Starea poluării și evaluarea calității apei

în perioada pre-musonică în India

Student: Lupu Livia

Grupa: IPMI51
Obiectivul
• Keywords: calitatea apei, poluarea apei, contaminare, poluanți, probe
de apă.
• Studiul stării calității apei și a stării de poluare a unor bălți mari ale
satelor rurale situate în zona de activitate industrial
• Salvarea vieții acvatice menținând ecosistemul.
Probele de apă colectate și analizate
• perioada pre-musonică, din 1 februarie 2019 până la 30 iunie 2019.
• pH, DO, BOD, turbiditate, azot total, fosfor total, coliform total și
coliform fecal au fost în intervalul 7,45–9,68, 3,85–6,45 mg / l, 12–72
mg / l, 68–312 NTU, 2,568– 5.459 mg / l, 3000–13.000 MPN / 100 ml,
respectiv 2400–10.000 MPN / 100 ml.
• Sistemele de apă sunt interconectate potențialul de a contamina un
sistem de apă este mare
• Poluanții organici: insecticide și erbicide, derivați organo-halurați , alte
substanțe chimice

• Poluanții anorganici: drenarea minelor acide, silt din practicile de

scurgere a suprafeței, exploatare forestieră, tăiere și ardere și umplere
de pământ, îngrășăminte din scurgerea agricolă care includ nitrați și
fosfați, deșeuri chimice
• India se confruntă cu o problemă de insuficiență de active naturale,
criză de explozie a populației de apă potabilă și activități economice și
evoluții conexe. Zone studiate:

Nr crt. Numele Satului Latitudine (N) Longitudine (E)

 

1 Nivaiya 25.3792 81.8771

2 Ramnagar 25.4730 83.8784

3 Hulka 25.2377 82.1584

4 Meja 25.1430 81.9842

5 Manda 25.0982 82.2624

• Potrivit unei estimări, 70%
din toată apa din aceste
iazuri este contaminată
din cauza evacuării de
efluenți din industrii,
deșeuri menajere, terenuri
și drenaje agricole.
• Concentrațiile substanțele
nutritive în exces duc la
eutrofizare
pH-ul apei din iazul a cinci sate a variat de la o valoare minimă de 7,63 în iazul
satului Nivaiya până la un cost maxim de 9,68 în satul Hulka. iaz în luna aprilie.
pH-ul iazului satului Ramnagar a fost, de asemenea, mai mare de 8,5.
Turbiditatea apei din iazul a 5 sate a variat de la o valoare minimă
de 62 NTU în iazul satului Meja la o taxă maximă de 318 NTU în
iazul din satul Manda
Oxigenul dizolvat a variat de la un minim de 3,85 mg / l în iazul satului Meja până la un maxim de
6,45 mg/ l în iazul din satul Nivaiya. S-a constatat că toate cele 5 iazuri au DO mai mare de 4 mg / l
în cea mai mare parte a studiului curent.
Coliformul fecal din 5 iazuri satului a variat de la un minim de 2400 MPN / 100 ml în iazul satului Nivaiya la un maxim de
10.000 MPN/ 100 ml în iazul satului Manda. Prezența coliformului fecal foarte ridicat sugerează poluarea brută a apei din iaz
din cauza apelor uzate menajere și a excrețiilor animale.
 Concluzii
• Valorile ridicate ale BOD, turbiditatea, coliformul total, coliformul fecal indică
poluarea în apa a tuturor iazurilor din cauza apelor uzate menajere, a deșeurilor de
deșeuri solide, a scurgerii de suprafață, a aportului de excremente animale, precum
și a fluxului de deșeuri din industriile locale.
• Prezența unei cantități atât de mari de impurități biologice a indicat apa nepotrivită
pentru îmbăiere și băut pentru toate bazinele satului.
• se recomandă locuitorilor satului Hulka să nu folosească această apă din iaz pentru
băut, scăldat și în scopuri agricole, dar apa cu pH ridicat poate fi folosită pentru
spălare. Probleme gastrointestinale, iritații ale pielii, tulburări ale pH-ului obișnuit al
organismului, care provoacă alcaloză metabolică care poate duce la greață în cazul
în care apa este folosită pentru a bea din orice iaz din sat.
• Metoda de predicție și control a polării iazurilor consă în epurarea apelor.
 Bibliografie:
• Alrumman, S.A., El-kott, A.F., Kehsk, M.A., 2016. Water pollution: Source and treatment. Am.J. Environ.
Eng. 6 (3), 88–98.
• Boyd, C.E., 2015. Water Quality, second ed. Springer, New York.
• Briggs, D., 2003. Environmental pollution and the global burden of disease. Br. Med. Bull. 68,1–24.
• Laws, E.A., 2017. Aquatic Pollution: An Introductory Text, fourth ed. John Wiley & Sons Inc.,Hoboken, NJ.
• Pawari, M.J., Gawande, S., 2015. Ground water pollution and its consequence. Int. J. Eng. Res.Gen. Sci. 3
(4), 773–776.
• S.M. Banerjea, Water soil condition in fish ponds in states of India in relation to fish production, Indian J.
Fisheries 14 (1967) 115–144.
• J. Chaudhary, S.N. Singh, S. Singh, Physico-chemical and biological parameters of the three rural ponds
of Sasaram of Bihar, Int. J. Appl. Sci. Biotechnol. 2 (2014) 206–210.
• Z. Xu, X. Zhang, J. Xie, G. Yuan, X. Tang, X. Sun, G. Yu, Total nitrogen concentration in surface water of
typical agro and forest ecosystem in China, PLoS ONE 9 (2014) 2004–2009.