UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI DIN TIMISOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL SPECIALIZAREA: INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE

PUBLICA SI AGROTURISM

AGROTEHNICA ANTIEROZIONALA. MECANISMUL EROZIUNII HIDRICE

IMAPA II GR.623,624

Studente:

Timisoara-2008

CUPRINS

I.
II. III.

Degradarea antropica a terenurilor .. pag 3

Protectia solurilor . Pag 9 Influenta reliefului, pantei si precipitatiilor asupra procesului de eroziune pag 13 Bibliografie .. pag

I. DEGRADAREA ANTROPICA A TERENURILOR

2

Natura se gaseste in mod evident, in fata unui declin ecologic, in care factorul antropic a avut rolul determinant, ca factor de deteriorare prin mijloace directe-indireste, multiple si complexe, apropiate sau indepartate in timp. Solul reprezint un subsistem component al ecosistemelor terestre, rezultat al numeroase procese fizice, chimice i biologice. Solul i organisme-le formeaz n cadrul biosferei o unitate inseparabil. Solul este suport i mediu de via pentru plantele superioare terestre, principalul mijloc de producie vegetal i forestier. Poluarea solului const n orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a acestuia ca suport i mediu de via pentru plantele terestre superioare din cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice. Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare i alterare. Degradarea reprezint procesul de mrunire i dispersare a rocilor i mineralelor n fragmente mai mici, sub influena temperaturii, apei, vntului, gravitaiei i vieuitoarelor. Procesul este ireversibil. Alterarea reprezint totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile i mineralele sub aciunea apei, acizilor minerali, organici i a srurilor. Degradarea i alterarea acioneaz simultan. Pentru a-i ndeplini funciile, solul trebuie s fie ntr-o form accesibil, deci: poros, umed, aerat (cu fracie mare de goluri). Plantele i extrag din sol elementele de baz: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, bor, fier, mangan, cupru i zinc. Compoziia chimic a solului este n continu schimbare, prin procese rapide sau lente de pedogenez, cu implicaii asupra ecosistemelor. In context se inscriu: 1. Deteriorarea prin eroziune 2. Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice a) defrisarea padurilor b) suprapasunatului 3. Deteriorarea prin constructia de baraje si canale 4. Deteriorarea prin poluare a) ploile acide b) poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide 1.Deteriorarea prin eroziune Eroziunea ca forma de degradare a solului sau a rocilor, se datoreaza actiunilor ploilor, vantului si omului care prin lucrarile agricole, a distrus textura solului, i-a dezgolit in fata radiatilor solare si l-a saracit de asociatiile vegetale naturale. Omul, printr-o folosire abuziva a pamnatului, a dus la o micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol. Aceasta se evapora, sau se scurge rapid la suprafata, provocand dese inundatii, deoarece lipseste stratul cu vegetatie arborescenta care sa amortizeze efectele precipitatiilor puternice. Aceasta
3

eroziune se datoreaza poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice, ploilor acide, taierilor masive de paduri, lucrarilor necorespunzatoare ale solului, care in timp degradeaza textura acestuia. Eroziunea a afectat in ultimul secol pe intreg globul 20 mil km 2 din terenurile cultivate, adica 28% din suprafata lor. In tara noastra suprafata supusa eroziunii este de circa 7 milioane hectare, fiidn afectata zona centrala a Transilvaniei, Podisul Barladului si zona Subcarpatilor de curbura. Se stie ca solul uscat, degradat si lipsit de vegetatie, formaeaza norii de praf cu actiune devastatoare. Asa s-a intamplat in anul 1934 in statele americane Kansas, Texas si Oklahoma, cand solul a fost erodat pe o suprafata de 450.000 km2, pana la o adancime de 25 cm, in unele locuri, constituind cea mai mare catastrofa, a carei cauza a fost actiunea omului necontrolata. Ca masuri de evitare a aeroziunii, omul a afolosit inca din vechime, mai ales in Asia, cultivarea in terase limitate de santuri care retin apa; aratul in brazde, care urmeaza curbele de nivel, acoperirea in permanenta a solului cu un strat de resturi vegetale sau de culturi care sa restabileasca echilibrul chimic in sol.

