Tema: Protejarea mediul

ui

Realizat: Caraman Daniel

Maticiuc Mircea
 Cuprins:

1. Realizarea unui text coerent depre mediul local utilizind t

ermenii.
2. Indentificarea surselor natural si artificiale de poluare,
care conduc la degradarea mediuui in localitatea natala.
3. Identificarea modificarilor mediului natural din imprejur
imile localitatii natale cauzate de activitatile omului.
4. Precizarea cauzelor care determina un consum mare de
apa.
5. Degradarea si protectia mediului in localtatea natala.
6. Solutii de imbunatatire a starii mediului inconjurator.
7. Protectia mediului inconjurator este problema principal a
localitatilor republicii si a intregii lumi.
8. Poster la subiectele date prin includerea unor factori.
1.Mediul local
Degradarea mediului înconjurător este o problemă de multe ori ocolită sau
ignorată. Chiar dacă nu ne place să recunoaştem, cu toţii dăm “o mână de
ajutor” degradării mediului înconjurător. Totusi de el depinde sanatatea
omului.

Mediul in care traim si anume mediul local infatiseaza ceea ce

suntem noi ca oameni care reprezentam si traim in acel loc.De
gradarea mediului a luat amploare in ultimii ani o data cu polu
area aerului.Masinile si utilajele sunt surse mobile de poluare
a aerului.Padurile care participau la autoepurarea aerului au f
ost taiate ,astfel multe terenuri au ramas virane.La poluarea so
lului si a atmosferei participa si industria cu apele sale rezidual
e care de multe ori sunt deversate in rauri sau lacuri.Ape uzate
provenite din agricultura afecteaza mediul si sanatatea omul
ui.De aceea protectia apelor s-a autosesizat si incearca sa rem
edieze problemele ivite.Multe specii de plante si animale rare
au fost duse in rezervatii naturale ,asa s-a conservat mediul pe
sute de arii protejate.Optimizarea mediului face parte dintr-u
n program numit"patrimoniul natural si istorico-cultural al loc
alitatii natale"
2.Indentificarea surselor naturale si artificiale
de poluare, care conduc la degradarea
mediuui in localitatea natala.
Surse de poluare

Naturale:

Efectele poluarii Solutii de remediere

Depozitarea deseurile solide

-Detereorarea structurii -Implimentarea unui proiect de stabilire

solului. pentru deseuri

-Pietrificarea solului -Pedepse cu amenda

-Reducerea fertilitatii -Curatirea apelor, a terenurilor

-Tasarea solurilor -Reciclarea deseurilor

-Poluarea faunii acvatice, a solului, a aerului,

a apei.

Apele riziduale
Ploile acide -Poluarea apelor -Amenajarea locurilor special

de scurgere a apelor reziduale.

-Limitarea contactului apelor

reziduale cu apele potabile.

-Prevenirea ploilor acide prin instiintare

-Amenajarea bazinelor acvatice

-Omoara pestii prin

otravirea locurilor si

farâmiteaza pietrele.

-Copacii isi pierd frunzele

-Sadirea copacilor mai multi
si, în final mor.
Industria

-
 Gazele industriale, gazele -Folosirea surselor ecologice si tehnolog

rezultate din arderi, fie ca e moderne

vorba de incalzirea -Amplasarea uzinelor si fabricilor in loc

locuintelor sau de gazele de

esapament eliminate de

autovehicule, polueaza

atmosfera cu numeroase

substante daunatoare

sanatatii, aceste substante

provoaca, printre altele, boli

respiratorii si alergii,

precum si ploi acide ce

distrug padurile.

Transporturile -Transporturile -Reducerea transporturilor

cu eliberare de noxe. -Scumpirea combustibelului
-Gazul carbonic provoaca o reâncalzire a
pe reducerea autovehicolilor.
aerului,
Inlocuirea cu automobile

electrice: tramvai.
 3. Identificarea modificarilor mediului natural
din imprejurimile localitatii natale cauzate de a
ctivitatile omului.
În prezent s-au produs mari modificări în mediul natural unele cauze datorate
intervenţiei omului sunt :
– despăduriri
– acumulări de ape pentru irigaţie
– terasarea terenurilor în pantă creându-se peisaje specifice, schimbările ,
modificările, nefiind mari
– defrişările pe mari întinderi : eroziunea terenurilor

