Poluarea si protectia solului

Proiect Biologie,
clasa a IX-a “A”
Ce este solul?
 Solul este un material care acoperă suprafața pământului format din
degradarea rocilor. Are în componență particule minerale, materiale
organice, aer, apă și organisme vii. Acestea interacționează între ele încet și
duc la formarea unui sol fertil și sănătos. Solul este un corp poros, format
din 3 părți: parte solidă, parte lichidă (apa) și parte gazoasă (aerul). Astfel,
în mod natural, solul conține metale, săruri, ioni anorganici și compuși
organici, formați prin activitatea microbiană a solului, deteriorarea
conținutului acestuia și înlăturarea acestor substanțe sănătoase pentru sol
este cauza activităților umane cum ar fi agricultura intensivă sau diverse
industrii. Solul are potențialul de a sechestra și bloca între 5-15% din
emisiile globale din aer, generate de arderea combustibilului fosil. Acest
procent poate crește dacă avem grijă de sol printr-o agricultură sustenabilă.
Notiuni generale despre sol
 Conceptul de sol a evoluat in timp, de la suprafata ferma a
uscatului, la suport pentru plante, apoi la mediul poros capabil
sa asigure apa, aerul si elementele nutritive pentru plante, la un
produs de alterare a rocilor de la suprafata scoartei. V. V.
Dokuceaev (1883) a introdus conceptul de sol-corp natural,
format sub actiunea indelungata a factorilor pedogenetici,
diferentiat pe orizonturi, afanat, de adancime variata si care
difera de materialul parental subiacent prin morfologie,
proprietati fizice si chimice, ca si prin caracteristici biologice.
 Notiuni generale
Solul reprezinta produsul transformarii substantelor
minerale si organice de la suprafata scoartei terestre sub
influenta factorilor de mediu in timp indelungat,
caracterizat printr-o anumita organizare si morfologie
proprie; el constituie mediul de dezvoltare a plantelor
superioare si baza de trai pentru animale si oameni.
Solurile sunt considerate corpuri naturale, tridimensionale,
constituite din material relativ afanat, situate la suprafata
scoartei terestre. Ele sunt alcatuite din componente
minerale, organice si organisme vii, aflate in interactiune,
cu insusiri fizice, chimice, biologice si morfologice diferite
de cele ale materialelor parentale din care s-au format.
Solurile au evoluat in timp prin procese specifice
pedogenetice, sub actiunea climei si vietuitoarelor in
diferite conditii de relief. Ele au o organizare proprie si
sunt intr-un schimb continuu de substante si energie cu
mediul inconjurator. Solurile se autodezvolta si asigura
conditiile necesare cresterii plantelor, proprietatea lor
principala fiind fertilitatea.
Poluarea solului
 Poluarea solului este acumularea de compuși
chimici toxici, săruri, patogeni, sau materiale
radioactive și metale grele care pot afecta viața
plantelor și animalelor. Poluarea solului reprezinta
acumularea de substante chimice, la niveluri la
care pot determina aparitia efectelor adverse
asupra cresterii plantelor si pot afecta atat
sanatatea oamenilor, cat si pe cea a animalelor.
Cauzele poluarii
Degradarea Chimica:
Degradare fizica: 1. Acidificarea solurilor
1. Detereorarea structurii solurilor 2. Poluarea chimica
3. Poluarea radioactiva
2. Compactarea(indesarea)
solurilor
3. Intarirea solurilor
4. Crustificarea solurilor
Degradarea complexa:
1. Degradarea prin exces de apa
2. Degradarea prin selenizare
3. Sodizarea (alcalinizarea)
4. Desertificarea solului
Degradarea biologica:
1. Reducarea populatiei de microorganisme
2. Poluarea cu agenti patogeni
Poluareal solului in Republica
Moldova
Tonele de pesticide împrăștiate pe întreg
teritoriul Republicii Moldova în timpul
Râul Tigheci
perioadei sovietice continuă să fie o problemă
greu de rezolvat, ce necesită învestiții de
milioane pentru a curăța solul de substanțele
chimice. Anual, din raioanele țării sunt
colectate, stocate și evacuate peste hotare sute
de tone de pesticide pentru a fi distruse, iar
pentru realizarea acestui lucru au fost create
instituții speciale, finanțate de organizațiile
intenaționale.
 Moldova, țara pesticidelor
În harta elaborată de Institutul de Geologie și
Seismologie este ilustrată concentrația totală
a poluanților organici persistenți în sol.