2.Deteriorarea prin supraexploatare a) defrisarea padurilor Padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibrului ecologic, climatic si hidric, reprezentand ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare, decat oricare alt ecosistem natural. Taierile masive din ultimii 80 de ani, mai ales dupa primul razboi mondial, a dus la o reducere a suprafetei de 9 milioane ha la 6.3 milioane ha paduri, din care astazi 5.5% sunt afectate de poluare si daunatori. Vegetatia forestiera contribuie la incetinirea scurgerii de suprafata, pastrarea litierei, a covorului vegetal ierbos si la retinerea apei. Litiera este sursa principala de intoarcere a elementelor minerale in sol si a substantelor organice. Despaduririle masive in scopul valorificarii lemnului constituie o cauza esentiala a degradarii solului prin eroziune, mai ales pe terenurile in panta. In anul 1975 productia anuala mondiala de lemn a fost de 2,4 miliarde m3. Datorita acestui fapt prin interventia distructiva a omului, care solicita lemnul drept combustibil, pt constructii, in industrie sau pt eliberarea terenurilor necesare agriculturii. Pe glob sunt tari ca Spania si Grecia care siau redus suprafata impadurita pana la 15%. In Africa padurile tropicale s-au redus cu 2/3, fiind necesare suprafete pentru plantatiile de cacao si alte plante exotice. In America de Nord, datorita taierilor masive din N-V Californiei a pinului canadian s-au produs numeroase inundatii cu sute de mii de hectare de terenuri distruse. Desi s-au facut reimpaduriri cu rasinoase si eucalipti, in diverse zone ale globului, aceste paduri artificiale sau amenajate nu prezinta
4

diversitatea pe varste, specii si categorii ecologice de plante, multitudinea relatiilor interspecifice si o stabilitate ecologica asigurata in sute de ani. Se stie ca in viitor nevoia de lemn va spori cu 17% iar padurile tropicale risca sa dispara la inceputul acestui mileniu. Pentru mentinerea invelisului protector al ecosferei, care sa fie ferita de eroziune si ariditate, ONU a luat masuri de protectie a padurilor la scara planetara, in sensul conservarii solului, a resurselor de apa, a purificarii aerului si a imbunatatirii climatului. Padurea are si functia de recreeare si sursa de ozon pt om. b) suprapasunatul Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele ierbivore. In pampasul argentinian capacitatea limita pe pasunile naturale se cifreaza la 14.000 kg vite/km2. In preeria din Texas de 11.000 kg vite/km2, iar in savana din Kenya numai de 3500 kg vite/km2. Daca aceste limite sunt depasite, in populatiile animalelor salbatice apare autoreglarea, adica se intesifica activitatea pradatorilor, creste frecventa bolilor si parazitilor, deoarece populatiile de insecte fitofage se gasesc in echilibrul relativ cu mediul, suferind oscilatii in functie de fluctuatiile acestuia. In cazul animalelor domestice, care raman in afara factorilor ecologici si se supun factorului antropic, apare suprapopularea pasiunilor si o desgolire accentuata a biotopului, care isi pierde posibilitatile de regenerare. Animalele domestice tinute pe suprafete limitate, prin calcarea solului, duc la tasarea acestuia si strivirea invelisului vegetal. Astfel vegetatia dispare progresiv de pe anumite suprafete care sunt supuse treptat eroziunii si degradarii. Spre exemplu, insula Sf Elena, in care portughezii au introdus capre in anul 1513, in anul 1909 flora era complet distrusa. Aceeasi situatie cu solurile erodate, aride cu reliefuri accidentale si vegetatie distrusa se intalneste in zona Apeninilor Italia, platoul Castiliei Spania, Orientul Apropiat Siria, Iran si America de Nord. In prezent pe glob exista o preocupare generala de salvare de salvare a vegetatiei de la suprapasunare. In acest context se inscriu plantarea de perdele forestiere, sau de fixare a asolului in Nordul Africii ( Tunis, Maroc) prin specii de Tamarix articulata, Accacia Cyanpiphylla si Accacia cyclops, care rezista la seceta si temperaturi ridicate. 3.Deteriorarea prin constructii de baraje si canale Pt asigurarea de apa potabila, irigatii, cai de comunicatii, producerea de energie electrica, omul a intervenit in ecosistemele acvatice prin constructia de canale si baraje.
5

