate menajere.

 Compoziţia medie a apelor uzate menajere

Carcateristici
Substanţe solide totale: 250 655

- substanţe minerale 105 275

substanţe volatile 146 380

Suspensii sedimentabile 54 140

- minerale 15 40

- volatile 39 100

Suspensii nesedimentabile (plutitoare): 36 95

minerale 10 25

volatile 26 70

Consumul biochimic de oxigen CBO5 54 140

 Caracteristicile principale ale unor categorii de ape uzate industriale

În tabelul 2.3., 2.4. şi 2.5. sunt prezentate principalele substanţe

prezente în apele uzate industriale iar în tabelul 2.6 sunt prezentate
aceste caracteristici şi "coeficienţii de poluare" (concentraţiile în CBO5
şi substanţe în suspensie).

Substanţe Prezente în apele uzate de la:

Clor liber Spălătorii de rufe şi îmbrăcăminte, fabrici de

hârtie, înălbire textile
Amoniac Fabricarea cocsului şi benzinei, fabricarea
substanţelor chimice
Cianuri Fabricarea benzinei, acoperiri metalice, curăţirea
metalelor
Sulfuri Vopsirea textilelor, tăbăcării, fabricarea benzinei,
fabricarea mătăsii artificiale tip vâscoză
Acizi Fabricarea substanţelor chimice, mine, fabricarea DDT, berii,
textilelor, fabricarea de baterii, soluţii de fier şi cupru

Alcalii Curăţirea lânii, mercerizarea bumbacului, spălătorii de rufe şi

îmbrăcăminte, fierberea bumbacului şi a paielor

Crom Acoperiri metalice, tăbăcirea pieilor cu crom, eloxarea

aluminiului

Plumb Fabricarea bateriilor, fabricarea culorilor, fabricarea benzinei,

mine de plumb

Zinc Galvanizare, acoperiri cu zinc, fabricarea mătăsii artificiale tip

vâscoză, prelucrarea cauciucului

Arsen Prepararea soluţiilor de deparazitare

Zaharuri Prelucrarea laptelui, fabricarea berii, fabrici de glucoză şi
zahăr din sfecla de zahăr, fabrici de ciocolată sau de dulciuri
Amidon Prelucrarea unor alimente, industria textilă, fabricarea
tapetului
Grăsimi. Uleiuri Curăţirea lânii, spălătorii, industria de textile, rafinării
de ţiţei, lucrări inginereşti
Fenoli Fabricarea de benzină şi cocs, fabricarea răşinilor
sintetice, industria de textile, tăbăcării, distilerii de
gudroane, fabrici chimice, soluţii pentru dezinfectare,
fabricarea coloranţilor
Acid acetic Fabricarea mătăsii artificiale, fabricarea conservelor
Acid citric Băuturi nealcoolice şi prelucrarea citricelor
Fluoruri Fabricare de benzină şi cocs, fabricare de substanţe
chimice, fabrici de substanţe fertilizatoare, fabrici de
ceramică, fabricarea de tranzistori, gravarea sticlei
Acizi minerali Fabricarea substanţelor chimice, mine, soluţii de fier
şi cupru, fabricarea DDT, fabricarea berii, textilelor,
bateriilor
În aceeaşi măsură ca şi reducerea volumului de ape
uzate, micşorarea nocivităţii lor contribuie la impurificarea
într-o măsură mai mică a receptorului.
În acest caz, introducerea de tehnologii noi în
procesul tehnologic industrial sau înlocuirea
substanţelor nocive folosite în aceasta cu substanţe
mai puţin sau chiar de loc nocive, poate reduce gradul
de impurificare al apelor uzate industriale.
Câteva exemple în acest sens:
 la unele secţii de spălare a cărbunilor s-au înlocuit
unii reactivi de flotaţie cu alţii mai puţin toxici pentru
flora şi fauna receptorului
 substanţele fenolice din industria
textilă au fost înlocuite cu produse
pe bază de alcooli superiori;
 introducerea difuziei continue la
fabricile de zahăr; folosirea de
detergenţi biodegradabili
 recuperarea substanţelor
valoroase din apele uzate , ca de
exemplu, soluţiile de fierbere de la
fabricile de prelucrare a lemnului (în
scopul obţinerii de drojdie furajeră)