– deversările de substanţe nocive în apele curgatoare sau eliminările lor în

atmosferă
-Pierderea fertilitatii
-Modificari ale compozitiei solului cauzate de deseuri

-Modificari in urma arderii vegetatiei(arderea stratului fertil)

Consecintele acestor modificari :
1.Starea de calitate a invelisului de sol in perioada de exploatare intensiva pe
parcursul a 30 ani s-a inrautatit.Au crescut suprafetele solurilor erodate,
afectate de alunicari de teren, deteriorate antropic-salinizate, solonetizate,
degradate ca rezultat al irigarii.
2.Lucrarile agrotehnice au intensificat procesul de deteriorare a structurii
solurilor.
3.Poluarea solului cu produse chimice este un proces de impurificare si
indirect de degradare, cauzat de utilizarea excesiva a pesticidelor.Pesticidele
sint daunatori nu numai pentru sanatatea omului, aceasta mai poate avea si
un effect nociv asupra solului prin nemicirea faunei din sol care asigura in
corporare a materiei organice in sol.
Concluzie:In ansamblu toate enumerate mai sus, au condus la reducerea
continua a fertilitatii resurselor de sol.

4. Precizarea cauzelor care determina un cons

um mare de apa.
1. Lipsa de educatie a populatiei privind diminuarea risipei si economisirea la maximum a
acestui bun vital pentru viata noastra. Noi nici nu gindim cata lume moare pe planeta zilnic
din lipsa apei potabile.
2. Irigarea suprafetilor agricole,indeosebi dupa schimbarile de clima produse in anii
precedenti.
3.Nevoiele gospodaresti deasemenea necesita o cantitate mare de apa;
4.Din cauza numarului mare de locuitori;
5.Conditiilor bune si confortul cu toate conditile necesate ,deasemenea cauzeaza utlizare in
cantitati imense a apei.
6. O conditie obligatorie de folosire a apelor de suprafata este asigurarea în sursa de
alimentare a calitatii sanitare.

5.Degradarea si protectia mediului intr-un

ciorchin.
 6. Soluţii de îmbunătaţire a stării mediului inconjurător .

Masuri impotriva poluarii solului:

-construcţia unor zone de depozitare a gunoaielor;

-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;

-folosirea judicioasa a ingrasamintelor, pesticidelor, precum si a metodelor

agrothnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.

-construirea de spaţii de epurare a apei;

-modernizarea gropilor de gunoi;

-controlul poluării industriale şi a substanţelor chimice utilizate în procesele

industriale;

-menţinerea suprafeţelor împadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in

limita aprobata prin lege;

-combaterea eroziunii solului;

-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente(sticla,

metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora.

VII.Degradarea solurilor si masuri de protectie

Solul este suport si mediu de viata pentru plantele superioare terestre,
principalul mijloc de productie vegetala si forestiera. Activitatile de
productie au provocat si provoaca fenomene care deterioreaza
solurile in diferite moduri.
Aspecte ale degradarii solului
Degradarea prin erozie.
1. Circa 2 mln. ha de terenuri agricole (peste 50% din teritoriul tarii) sunt situate pe versanti cu diferite

grade de înclinare.

2. Suprafata arabila a solurilor supusa pericolului eroziunii constituie 1,86 mln. ha. În Republica formele de

eroziune sunt: slab erodate, moderat erodate si puternic erodate.

3. Suprafata solurilor erodate s-a majorat pe parcursul a 35 de ani cu 264,4 mii ha, ceea ce constituie 10,4%

din suprafata terenurilor agricole, avansând anual cu 7554 ha. Nivelul cel mai înalt de erodare a terenurilor

agricole este înregistrat în raionale Calarasi (57,6%), Ungheni (46,3%), Cahul (42,5%), Hîncesti (42,1%).