Aceste constructii duc la inundarea unor terenuri aluvionare si schimba componenta cantitativa si calitativa a florei si faunei locale. In unele cazuri, noile lacuri costituie surse de boli, prin dezvoltarea numerosilor paraziti. Astfel dezvoltarea vegetatiei acvatice in canalele de irigatie, alimentate de la barajul de la Assuan din Egipt, a dus la instalarea gasteropodelor gazdei intermediare ale agentilor bilhariozei, exemplu trematodele Schistosoma hematobium si S. Mansoni. Aici apar si vectorii malariei ca si onchicercozei care provoaca orbirea. 4.Deteriorarea prin poluare Poluarea=procesul de midificare a factorilor de mediu biotici si abiotici pron introducerea in mediu a poluantilor de tipul deseurilor din activitati umane. Poluarea solului e cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau menajera , dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura. Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane, sub influenta factorului antropic. Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului (bacteriis i ciuperci). a) ploile acide Ploile acide sunt determinate de prezenta in atmosfera a oxizilor de sulf si azot, care in prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatilor ultraviolete, se transforma in acizi corespunzatori extrem de toxici ca : acidul sulfuric si acidul azotic. Inca din anul 1950 s-a semnalat in Norvegia, scaderea productiei de peste din cele peste 200 de lacuri existente, o saracire a solului in substante nutritive si uscarea masiva a padurilor. Enigma a afost dezlegata abia in anul 1960, cand s- a dovedit ca apa de ploaie contine acizi, cu efecte nocive asupra vietuitoarelor. Efectele nocive ale ploilor acide sunt: -spalarea solului de substante nutritive, vitale arborilor(Ca, Mg, K) -aluminiul existent in sarurile minerale din sol este pus in libertate de acizii continuti in apa de precipitatii si poate intra in competitie cu Ca, pentru a se fixa pe radacinile fine ale arborilor, reducand aprovizionarea acestora in Ca si incetinirea cresterii. -distrugerea reducatorilor din sol prin pH-ul scazut al apei de precipitatii si prin concentratia mare in Al, impiedica sau diminueaza procesele de mineralizare, prin intermediul carora, sunt repuse in circulatie elementele minerale necesare arborilor pt sinteze organice. b)poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide
6

-Chimizarea in exces duce la scadere potentialului productiv. O alta consecinta este acumularea in sol si in apa freatica a unor elemente minerale nitrati- in concentratii daunatoare. Folosite timp indelungat ingrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor. Cresterea cantitatilor de ingrasaminte si humusul din sol. Acesta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humulos. -Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceata privinta parerile sunt impartite. Se stie ca pesticidele ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol. Dintre acestea, cel dintai sufera ramele care au un rol primordial in asigurarea fertilitatii solului -Alte produse care polueaza solul sunt: reziduurile solide de la exploatarile miniere, zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice. Printr-o depozitare nerationala, aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic.

Cauzele, care pot determina degradarea solului, sunt:

Exploatarea nerationala, prin monoculturi, epuizeaza solul; Folosirea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si erbicidelor afecteaza masa organica din sol, ii altereaza structura etc.; Toti factorii poluanti din apa, atmosfera, ajungnd in sol, modifica mecanismele interne, fertilitatea solului; Lipsa unor lucrari de combaterea eroziunii solului; Folosirea nerationala a irigatiilor duce la degradarea solului; Taierea padurilor; Aruncarea pe sol a unor reziduuri industriale, ce contin substante toxice (Hg, Pb).

Pentru a preveni poluarea solului, citam:

Studierea fiecarui tip de sol; Folosirea rationala a irigatiilor, pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate; Utilizarea ingrasamintelor specifice in cantitati adecvate; Efectuarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii; Combaterea alunecarilor de teren, indiguiri, regularizari pe maluri; Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanti.
7

II. PROTECTIA SOLURILOR

Gospodrirea raional a solului nseamn combinarea tehnologiilor i activitilor n aa mod nct s se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentar, protecia calitii solului, viabilitatea economic i acceptabilitatea social. Aceasta se poate realiza dac se acioneaz n primul rnd asupra principalului obiectiv protecia calitii solului. Meninerea pe termen lung a capacitii de producie a solului, sporirea fertilitii lui, combaterea deertificrii sunt sarcinile strategice primordiale ale ntregii naiuni. Pentru protecia resurselor de sol se recomand urmtoarele aciuni principale. Msuri cu caracter general: organizarea, n baza rezultatelor cercetrilor pedologice a teritoriului comunelor i gospodriilor agricole, revederii structurii folosinelor agricole i silvice, restructurarea folosinelor n funcie de natura proceselor de degradare i necesitatea meninerii echilibrului ecologic dintre ecosistemele naturale i cele antropice; managementul resurselor de sol corespunztor cerinelor agriculturii durabile. Elaborarea cadastrului calitii fondului funciar. Identificarea corect a problemelor, cauzelor i soluiilor cu ealonarea aciunilor i msurilor privind combaterea degradrii terenurilor agricole este posibil numai prin cadastrarea i monitorizarea strii de calitate a resurselor de sol ale republicii i crearea
8

