ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

PROIECT
RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ PRIN ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR DE LA ROŞIA
DE AMARADIA

Profesor indrumator: Studenti:

Asist. Univ. Dr. Ciobanu Laura Iliescu Nicoleta Livia
Gogu Ana Maria
Grigore Dan

Anul 2019
 CAPITOLUL I Descrierea exacta a problemei de mediu
Asezare geografica:
Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 4189,60 ha.
Roşia de Amaradia este o comună în judeţul Gorj, Oltenia, România.
Localitatea se află situată în partea de est a judeţului, la limita cu judeţul Vâlcea, pe dealurile
de tranziţie dintre subcarpaţi şi Podişul Getic. Comuna Roşia de Amaradia este situată la altitudine
faţă de comunele învecinate, care sunt amplasate de-a lungul cursurilor de ape.
Se învecinează cu următoarele localităţi:
-la Nord cu comunele Alimpeşti şi Prigoria;
-la Est cu comunele Alunu şi Costeşti(judeţul Vâlcea);
-la Sud cu comunele Bustuchin şi Berleşti;
-la Vest cu comuna Albeni.
Silvicultura reprezintă secorul cel mai reprezentativ în configuraţia teritoriului administrativ,
având în vedere suprafaţa de păduri de 1439,65 ha (34,36%).
Sectorul forestier este reprezentat din pădurile de foioase ce înconjoară satele comunei şi
aparţin atât sectorului privat cât şi sectorului de stat, respectiv ROMSILVA.
Principalele forme de relief ale teritoriului administrativ al comunei sunt dealurile.
Subsolul comunei este format din depozite sedimentare miocene, argile şi marme atacate de
procesele de pantă.În această zonă lipsesc pietrişurile piemontane. Ca bogăţii ale subsolului sunt de
menţionat zăcămintele de petrol şi gaze naturale exploatate în regim izolat şi zăcămintele de lignit
exploatate în cariere.
Solurile sunt soluri brune de pădure. Aceste soluri s-au dezvoltat în condiţii de umezeală
ridicată pe locurile pădurilor de stejari. Roca mamă a solului este constituită din depozite
sedimentare afânat, cu alcătuirea orizontului superior lutoasă şi luto-nisipoasă.
Reţeaua hidrografică a comunei este formată din pâraie care se împart în două bazine
hidrografice:
-bazinul hidrografic al râului Olteţ
-bazinul hidrografic al Jiului cu afluentul său Amaradia

CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN.

Cauzele alunecările de teren pot fi:
a) naturale:
 modificarea nivelului apelor subterane,
 ploi torenţiale.
 Mişcarea seismică.
 Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie, fenomen caustic).
b) generate de activitatea omului:
 realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor.
 Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei.

CONSECINTELE ALUNECARILOR DE TEREN.

➢ Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip),
➢ Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu pericol de
inundaţii,
➢ Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă, gaze, canalizare, etc.).
➢ Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).
 CAPITOLUL II. Solutii viabile de imbunatatire a calitatii mediului
Propunere proiect:
ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR DE LA ROŞIA DE AMARADIA

Ţinând cont că principalele forme de relief ale teritoriului administrativ al comunei sunt
dealurile, şi că ocupaţia tradiţională a populaţiei este agricultura si creşterea animalelor, cea mai
bună soluţie de reconstrucţie ecologică este împădurirea terenurilor.
În general se mai pot considera ca factori poluanţi ( dar cu o mică intensitate) următoarele
categorii de intervenţii:
-exploatarea zăcămintelor de cărbune în cariere prin decopertare, a condus la modificarea reliefului
natural al comunei în partea de vest şi sud-vest;
- dispariţia unor importante zone împădurite prin tăieri masive, mai ales în sectorul de exploatare a
lignitului;
- apariţia unor halde de steril, care vor avea nevoie de perioade mari de timp (15-20 de ani) pentru
refacerea stratului vegetal;
- depozitele de cărbune au perioade mari de golire datorită neexpedierii cărbunelui spre beneficiari
ritmic;
- poluarea solului prin praf de cărbune şi pământ prin circulaţia maşinilor în zonă, pe drumuri de
pământ neamenajate;
la sondele de petrol se observă poluarea solului prin petele de ţiţei din jurul acestora, pete ce se
observă cu ochiul liber.
- lipsa unor depozite special amenajate a gunoaielor menajere (îndeosebi de la cazări
colective) care au condus la degradări ale aerului şi solului
-intervenţii distructive întâmplătoare ce au produs degradări minore monumentelor de
interes local;
-inexistenţa unor propuneri pentru protecţia specială a unor importante zone ale cadrului
natural

Pentru toate intervenţiile menţionate mai sus şi care au condus la o degradare mai mare sau
mai mică a calităţii aerului, apei, dar mai ales a solului soluţia cea mai optimă este împădurirea
terenurilor afectate, cât şi a celor din apropiere.
Prin împădurire prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole,
precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal
protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Evitarea declanșării porniturilor

Implementarea programele de împădurire a versanților, cu predispoziție la acțiunea
porniturilor de teren, reîmpăduriri (refaceri de spații ori parchete forestiere, unde defrișările au fost
scăpate de sub control), legat de care se ridică și aspecte de regenerare a solurilor erodate.
Principali arbori din comuna Rosia de Amaradia sunt:stejearul, fagul, mesteacanl, artar si
salcam.
Suprafata defrisata: 200 ha -2000000 metri patrati.
Pret arbori puieti:
• stejar: 8 le/buc
• fag: 10 lei/buc
• mesteacan:5 lei/buc
• artar: 10lei/buc
• salcam:2 lei/buc
 Distanta dintre copaci va fii de 4 metri. La fiecare 4 m vom planta cate un arbore prin
rotatie,600 de arbori/ha.
600 arbori x 200 ha=120000 arbori/ha
120000 arbori/ha:5 specii de arbori=24.000 de arbori din fiecare specie.
• stejar: 8 le/buc x 24.000=192.000
• fag: 10 lei/buc x 24.000=240.000
• mesteacan:5 lei/buc x 24.000=120.000
• artar: 10lei/buc x 24.000=240.000
• salcam:2 lei/buc x24.000=48.000
TOTAL: 192.000+240.000+120.000+240.000+48.000=840.000(176651 EURO)

CAPITOLUL IV Identificarea de bune practici privind reconstrucția

ecologică în proiecte asemănătoare sau din aceeași categorie în țări din
Europa.
În Marea Britanie se creează o pădure de la 0, plantânduse 50 de milioane de copaci.
Se va face pe o întindere de 200 km între orașele Liverpool și Hull.
Copacii urmează să fie plantaţi de organizaţiile ecologiste britanice Woodland Trust şi
Community Forest Trust.
Suma acordată acestui proiect este de 8 milioane de dolari și este prima campanie de acest
gen din ultimii 25 de ani.