ECOTEHNOLOGII

CURS 5
APE REZIDUALE DIN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ
• Surse principale (majore):
– Prelucrarea carnii
– Prelucrarea laptelui
– Prelucrarea pestelui/fructelor de mare
– Prelucrarea legumelor si fructelor
– Obtinerea amidonului si glutenului
– Fabricarea zaharului
– Fabricarea bauturilor
alcoolice/nealcoolice
Caracteristici generale ale apelor reziduale
din ind. alim.
• Turbiditate ridicata
• Concentratii mari de:
– CBO5
– FOG (fats, oils and grease)
– SS (suspensii solide)
• Contin uzual P si N
• Continut de chimicale periculoase in general
redus.
• Variatie sezoniera mare a debitelor
• Variatii orare mari si variatii mari de
concentratie de-a lungul zilei
• Majoritatea unitatilor de productie sunt de
talie mica sau medie
• Raport uneori neechilibrat CBO:P:N
(conduce la cresterea volumului de namol)
• Efluent colorat.
Clasificarea apelor reziduale din industria
alimentara
• Ape reziduale de concentratie:
– Ridicata:
 Sunt supuse unei concentrari avansate
urmata de tratare si reciclare sau dispunere
ca deseu solid.
– Medie:
 Sunt tratate pe loc sau deversate in
canalizarea municipala.
– Scazuta:
 Se pot descarca direct in emisar, fara
tratare (apa de racire indirecta, de ex.)
• Scaderea incarcarii poluante a apei necesita:
– Reducerea consumului atat de apa cat si de poluanti
– Reducerea posibilitatii interactiunii intre apa si
poluanti
• Masuri posibile de luat:
– (a) reducerea cantitatii de apa de spalare a materiilor
prime si reutilizarea acesteia;
– (b) separarea mecanica cu obtinerea de apa reziduala
concentrata;
– (c) minimizarea pierderilor in timpul procesului de
imbuteliere;
– (d) reducerea cantitatii de apa utilizate pentru
spalarea rezervoarelor si containerelor dupa operare.
PRELUCRAREA LAPTELUI
• Industria produselor lactate – sursa
majora de ape reziduale in multe tari.

• Desi nu pune probleme majore de mediu,

trebuie avut in permanenta in vedere
impactul asupra mediului datorita faptului
ca poluantii din aceasta industrie sunt in
special de natura organica.
• Etapele procesului tehnologic de fabricare
a laptelui sunt :
– Productie
– Procesare
– Ambalare
– Transport
– Depozitare
– Distributie
– Comercializare
• Au un impact important asupra mediului.
• In general, reziduurile de la prelucrarea
laptelui contin:
– Concentratii ridicate de materii organice:
proteine, zaharuri, lipide;
– Concentratii ridicate de suspensii solide
– Consumuri ridicate de oxigen (CBO si CCO)
– Concentratii ridicate de azot
– Concentratii ridicate de uleiuri/grasimi in
suspensie
– Variatii importante de pH
• Necesita “tratamente speciale” in vederea
reducerii impactului asupra mediului ambiant.
• Tratarea apelor reziduale se confrunta cu
una din urmatoarele probleme:
– (a) taxe ridicate percepute de catre
autoritatile locale pentru tratarea apelor
reziduale industriale;
– (b) pot aparea probleme de poluare cand
apele reziduale sunt descarcate direct in
mediu sau sunt folosite pentru irigatii;
– (c) fabricile care au deja instalate sisteme
biologide de tratare aeroba se confrunta cu
problema depozitarii namolului.
Valori tipice ale CBO si CCO ale efluentilor de la prelucrarea
laptelui