sistemului informaional computerizat al calitii fondului funciar. Cadastrul calitii fondului funciar va crea baza informaional pentru organizarea utilizrii durabile, proteciei i ameliorrii nveliului de sol. Premisele elaborrii unui cadastru corect al calitii resurselor funciare sunt urmtoarele: - perfecionarea sistemului naional de cercetri pedologice i efectuarea ciclic a acestora pe ntreg teritoriul o dat n 20 ani; - perfecionarea sistemului de bonitare a terenurilor agricole i elaborarea sistemului naional computerizat al calitii solului pentru calcularea corect a mrimii impozitului funciar, i efectuarea tranzaciilor funciare (vnzare cumprare, arend, gaj). Pentru fiecare comun este necesar elaborarea fiei cadastrale a strii de calitate a nveliului de sol a terenurilor agricole i a raportului pedologic cu recomandri concrete privind combaterea degradrii solurilor i exploatarea lor raional. Implementarea sistemului complex de protecie antierozional a solurilor. Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a nveliului de sol al Republicii Moldova, care conduce la agravarea situaiei ecologice generale n ar: are loc nnmolirea i poluarea bazinelor acvatice i terenurilor din depresiuni, se distrug drumurile, construciile, instalaiile i construciile hidroameliorative. Sistemul complex de protecie antierozional a solurilor se realizeaz prin proiecte de organizare i amenajare antierozional a moiilor comunelor, bazinelor acvatice i cuprind urmtoarele aciuni i msuri: - repartizarea folosinelor agricole pe versani n conformitate cu condiiile de relief i pedoclimatice, orientarea solelor pe direcia general a curbelor de nivel; - stabilirea unei reele de canale pentru evacuarea dirijat a surplusului de ap de pe versani i prevenirea eroziunii n adncime; - stabilirea unei reele optime de drumuri tehnologice, amplasarea lor corect pe pante; - efectuarea amenajrilor fitoameliorative (nfiinarea perdelelor forestiere, nierbarea sau mpdurirea versanilor cu nclinare mai mare de 20, transformarea n fnee a terenurilor puternic erodate); - implementarea agrotehnicii antierozionale, efectuarea lucrrilor agrotehnice pe direcia general a curbelor de nivel; cultivarea culturilor agricole n fii alternative cu benzi nierbate; asolamente antierozionale etc.; - combaterea eroziunii n adncime prin amenajarea corespunztoare a ravenelor; - stabilizarea alunecrilor de teren. Msurile principale de prevenire i combatere a alunecrilor de teren sunt urmtoarele: - construirea canalelor de evacuare rapid a apei pluviale; - drenarea terenurilor prin diferite metode;
9

- captarea izvoarelor de coast; - mpdurirea terenurilor afectate sau care pot fi afectate. Ameliorarea solurilor degradate prin salinizare i nmltinire. Ameliorarea solurilor srturate se efectueaz n baza proiectelor elaborate pe zone naturale i pe bazine hidrografice. Lucrrile de mbuntiri funciare i msurile agropedoameliorative sunt urmtoarele: - reconstruirea i inerea n regul a reelei de drenaj pe o suprafa de 87,7 mii ha; - amenajarea ghipsic i splarea de sruri a solurilor aluviale salinizate irigate din lunca Nistrului i din cea a Prutului pe o suprafa cca. 50 mii ha; - amendarea repetat cu ghips a 25 mii ha de soloneuri cernoziomice i cernoziomuri soloneizate arabile; - introducerea de plante tolerante la salinizare i soloneizare pentru refacerea pajitilor din luncile rurilor mici, reglementarea punatului pe aceste teritorii (suprafaa 5060 mii ha). Fertilizarea solului (ngrmintele organice i minerale). Pentru conservarea (20032010) i sporirea fertilitii solului (20102020) e necesar s se ntreprind urmtoarele aciuni: 1. Urgentarea elaborrii Programului complex de valorificare superioar a terenurilor noi, care include: - optimizarea asolamentelor; - acumularea azotului biologic n sol prin majorarea cotei culturilor leguminoase n asolamente pn la 2025%; - ncorporarea n sol a cte 56 t/ha gunoi de grajd, n total 910mln. t; - aplicarea anual a 150160 mii t ngrminte chimice, substan activ sau 180 mii t amofos i 240 mii t selitr amoniacal. 2. Organizarea i efectuarea din contul Bugetului de Stat a cercetrii agrochimice anuale a solului pe o suprafa de 200 mii ha i elaborarea Complexului de msuri pentru sporirea fertilitii solului la nivel de comun, gospodrie agricol (proprietar). 3. Renovarea infrastructurii deservirii agrochimice, inclusiv i Serviciului Agrochimic de Stat (20022005) pentru monitorizarea fertilitii solului, folosirii raionale a ngrmintelor. Reconstruirea ecologic a vegetaiei pajitilor. n rezultatul suprapunatului practic toate pajitile sunt degradate, productivitatea lor este extrem de mic i nu depete 46 q/ha de mas verde. Msurile de refacere i mbuntire a pajitilor sunt: - reglementarea punatului reieind din capacitatea de producie a pajitilor; - efectuarea lucrrilor de suprafa (grpatul pajitilor toamna trziu sau la nceputul primverii, fertilizarea, amendarea cu ghips a terenurilor soloneizate etc.); - folosirea mixt fnea-pune sau pune-fnea; - combaterea eroziunii solului prin mpduriri; supransmnarea terenurilor degradate;
10

