Poluarea

aerului
Porfireanu Laura
Ciugureanu Veronica
Sobol Iulian
Gribencea Iulian
Gradul de
Calitatea aerului în localitate
plouare
Observăm că cea mai
poluată zonă este centrul
610 ppm satului, având un gard de
poluare foarte înalt

398 ppm
378 ppm
 Cauze:
● Arderea deșeurilor, frunzelor, miriștilor
● Autoturismele cu motoare cu ardere internă,care
emit poluanți cu efecte nocive
● Produsele de curățare de uz caznic sau produsele
de vopsire ce emit substanțe toxice în aer 
● Activitățile agricole – amoniacul, de exemplu,
este un produs des utilizat în sectorul agricol,
fiind unul dintre cele mai periculoase gaze
prezente în atmosferă.
 Consecințe
Afecțiuni ale sistemului
Probleme respiratori și
reproducător și ale celui
cardio-respiratorii
circulator
Încălzirea globală Efectul de seră
Dezechilibrul ecologic
Formarea ploilor acide

Distrugera stratului de
ozon
 Măsuri de protecție

✔ Folosirea mijloacelor de transport în comun

✔ Practicarea ciclismului, mersului
✔ Educarea populației în spirit ecologic
✔ Aplicarea amenzilor pentru arderea deșeurilor, frunzelor,
paielor, miriștilor
✔ Înverzirea localității prin acțiuni de plantare a copacilor
Degradarea apelor în
mediul local
Au realizat:
Rotaru Kristi

Chițanu Daniel
Secrieru Maria-Eliza

Bădărău Marcel
 Calitatea apei în
În urma colectării unor probe de apă din
localitatea noastră
localitate am putut determina calitatea apei:
 Salinitatea și ph-ul înalt
Apa neutră,fiind și cea mai recomandată are un pH
cuprins între 6,8 și 7,2. Apa acidă are un pH mai mic de
6,8, iar cea alcalină mai mare de 7,2.
• Încetinește digestia proteinelor.
• Apa cu un pH mai mare decât 11 poate irita
ochii, pielea și mucoasele.
• Duce la o afecțiune numită alcaloză
metabolică. Aceasta poate provoca stări de
confuzie, greață, vărsături,spasme musculare și
furnicături la nivelul feței, mâinilor sau
picioarelor.
Apa dulce are salinitatea 0,5-30.
Apa mediu salină are 30-40, iar
cea suprasalină – peste 40.
• Provoacă retenţia de apă
• Poate provoca insuficienţa
renală
• Salinitatea mărește cantitatea
de calciu eliminată prin urină,
ceea ce poate conduce în timp
la apariția osteoporozei
 Poluarea apei
Cauze
• Pesticidele şi ierbicidele
utilizate în lucrările agricole,
care ajung în sol fiind spălate
de apa de ploaie
• Deșeurile și reziduurile
menajere şi organice
depozitate pe maluri sau în
apropierea sursei de apă;
Consecințe
• Modificarea calităţilor chimice ale apei
prin schimbarea PH-ului, durităţii și
reducerea cantităţii de oxigen;
• Contaminarea organismului uman cu
diverse boli infecţioase prin consumul
apei poluate.
• Apa intoxicată este factorul principal al
îmbolnăvirii oamenilor și a comunităţilor
din zonele poluate;
• Contaminarea bacteriologică sau
poluarea chimică şi radioactivă a
legumelor, fructelor și zarzavaturilor
irigate cu apa poluată;
 Măsuri de protecție
Anul 2007 Anul 2010-2011
Sectorul-Gagarin Sectorul-Margelați-Ștefan-Vodă-Centru
Lungimea a rețelelor Lungimea a rețelelor magistrale- 33 km
magistrale-17 km

Anul 2013-2014 Anul 2017-2018

Sectorul-Tărlichici Sectorul-Bucos-Vărzăreasca
Lungimea a rețelelor Lungimea a rețelelor
magistrale-32,3 km magistrale-28 km
Anul 2021
Sectorul-Extinderea rețelelor pe str.
Boris Glavan,str. Ioana Iakir,str. Morii
Lungimea a rețelelor magistrale-9 km

⮚ A fost construită rețeaua magistrală - Aducțiunea Captajului Bucos de 4 km distanță

⮚ Au fost forate două sonde arteziene la adâncimea de 135 și 170 m cu scopul
identificărilor noilor surse de apă pentru acoperirea deficitului apei din vară
Modificări în urma desecării iazului:
• distrugerea florei și a organismelor acvatice
• schimbarea aspectului estetic
• în regiune sunt mai puține precipitații atmosferice
• distrugerea ecosistemului
 Degradarea vegetației și 
lumii animale în mediul local

Realizat de:

Arsene Iulian              Sîrbu Iulian-Pavel

Chirinciuc Ruslan       Vînagă Pavel
Condiția vegetației și lumii animale
în prezent

● Pădurile se usucă.
● Există locuri poluate cu deșeuri
casnice, aparate electronice.
● Există animale pe cale de dispariție
(bursucul, pisica sălbatică).
Poluarea mediului vegetal
Cauze
• Sunt aruncate deșeurile menajere în
zonele verzi
• Defrișarea copacilor pentru lemne
de foc, construcție
• Utilizarea excesivă a produselor
chimice (pesticide, îngrășăminte)
• Comercializarea unor specii de
plante (ghiocei)
Consecințe
• Eroziunea solului
• Dispariția unor specii de plante
• Este afectată cantitatea și
calitatea precipitațiilor
• Sunt diminuate rezervele de
oxigen
 Poluarea lumii animale
Cauze Consecințe

• Aruncarea iresponsabilă • Dispariția unor specii

a deșeurilor casnice
de animale și păsări
• Deficit de hrană
•
• Dezechilibrarea
Poluarea apei, aerului și solului
• Exploatarea carierelor de piatră echilibrului ecologic
• Practicarea vânatului (bursucul) • Pierderea potențialului turistic
Măsuri de protecție a
vegetației
• A fost înființată o rezervație peisagistică
ce conține specii de cale de dispariție :
ghiocei, creasta-cocoșului; arbori
seculari : stejar pedunculat (142 ani),
frasin (120 ani), păr pădureț, plop alb,
stejarii lui Dragomir
• Menținerea legislației ecologice
• Lucrări de îngrijire
• Sunt angajați paznici pentru protecție
(pădurari)
Măsuri de protecție a lumii animale
• Se construiesc hrănitoare pentru
•  căprioare
• Sunt angajați paznici pentru protecția ani
malelor
• Pădurarii hrănesc animalele
• Ocolul silvic are grijă de 5400 ha
de pădure, unde viețuiesc mistrețul,
căprioara, jderul, bursucul, pisica
sălbatică, vulpea, lupul, uliul, rândunica,
etc.
Valorificarea
solurilor
Realizat de:
Buhnă Ștefan
Reniță Mihaela
Dobrovolschi Mihaela
Stratu Magdalena
Cauzele degradării solurilor
• Descompunerea deșeurilor
• Îngrășămintele chimice
• Nu este practicată rotația
culturilor
• Se ard miriștele
 Impactul degradării solurilor
Salinizarea Deșertificarea Alunecări de Poluarea Eroziune
solurilor teren chimică
Situația actuală din localitate
 Măsuri de protecție
• Înlocuirea îngășămintelor chimice
• Crearea platformelor de colectare a gunoiului
• Rotația culturilor pe câmpurile agricole
• Plantarea perdelelor forestiere
• Afânarea solurilor fără întoarcerea brazdei
• Organizarea terenurilor în dependență de riscurile posibile