4. Pierderile anuale de sol fertil de pe toate terenurile agricole, cauzate de eroziune, constituie 26 mln. tone.

Aceasta cantitate de sol fertil contine: humus – 700 mii tone, azot – 50 mii; fosfor – 34 mii; potasiu – 597

mii tone.
5. Dauna din cauza eroziunii se extinde si asupra altor domenii: înnamolirea iaz
urilor si altor bazine acvatice; poluarea solurilor din depresiuni si a apelor subte
rane cu produse de uz fitosanitar si fertilizanti spalate de pe versanti, distrugerea
cailor de comunicare, a constructiilor hidrotehnice, etc. În ansamblu pierderile
anuale directe si indirecte cauzate de eroziune constituie 2432 mln. lei.
Degradarea prin alunecari de teren.
Alunecarile de teren reprezinta o primejdie permanenta si pentru multe
obiective sociale: case de locuit, drumuri, constructii hidrotehnice. În ultimii ani
suprafata alunecarilor de teren creste în republica Moldova anual cu 1000 ha.
Suprafata terenurilor complet deteriorate de ravene este de aproximativ 80 mii
ha, iar numarul acestora este de 6200.
Volumul de sol scos din circuitul agricol e de 10-15 mln. m 3 .
Prejudiciul cauzat economiei nationale constituie anual 83 mln. lei.

Cele mai mari suprafete de terenuri cu alunecari sunt în raioanele Calarasi – 3084 ha, Ungheni – 2094, Hîn

cesti – 1364 ha, Straseni – 1115 ha, Telenesti – 1176 ha.

Distrugerea învelisului de sol prin excavatii. În Republica Moldova sunt înregistrate 5000 ha de terenuri

cu învelis de sol distrus prin excavare, care în prezent sunt adevarate pustiuri industriale.
Desfundarea solurilor. În procesul fondarii plantatiilor industriale de vii si livezi au fost desfundate (arate

adânc) la adâncimea de 50-60 cm circa 546 mii ha. Ca rezultat s-a dereglat alternarea naturala a

orizonturilor genetice si s-au scos la suprafata terestra orizonturile subiacente slab humifere cu continut

sporit de carbonati. Aceasta a condus la degradarea fertilitatii stratului superior (0-30 cm) al solurilor

desfundate. Utilizarea solurilor desfundate pentru culturi de câmp (dupa defrisarea plantatiilor pomiviticole)

a evidentiat o scadere esentiala a capacitatii lor productive la 5-10%.

Dehumificarea solurilor arabile neerodate. Este un proces global, stoparea caruia în conditiile sistemului

actual de agricultura este problematica.

Care pot fi consecintele? Exista riscul ca în urmatorii câteva zeci de ani, continutul de humus din solurile

arabile sa scada în medie cu 10-25 la suta, cu efecte foarte daunatoare asupra starii fizice a solului si chiar a
biodiversitatii microorganismelor din sol.

Cele mai semnificative pierderi de humus din sol se înregistreaza pe terenurile supuse eroziunii. Solurile

arabile neerodate (854,9 mii ha) în decursul ultimilor 30 de ani sunt supuse unui proces intensiv de

dehumificare ce a condus la scaderea productivitatii în medie cu 10%.

Degradarea solurilor prin solonetizare si salinizare.

Suprafata totala a soloneturilor si solurilor solonetizate este de 107,5 mii ha, din care circa 35% sunt

terenuri arabile si 65% - pasuni. Solurile solonetizate si soloneturile necesita o ameliorare chimica

costisitoare, însotita în luncile râurilor de constructii de drenaj.

Suprafata totala a solurilor salinizate, solonciacurilor si solonciac - soloneturilor este de 112,2 mii ha, din

care circa 30% sunt terenuri arabile si 70% - pasuni.

Irigarea solurilor. Degradarea solurilor ca rezultat al irigarii conduce la deteriorarea complexa a structurii

lor si tasarea stratului arabil si al celui subiacent, salinizarea, solonetizarea, ridicarea nivelului apelor

freatice si mineralizarea acestora, etc.

Degradarea biologica a solurilor. Exploatarea intensiva a terenurilor arabile, în asociere cu manifestarea

larga a proceselor de degradare fizica si chimica conduc la degradarea biologica a solurilor.

În Republica Moldova s-au intensificat procesele microbiologice, care contribuie la mineralizarea

humusului. În rezultat a scazut de 4-10 ori gradul de activitate a organizmelor de sol, numite saprofagi, s-a

micsorat de 1,7-3,3 ori coeficientul de acumulare a humusului, a crescut numarul de specii biotice toxice.

Schimbarile mentionate au ca consecinte: dehumificarea, distrugerea structurii solurilor, micsorarea

capacitatii de autopurificare a lor.