- combaterea salinizrii prin lucrri de amenajri ameliorative, nsmnarea cu plante rezistente la salinizare; - refacerea radical a pajitilor degradate prin crearea terenurilor de pajiti semnate. Asigurarea tiinific: 1. Fundamentarea tiinific a sistemului de agricultur durabil pentru diferite zone pedoclimatice (asolamente, sisteme de lucrare i fertilizare a solului, protecia plantelor, irigarea etc.). 2. Perfecionarea sistemului naional de cercetri pedologice i agrochimice pentru Cadastru i Monitoringul Funciar. 3. Elaborarea unor programe complexe de utilizare durabil, protecie i ameliorare a solului la nivel de judee, comune. Premisele socio-economice, politice i demografice privind msurile de protecie a solurilor sunt: - acordarea unui loc important aciunilor de protecie a mediului i resurselor naturale n toate programele naionale de dezvoltare a economiei; - stabilirea de norme unitare pentru protecia mediului, n primul rnd a resurselor de sol; - asigurarea mijloacelor necesare pentru cercetri tiinifice, dezvoltri tehnologice n domeniul combaterii degradrii solurilor i dezvoltrii durabile; - finanarea Monitoringului i Cadastrului Funciar; - promovarea colaborrilor internaionale n domeniul proteciei resurselor naturale i combaterii degradrii solurilor; - aplicarea principiului de responsabilitate a deintorilor de terenuri i organelor de administrare public pentru definirea i aplicarea msurilor privind protecia, ameliorarea i utilizarea durabil a solurilor; - elaborarea de politici de dezvoltare care asigur dezvoltarea durabil a societii i nu conduc la epuizarea resurselor naturale, degradarea i poluarea solurilor. Aciuni de informare, instruire i educaie: - informarea i convingerea societii c protecia i utilizarea durabil a solurilor sunt indispensabile pentru bunstarea populaiei, calitatea mediului nconjurtor i a vieii; - contientizarea consumatorilor de peisaj din mediul urban i rural c nu este posibil s se pretind peisaje de calitate meninnd un stil de via, care duce la deteriorarea solului; - informarea, sensibilizarea i educarea publicului despre protecia solului, evideniindu-i partea sa de responsabilitate, n vederea mobilizrii sale de ai modifica comportamentul; - instituirea facilitilor, structurilor i programelor de educaie, ndrumare i schimb de informaii i experien, precum i a unor cursuri de instruire la toate nivelurile;
11

mobilizarea nu numai a populaiei rurale, dar i a publicului n ansamblu, ntr-un proiect al ntregii naiuni, consacrat proteciei , ameliorrii i utilizrii durabile a solurilor. Aciuni legislative. n noile condiii de trecere de la economia central dirijat la economia de pia, este posibil, n msura n care statul va acorda sprijinul necesar, s se realizeze integrarea politicii agrare n cadrul unei politici naionale de protecie a mediului nconjurtor i resurselor de sol, bazat pe principiile ecologiei moderne. Conservarea i reconstrucia ecologic a solurilor din Moldova trebuie s in cont de particularitile pedodiversitii locale, de factorii de degradare a solurilor, de forma de proprietate asupra terenurilor agricole i s se bazeze pe un ansamblu de mecanisme economice i politice de stimulare i reglementare la nivel naional a activitilor pentru protecia solurilor, cum sunt: - gestiunea ecologic pe baze contractuale ntre agricultori, silvicultori, proprietari, guvern i/sau asociaii voluntare cu prevederea de remunerri financiare sau compensaii; - msuri economice i fiscale cum sunt reducerea sau exonerarea taxelor funciare, acordarea de credite cu dobnd mic i o perioad de graie. O aciune legislativ de prim necesitate este adoptarea legii solului i a legii privind controlul de stat asupra respectrii legislaiei funciare, folosirii i proteciei terenurilor.
-