Nivelul poluării este mai mare în raioanele
țării producătoare de fructe. 18 raioane au un
grad de poluare ridicat, cu o concentrație în
sol a substanțelor chimice ce poate ajunge
poluanți organici
până la 50 mg/kg, aceasta fiind limita între o persistenți
poluare relativă și gravă și este recomandat (POP)
ca în aceste regiuni să fie restricționat
accesul oamenilor și animalelor.
Consecintele poluarii solului
 Prejudiciile aduse sanatatii. Substantele care polueaza solul
ajung in organismul nostru prin lantul trofic, determinand
aparitia bolilor. Mai mult, raspandirea antibioticelor in mediu
creste rezistenta agentilor patogeni la aceste medicamente.
 Recolte mai slabe. Agentii de poluare a solului pun in pericol
siguranta alimentatiei mondiale, reducand cantitatea si calitatea
recoltelor.
 Schimbarea climatica. In primul deceniu al secolului XXI,
degradarea solului a eliberat in atmosfera intre 3.6 si 4.4 miliarde
de tone de CO2.
 Poluarea apei si aerului. Degradarea solului afecteaza calitatea
aerului si apei, mai ales in tarile in curs de dezvoltare.
 Dislocari de populatie. Degradarea solului si schimbarea
climatica vor conduce la emigrarea unui numar de 50 – 700 de
milioane de persoane pana in 2050.
 Disparitia speciilor. Contaminarea solului este una dintre
principalele cauze ce ar putea declansa cea de-a sasea extinctie in
masa din istorie. Populatia de vertebrate de uscat a scazut cu
38% in perioada 1970-2012.
 Desertificarea. Numarul de locuitori din cele mai aride regiuni
ale pamantului ar putea reprezenta 45% din populatia mondiala
pana in 2050, in timp ce zonele umede din lume s-au redus ca
dimensiune cu 87% in ultimele trei secole.
 Impactul economic. Conform prognozelor, pierderile economice
cauzate la nivel global de degradarea solului vor depasi 10% din
produsul intern brut mondial anual.
 Consecinte
 Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui,
au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu
îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar
fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care
cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil
pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces
omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și
dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În
consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea
râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.
 Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate
avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la
lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea
Tigrului și Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăția recoltelor.
Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps din cauza lipsei
recoltei datorate salinității ridicate a solului. Aceeași problemă există azi în
Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt și Valea Imperială din
California.
Masuri de protectie
 -constructia unor zone de depozitare a gunoaielor;
 -diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
 -folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor
agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.;
 -construirea de spatii de epurare a apei;
 -modernizarea gropilor de gunoi;
 -ridicarea nivelului de securitate nucleara;
 -controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele
industriale;
 -mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in
limita aprobata prin lege;
 -combaterea eroziunii solului;
 -colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe
sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora.
 Masuri de prevenire
1. Includerea in asolament a culturilor amelioratoare
2. Sporirea continutului de humus din sol
3. Controlul strict asupra aplicarii ingrasamintelor cu azot
4. Reducerea riscului de eroziune prin plantarea perdelelor
vegetale
5. Reducerea riscului de eroziune hidrica
6. Identificarea surselor de poluare
7. Monotorizarea calitatii solului
Curiozitati soluri
 1. Este nevoie de minim 500 de ani pentru a produce aproximativ 2.5 cm de sol.
 2. Solul poate reduce foarte mult riscul de inundații, deoarece poate stoca până la 2 tone de aî
pe metru pătrat.
 3. Aproximativ 10% din emisiile de dioxid de carbon din lume sunt stocate în sol.
 4. Solurile sănătoase sunt formate din aproximativ 45% minerale, 25% apă, 25% aer și 5%
materie organică.
 5. Există mai multe microorganisme într-o lingură de sol decât oamenii care trăiesc pe Pământ.
 6. Materia vie totală dintr-un hectar de sol poate cântări până la 22t.
 7. Aproximativ 350 de râme pot fi găsite într-un singur metru pătrat de teren agricol.
 8. Din toate alimentele, 95% sunt produse direct sau indirect din sol.
 9. Din solurile noastre globale, 33% sunt acum clasificate ca degradate.
 10 Pentru agricultura arabilă sunt folosite 68% din solurile europene comparativ cu 83% în
America de Nord și Centrală și 85% în Asia.
Poiect realizat de grupul
format din: Rusnac Ion;
Ceban Adrian; Ciobanu
Ianus; Cebotari Ion si
Belous Dorin.