Lapte integral

Lapte degresat

Zara

Smantana

Lapte concentrat
Zer

Inghetata

Canalizare menajera
• Volumul, concentratia si compozitia
efluentilor proveniti dintr-o unitate de
prelucrare a laptelui sunt functie de:
– tipul produsului procesat;
– programul de productie;
– modul de operare;
– configuratia unitatii de prelucrare;
– gradul de management al apei;
– cantitatea de apa care se conserva.
• Ape reziduale de la prelucrarea laptelui:
 Ape de procesare (utilizate in procesele de
racire/incalzire) – uzual libere de poluanti, pot
fi reutilizate sau deversate in canalizarea
pluviala.
 Ape de spalare (utilizate in curatirea
recipientilor, conductelor, instalatiilor,
spatiilor, etc.) – pot contine: lapte, iaurt,
branza, zer, smantana, culturi starter, etc.
 Ape reziduale de la grupurile sanitare. Sunt de
regula dirijate spre canalizarea menajera.
• Apele de spalare mai pot contine:
– Agenti de sterilizare (hipoclorit de
sodiu)
– Detergenti
– Substante alcaline (NaOH) sau acide
(HNO3, H3PO4) utilizate pentru CIP.
• Acestea influenteaza:
– pH-ul apelor reziduale
– Continutul de fosfor
– CBO si CCO (uzual contribuie cu sub 10%)
Optiuni de tratare a apelor reziduale:
– (a) descarcarea urmata de tratare ulterioara
intr-o statie de epurare aflata in apropiere;
– (b) indepartarea deseurilor semisolide si
speciale la fata locului prin firme specializate;
– (c) tratarea apelor reziduale on-site intr-o
statie de epurare proprie.
Optiunile (a) si (b) necesita costuri din ce in ce
mai mari, pe masura ce reglementarile la
descarcare (CBO, CCO, SS, etc.) devin din ce in
ce mai putin permisive.
Etapele fluxului de epurare
• Pretratare:
– Sitarea
– Reglarea pH-ului:
• La curatirea alcalina: pH = 10 – 14
• La curatirea acida: pH = 1,5 – 6
• Optimul pentru tratarea biologica: pH = 6,5
– 8,5
• Se face cu: H2SO4, HNO3, NaOH, CO2, var
– Uniformizarea debitului si compozitiei
(rezervoare tampon de omogenizare;
amestecare uzual prin aerare)
– Indepartarea grasimilor
• Cu capcane gravitationale
• Prin flotatie cu aer
• Prin flotatie cu aer dizolvat
• Hidroliza enzimatica a FOG cu ajutorul
lipazelor
• Tratarea propriu-zisa:
– Tratarea biologica
• Sisteme aerobe
– Procesul conventional cu namol activat
– Filtre aerobe
– Contactoare biologice rotative
– Reactor discontinuu secvential
– Lagune sau iazuri de aerare (necesita
spatiu mare)
• Sisteme anaerobe
–Lagune anaerobe
–Reactoare cu agitare
–Contactoare anaerobe
–Filtre anaerobe
–Reactoare in strat expandat sau
fluidizat
• Filtrul aerob
• Procesul cu nămol activat
Reactor discontinuu secvential
Contactoare biologice rotative
LAGUNE SAU IAZURI DE TRATARE
Fermentator anaerob conventional
 INDUSTRIA CARNII
Productie exprimata in mii tone/an

a – productie 2002 Beef – bovine

b – productie 1997 Lamb – ovine
Pork - porcine
• Prima etapa: abatorizarea
– Receptia si pregatirea animalelor
– Asomarea
– Suprimarea vietii
– Sangerarea
– Indepartarea parului, jupuirea
– Eviscerarea
– Indepartarea organelor interne
– Spalarea carcaselor
– Transarea
– Pregatirea carcaselor
• Alte operatii secundare:
– Taiere
– Dezosare
– Tocare
– Procesare
– Etc.
Compozitia apelor reziduale
• Efluentii de la abatoare sunt puternic incarcati
cu:
– Solide
– Materii plutitoare (grasimi)
– Sange
– Dejectii
– Compusi organici derivati din proteine.
• Compozitia efluentilor depinde mult de:
– Tipul productiei
– Configuratia abatorului
• Principalele zone de contaminare a
apei:
– Adaposturile pentru animale
– Asomarea si sangerarea
– Jupuirea/indepartarea parului
– Manipularea intestinelor si organelor
interne
– Spalarea carcaselor
– Transarea
– Operatiile de curatire a spatiilor.
• TRATAMENTUL SECUNDAR
– Reducerea CBO al apelor reziduale prin
indepartarea materiei organice ramase
dupa tratamentul primar
• Consta in:
– Procese fizice de tratare
– Procese chimice de tratare
– Procese biochimice de tratare (pot
atinge o eficienta a tratarii de 90%)
Tratarea biologica secundara
• Procedee utilizate:
– Lagune (aerobe, anaerobe)
– Namol activat conventional
– Aerare extinsa
– Santuri de oxidare
– Reactoare discontinue secventiale
– Digestie anaeroba
– Combinatie de secvente anaerobe si
aerobe
 EPURAREA APELOR UZATE DIN
INDUSTRIA CONSERVELOR DE
LEGUME ŞI FRUCTE
1.Formarea apelor uzate şi caracterizarea lor
• Apele uzate de la fabricile de conserve de legume şi fructe
provin de la spălarea produselor brute, decojire şi tăiere,
fierbere şi sterilizare, răcirea borcanelor şi cutiilor de
conserve, de la spălarea instalaţiilor.
• De la conservarea piersicilor rezultă, următoarele cantităţi de
ape uzate:

Operaţia Debit l/t piersici

Decojire 189
Spălare 1360
 Sortare şi punere în cutii 455

Deshidratare 189

Răcirea cutiilor 3590

Curăţirea instalaţiilor 3200

Total 9078
• Compoziţia apelor uzate prezintă variaţii mari în raport
cu sortimentul de produs brut. În general apele uzate
sunt încărcate cu resturi mari de suspensii formate din
pieliţe, pulpă, coji, resturi de legume şi fructe, impurităţi
formate prin antrenarea materiei prime.

• Tuturor apelor evacuate de la fabricile de conserve de

legume şi fructe le este comună tendinţa accentuată de
fermentare acidă datorită conţinutului de zahăr şi a altor
hidraţi de carbon.
•2) Epurarea apelor uzate

•În prezent există procedee şi combinaţii care permit

reducerea eficientă a încărcăturii apei.Alegerea procedeului
depinde de felul produsului prelucrat, de tehnica de
prelucrare, de amplasarea fabricii respective.
•Cele mai folosite metode sunt următoarele:
a.Trecerea prin site
 Prima fază din orice proces de epurare a apelor uzate
de la fabricile de conserve este reţinerea materiilor în
suspensie pe grătare şi site.
Sitele se amplasează cât mai aproape de locul în care se
unesc canalele de ape uzate, pentru a reduce la minim
dezintegrarea particulelor solide în suspensii mai mici, care
să treacă prin ochiurile sitei.
 Se folosesc site statice, rotative sau cu vid.
• b) Tratarea chimică
 Materiile în suspensie mici care trec prin ochiurile sitei şi
substaneţle organice, ca amidonul şi proteinele pot fi
îndepărtate complet prin tratare chimică.
 Important pentru precipitarea chimică este ridicarea pH-
ului la 10-11, cel mai indicat fiind varul.
 Prin adăugarea a încă unui coagulant, efectul epurării
este mărit printr-o reducere mai avansată a conţinutului
de substanţe organice şi printr-o sedimentare mai bună
a materiilor în suspensie. Se foloseşte sulfatul feros sau
sulfatul de aluminiu, silicatul de sodiu, carbunele activ.
 Varul se adaugă sub formă de lapte de var, apoi se
introduce în portiuni succesive al doilea reactiv de
coagulare.
C) Epurarea biologică prin biofiltre

 În cazul în care reducerea consumului biochimic de

oxigen prin precipitare chimică nu este suficientă cu
cerinţele emisarului, se utilizează biofiltrele urmate de
decantoare secundare, obţinându-se o reducere a
consumului biochimic de oxigen de 70-90%.
 Un astfel de filtru are un strat filtrant de 1-1,5 m alcătuit
din bucăţi de piatră spartă.
 Filtrarea biologică este influenţată în special de pH şi de
gradul de recirculare. S-au obţinut rezultate bune la un
pH al efluentului de 6,6- 6,9.
d) Epurarea biologică cu nămol activ