III. INFLUENTA RELIEFULUI, PANTEI SI PRECIPITATIILOR ASUPRA PROCESULUI DE EROZIUNE

Relieful este factorul natural, primar si esential care conditioneaza declans.area scurgerii de suprafata si a procesului de eroziune. El este acela care influenteaza miscarea apei pe versanti, apa fiind factorul activ al dislocarii, dispersarii si transportului particulelor de sol. In cadrul fiecarui bazin hidrografic, eroziunea solului va-riaza in functie de caracteristicile versantilor (forma, inclinare, lungime, expozitie, suprafata), fiind mai redusa sau mai puter-nica, de aceea analizarea si cunoasterea caracteristicilor acestora au o importanta deosebita. Forma versantului poate fi dreapta, concava, convexa si in
12

trepte. In cazul profilurilor drepte, eroziunea de suprafata create treptat spre baza versantului, pe masura ce se acumuleaza o cantitate mai mare de apa. In cazul cind nu se iau rnasuri de combatere a eroziunii, la baza versantului apar oga.se. Pe versantii concavi, panta cea mai mare se afla in partea superioara a acestora. Aici are loc deci si eroziunea cea mai puternica. Deoarece la baza versantului inclinarea este mica, o parte insemnata din solul erodat, din treimea superioara, se depune. In general, in aceste zone lipsesc ogasele. Pe versantii de forma convexa, panta cea mai mare se afla in partea de jos a lor. In aceasta zona scurgerea capata o viteza mare, iar eroziunea se manifesta foarte puternic. De cele mai multe ori in aceasta parte apar ogase, fragmentand puternic versantul si ingreunand astfel mecanizarea lucrarilor agricole. Versantii, al caror profil este in trepte, sint cei mai putin afectati de eroziune, deoarece viteza de scurgere a apei este redusa, iar cantitatile de sol erodat de pe suprafetele inclinate sint depuse pe platforme. Lungimea versantului , influenteaza erozitinea, in functie de

volumul si intensitatea precipitatiilor, precum si de natura solului. De regula, cu cit versantul este mai lung cu atat colecteaza mai multa apa in timpul precipitatiilor, iar viteza de scurgere creste. Prin cresterea vitezei de scurgere se mareste si capacitatea de erodare si transport a apei, deci creste procesul de eroziune. In cazul versantilor lungi si a ploilor de scurta durata, intreaga cantitate de apa se infiltreaza in sol si eroziunea este cu mult mai mica decit pe versantii scurti. Situatia este inversa la ploile de lunga durata sau la cele cu torentialitate mare.

13

Expozitia versantului prezinta un rol important, in special

la stabilirea folosintelor. Pe versantii nordici, care sint mai putin insoriti, sint de obicei conditii mai bune pentru cre^terea vegetatiei, fapt ce se manifesta si printr-o erodare mai redusa a solului. Pe versantii zapada sudici, se la aceeasi brusc, panta, eroziunea este mai si accentuata, datorita faptului ca primavara, in urma unei insoriri puternice, topeste scurgerile superficiale concentrate cresc, iar eroziunea solului se amplifica. In functie de aceste considerente se pot aplica masurile cele mai potrivite pentru retineirea in sol a unor cantitati sporite din apa precipitatiilor si pentru micsorarea eroziunii solului. Prin stabilirea si amplasarea corespunzatoare a culturitor, prin aplicarea masurilor antierozionale, prin folosirea metodelor agrofitotehnice adecvate si refacerea fertilitatii solurilor, productiile obtinute pe terenurile in panta cresc, devin stabile si economice. functie Suprafata versantului constituie un element principal de care de aceasta se pot calcula diferiti parametri necesari trebuie sa se tina seama in stabilirea masurilor antierozionale. In dimensionarii masurilor antierozionale. In acelasi timp, in functie de suprafata versantului se stabilesc folosintele, sistemul de lucrare a solului si sistemul de masini agricole. Toate acestea trebuie sa aiba in vedere folosirea cit mai eficienta a terenurilor in panta, in scopul realizarii unor productii agricole corespunzatoare si stabile in conditiile executarii mecanizate a lucrarilor.