•Valorificarea parţială sau totală a apelor uzate, despre care s-

a vorbit anterior, prin irigarea terenurilor agricole sau prin
folosirea lor în procesele tehnologice industriale în urma unei
epurări avansate, reprezintă, de asemenea, un mod de
reducere a nocivităţilor evacuate cu apele uzate.
 Egalizarea şi uniformizarea debitelor şi a concentraţiilor
contribuie în mare măsură la reducerea şocurilor ce
trebuie suportate de receptor, şocuri care ar putea
câteodată să aibă efecte mult mai grave decât cele
aşteptate.
 Într-o unitate industrială, reducerea debitelor de ape
uzate înseamnă, în acelaşi timp, şi reducerea apei de
alimentare, de aceea ea trebuie privită ca o parte
integrantă a bunei gospodăriri a unităţii, cu consecinţe
economice avantajoase.
 Recircularea (refolosirea) apelor uzate conduce, în
principal, la micşorarea debitelor de alimentare şi
evacuare şi, deci, şi a impurificării receptorilor.
 Recircularea apei de răcire, operaţie practicată în
numeroase întreprinderi industriale (termocentrale,
rafinării de ţiţei, întreprinderi metalurgice etc.),
reprezintă exemplul cel mai semnificativ în ceea ce
priveşte reducerea debitelor.
 Toate fabricile de zahăr de la noi din ţară, recirculă
ape uzate de la transportul şi spălarea sfeclei, în
plus, prin introducerea difuziei continue se
economisesc cantităţi importante de apă.
 Recircularea apei a fost introdusă, în ultimii ani, în cadrul
a numeroase procese tehnologice. În unele cazuri, apa
uzată poate fi recirculată ca atare, în procese
tehnologice care cer o apă de calitate inferioară, dar de
cele mai multe ori, este necesară preepurarea apei
înainte de a fi reintrodusă în circuit.
 Valorificarea în agricultură a apelor uzate şi a
nămolurilor rezultate în cadrul epurării apelor uzate a
luat o dezvoltare deosebită în unele ţări.
 Se folosesc, apele uzate industriale, care conţin
cantităţi importante de substanţe organice, de obicei
cele provenite de la prelucrarea materiei prime
folosite în industria alimentară.
 În ceea ce priveşte valorificarea apelor uzate, trebuie
menţionată şi folosirea acestora la alimentarea iazurilor
piscicole, obţinându-se, în asemenea cazuri, importante
sporuri de producţie.
 AUTOEPURAREA

 Autoepurarea se realizeaza in esenta, prin

indepartarea din masa apei a materiilor solide in
stare de suspensie si prin transformarea unor
substante pe cale chimica sau biochimica.
 Aceste procese, in dinamica lor, sunt influentate de
numerosi factori de mediu, fizici, chimici si biologici .
 Factorii fizici. Principalii factori fizici sunt : procesul de
sedimentare a suspensiilor, lumina, temperatura si
miscarea apei.
 Sedimentarea este unul dintre factorii fizici principali.
 Limpezirea costituie, deci, o parte esentiala a
procesului de autoepurare si se realizeaza prin
depunerea materiilor in stare de suspensie pe fundul
apei.
 Procesul de sedimentare este conditionat de natura
suspensiilor si de anumite caracteristici ale apei :
greutatea specifica, viteza de curgere, densitatea,
viscozitatea, temperatura etc.
 Lumina influenteaza direct sau indirect reactiile
chimice si procesele biologice care intervin in
autoepurare.
 Lumina constituie sursa de enrgie pentru procesele
fotosintetice, pentru unele reactii fotochimice si
determina miscari pe verticala ale unor organisme
acvatice.
 Temperatura influenteaza majoritatea proceselor fizice,
chimice si biologice care participa in cadrul autoepurarii.
Apa primeste caldura de la soare fie direct,fie indirect,
prin cedarea caldurii de catre aer si pamant.
Pierderile de caldura din apa se produc prin iradiere,
evaporare si prin cedare pe fundul bazinului sau in aer.
Miscarea apei influenteaza procesul de amestec al apelor
uzate cu cel al receptorului, viteza de aerare, viteza de
sedimentare a suspensiilor etc. si joaca un rol important in
poluarea cu organisme a bazinelor acvatic .
Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte
important in procesul de autoepurare a apelor.
Oxigenul este elementul cu cea mai mare importanta
in procesul autoepurarii. De concentratia acestuia depind
intensitatea proceselor de descompunere biochimica a
materialelor organice, a oxidarii unor substante
minerale si popularea cu organisme a sistemelor
acvatice.
Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca
urmare a proceselor de respiratie a organismelor acvatice,
a proceselor de descompunere bacteriana, a materialelor
organice si ca rezultat al oxidarii unor compusi chimici, ca :
hidrogenul sulfurat, clorura si sulfatul feros, sulfitii etc.
 Bioxidul de carbon acest gaz se afla in apa in stare
libera si combinat sub forma de bicarbonat si
carbonat de calciu.
 Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza
sisteme tampon cu o mare capacitate de neutralizare
a acizilor si a bazelor aduse cu apele uzate.

 Factorii biologici. Organismele acvatice, in special

bacteriile au rolul principal in procesul de
autoepurare a apelor, restul organismelor, cu putine
exceptii, continuand transformarile incepute de bacterii,
eventual stimuland unele dintre ele.
Q/A