•În cazul staţiilor de epurare care trebuie să epureze

volume mari de ape uzate se folosesc instalaţii cu nămol
activ.
•O astfel de instalaţie este formată din 2 bazine conectate
în paralel în care apa uzată este aerată timp de 4 ore.
•Un alt tip de instalaţie pentru epurarea apelor uzate de la
conservele de roşii, piersici şi mere folosesc un proces
tehnologic alcătuit din 3 trepte:
1)O perioadă de aerare a apelor uzate brute cu nămol
activ;
2)Separarea nămolului de apa uzată tratată, prin
sedimentare ;
3)Regenerarea nămolului, înainte de amestecarea cu apele
uzate brute.
 În tabel se prezintă rezultatele obţinute de la o staţie de epurare cu nămol
activ de la fabricarea conservelor:

Producţia de bază Debite Intrare CBO Reducere Încărcare

Kg/zi de ape mg/l Ieşire % organică
uzate
m3 /zi

120.000 kg 3500 930 89 90 11

căpşuni
36.000 kg morcovi
8000 kg fasole
70.000 kg căpşuni 3100 540 40 92 6,5
40.000 kg morcovi
16.000 kg mazăre

140.000 kg mazăre 2300 410 29 93 4,9

 EPURAREA APELOR UZATE DE LA FABRICAREA
MALŢULUI ŞI A BERII

1)Epurarea apelor uzate de la fabricarea malţului

a)Formarea apelor uzate

Pentru fabricarea malţului se pregăteşte orzul, se curăţă de
impurităţi, apoi se înmoaie cu apă ceea ce îl face să-şi
ridice procentul de apă de la 15% la 45%. Oxigenul
necesar pentru germinare se obţine prin insuflare de aer.
•De la înmuierea orzului se formează, ca ape uzate, ape de
spălare şi înmuiere, ce conţin zaharuri, gume, săruri
minerale şi impurităţi ca grăunţi, coji.
•Aceste ape uzate reprezintă cca. 8 m3/ t produs, au un
consum biochimic de O2 înre 400-1600 mg/l, pH între 7-8
conţin 20-30 mg/l N2şi 120-250 mg/l materii în suspensie.
b) Epurarea apelor uzate de la fabricarea malţului
Se face folosind site rotative cu spălare hidraulică cu apă
sub presiune.
 Pentru epurarea finală se folosesc filtre biologice umplute
cu piatră de calcar în care apa se distribuie cu
distribuitoare rotative.

2.Epurarea apelor uzate de la fabricarea berii

a)Formarea apelor uzate
Malţul este măcinat în mori după care trece într-un bazin
pregătitor de înmuiere în care se extrage sucul.Extragerea
se face tratând malţul la început cu apă caldă (35-37 0C)
apoi la temperaturi mai mari (65-700C).
După ce se adaugă hameiul lichidul trece la fierbere în
bazine speciale.
• Prin fierbere mustul de bere se sterilizează, sunt distruse
enzimele şi sunt extrase materiile cu gust amârui din
hamei.
• Extractul fierbinte conţinând coji de hamei se separă de
acestea prin strecurare.Apoi se trece lichidul în bazinul de
limpezire şi răcire.
• Fermentarea se realizează în pivniţa de fermentare prin
adăugarea drojdiei de bere. După fermentare, berea este
lăsată în butoaie, depunându-se drojdia.
• Resturile de la filtrarea finală a berii conţin un amestec de
materii albuminoide, celule de drojdii şi resturi de hamei.
• În afară de aceste reziduuri apoase şi apele uzate de la
prepararea berii mai rezultă o cantitate mare de ape de
spălare de la curăţarea instalaţiilor.
•Prin compoziţia lor, apele uzate de la fabricarea malţului,
efluenţii conţinând borhot şi reziduuri cu hamei, precum şi
apele de la spălarea filtrelor presă ale instalaţiilor de
rafinare, aparţin tipurilor de ape uzate dintre cele mai
concentrate.
•Aceste ape fermentează rapid şi constituie un mediu
favorabil pentru formarea acizilor organici.

•În afară de apele menţionate mai rezultă ape de la

curăţirea halelor precum şi ape de răcire şi condens care
sunt impurificate cu uleiuri. Aceste ape relativ curate, după
separarea uleiului şi filtrare pot fi reutilizate în
întreprindere.
Q/A