Precipitatiile constituie un factor important in procesul de eroziune a solului. Cantitatea, repartitia si intensitatea lor joa-ca un mare rol in cresterea si dezvoltarea plantelor, precum si in reducerea sau amplificarea procesului de eroziune. Prin actiunea mecanica de
14

izbire a solului, in prima faza picaturile disloca si disperseaza particulele de pamint, iar in faza a doua favorizeaza transportul lor. Din punct de vedere al eroziunii solului, la ploi intereseaza in primul rind urmatoarele elemente: intensitatea, tipul, nucleul torential si durata. Intensitatea ploii (raportul intre cantitatea cazuta si timpul de cadere), se exprima in mm/minut sau in litri/sec. la hectar. Masurarea cantitatii precipitatiilor cazute se face cu ajutorul pluviometrului, iar determinarea intensitatii cu ajutorul pluviografului. In probleme de eroziune, cantitatea totala a precipitatiilor sau media acestora pe anumite perioade, nu sint suficiente pentru a stabili daca in zona ploile au caracter torential, si este nevoie ca fiecare ploaie sa fie inregistrata separat. Cantitatea totala a precipitatiilor variaza in tara intre 400 mm pe literal si 1 500 mm in regiunea muntoasa, in toate cazurile anotimpul cel mai ploios fiind vara. Numarul zilelor cu ploaie este, de asemenea, variabil si creste odata cu altitudinea astfel: - circa 60 zile ploioase pe literal; - pina la 80 zile ploioase in regiunea deluroasa; - pina la 130 zile ploioase in regiunea de munte. Desi cele mai mari cantitati de precipitatii se intilnesc in regiunea muntoasa, zonele de maxima torentialitate sint situate in regiunile cu precipitatii putine sau moderate ca: litoralul Marii Negre pina aproape de Cernavoda, sudul judetului Datorita intensitatii mari cu care cad, ploile provoaca in aceste zone pierderi mari de sol, distrug culturile, sau produc pagube ca: ruperea drumurilor si a soselelor, a cailor ferate, a podurilor, inundatii etc. Totodata o parte insemnata din precipitatiile cazute scurgindu-se pe versanti, diminueaza mult rezervele de apa din sol, acestea ramanand deficitare in cea mai mare parte a anului.
15

Deci factorul primordial al eroziunii solului il constituie in tensitatea ploilor torentiale. Ploi toren tiale cazute in conditii asemanatoare, insa de intensitati diferite au produs pierderi de sol diferentiate. Astfel, in timp ce o ploaie cu intensitatea de 1,16 mm/min. a dus la erodarea a 19,4 t/ha sol pe teren cu panta mica si lipsit de vegetatie, o ploaie cu intensitatea de 3,5 mm/min a produs erodarea a 57,5 t/ha. In ceea ce priveste tipul de ploi torentiale , s-a constatat ca., dupa pozitia nucleului torential (perioada din ploaie cu intensi cea mai mare exprimata in mm/minut), exista urmatoarele tipuri: - tipul A = ploaie cu intensitate uniforma pe toata durata - tipul B = = ploaie cu intensitate mare la inceput, apoi scade treptat .pina la oprirea ploii; - tipul C = ploaie cu intensitate mare la mijloc; - tipul D = ploaie cu intensitate mare la sfirsit. Din punct de vedere al eroziunii produse, cele mai periculoase sint ploile cu intensitate mare la mijloc sau la sfirsit, care corespund cu cea mai mica infiltratie in sol, acesta fiind ante umezit. Ploile cu intensitate mare la inceput nu produc scurgeri insemnate de apa si sol, deoarece intensitatea maxima a acestora corespunde cu capacitatea mare de infiltratie a apei in sol. Sint insa si cazuri cind ploi de acest tip, cazind in serie, la intervale foarte scurte, pot sa produca pierderi mari de
;

tatea

aceasta

rior

apa si sol.

In aceasta situatie, deoarece terenul se mentine puternic umezit pe intreaga perioada. precipitatiile care cad in continuare, indiferent de tipul ploii, produc spalari insemnate de sol. De asemenea daca intensitatea este maxima la inceput, sau sint insotite de grindina, ploile torentiale pot sa produca scurgeri
16

si eroziuni insemnate,

deoarece la suprafata solului se formeaza o crusta, care reduce foarte mult infiltratia. Masuratorile de scurgeri si eroziune, facute pe parcele special amenajate, prevazute in aval cu bazine pentru colectarea fractionata a apei si solului, au stabilit ca la ploi de aceeasi intensitate, acestea difera foarte mult in functie de tipul ploii. Gradul de umezire a solului inaintea ploii torentiale are de asemenea un mare rol in procesul de infiltratie si deci in procesul de eroziune. Cu cit umiditatea solului este mai ridicata, cu atit infiltratia se reduce mai mult, iar scurgerile si eroziunea cresc, si invers. Curbele infiltratiei apei in sol au fost stabilite de o serie de cercetatori. Acestea servesc la stabilirea coeficientilor de scurgere, necesari la lucrarile de proiectare. Coeficientul de scurgere este raportul intre cantitatea de apa scursa si cantitatea de apa cazuta. Infiltratia apei in sol este influentata si de proprietatile acestuia, in special de gradul de tasare, precum si de intensitatea si durata ploii. De aceea cele mai defavorabile ploi sint acelea care sint insotite de grindina. Grindina, impreuna cu picaturile de ploaie, izbind solul, duce la dispersarea agregatelor de sol si la tasarea acestuia. In acelasi timp, prin astuparea porilor dintre agregate se micsoreaza capacitatea de infiltratie si creste eroziunea. Masuratorile efectuate in diferite statiuni de cercetare, cu privire la cantitatile totale de sol erodat pe terenurile in panta, duce la constatarea ca la majoritatea ploilor torentiale se erodeaza un strat de sol de 1,55,0 mm, ceea ce reprezinta 2480 tone/ha (fig. 8). Pentru ca aceste pierderi prin eroziune sa fie cit mai mici, este necesar a se lua toate masurile care sa duca la retinerea unei cantitati cit mai mari din apa precipitatiilor sau la evacuarea dirijata a acesteia. In acelasi timp masurile aplicate trebuie sa contribuie si la refacerea
17

potentialului economic al solului in vederea realizarii unor productii agricole mari si constante de la an la an. Masurile si metodele specifice terenurilor in panta si care raspund acestor deziderate sint cuprinse in complexul antierozional, acestea fiind tratate separat si in ordine cronologica. Sezonul critic de eroziune reprezinta perioada din an in care cad cele mai multe ploi torentiale. In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca in tara noastra, sezonul critic de eroziune este cuprins intre lunile aprilie si august. In partea de rasarit a tarii sezonul critic de eroziune este cuprins intre 10 20 aprilie si dureaza pina la 1525 iulie. In Transilvania incepe cu aproximativ o luna mai tirziu si se continua pina in a doua jumatate a lunii august. Cunoasterea perioadei in care sezonul critic de eroziune a-pare intr-o zona, este de mare importanta, intrucit in acest fel se poate stabili momentul potrivit cind trebuie acordata solu-lui atentia cea mai mare. Tinind seama de faptul ca culturile de prasitoare sint surprinse de ploile torentiale intr-o faza de crestere putin inaintata, este necesar ca cultivarea acestora pe panta sa se faca cu mare atentie. Toamna, desi se inregistreaza in majoritatea zonelor o mare cantitate de precipitatii, datorita caracterului torential mai slab al acestora, eroziunea solului este foarte redusa. Ploile lungi si domoale din acest sezon pot insa provoca alunecari pe te-renurile situate pe un strat argilos sau marnos. larna, datorita inghetarii solului, eroziunea prin apa nu se manifesta sau apare foarte rar in perioade de dezghet partial, urinate de ploi. In astfel de situatii s-au erodat in februarie 1969 in Podisul central Moldovenesc, la ploi de aproximativ 15 mm, cu intensitati ce n-au depasit 0,78 mm/min, pina la 60 tone/ha sol, iar coeficientii de scurgere au crescut pina la 0,97.
18

Daca primavara zapada se topeste brusc sau apar ploi calde, sint erodate cantitati insemnate de sol. Acest fapt se produce de obicei pe versantii sudici si in anii cind zapada se depune in straturi groase. Deci apa provenita din ploi este factorul principal care duce la erodarea unor cantitati insemnate de sol pe terenurile in panta. Concentrarea si scurgerea apei sub forma de siroaie provoaca desprinderea si transportul particulelor de sol de la suprafata. Impreuna cu transportul solului sint antrenate si cantitati insemnate de elemente nutritive. Cu timpul stratul de sol se subtiaza, fertilitatea sa scade, iar productive ce se obtin se reduc, in functie de gradul de eroziune. Dupa fie-care ploaie torentiala ramin siroiri si mici ogase care duce la denivelarea solului. Daca initial, odata cu lucrarea solului, a-cestea se astupa, cu timpul, datorita adincirii lor, masinile agricole nu le mai pot traversa, iar mecanizarea lucrarilor este mult ingreunata. In cazurile in care denivelarea acestora este mare, suprafetele respective nemaiputind fi exploatate cores-punzator, sint parasite si scoase astfel din circuitul agricol.

BIBLIOGRAFIE

19

www. Ase. ro www. Agroazi. ro www. Parliament. md www. cchr. ro www. snrss. ro/cnss2003/program.doc

20