CONSECINȚELE VALORIFICĂRII RESURSELOR.

IMPACTUL EXPLOATĂRII ȘI
VALORIFICĂRII RESURSEOR ASUPRA MEDIULUI

Valorificarea resurselor subsolice

- modificarea reliefului, degradarea peisajului;
- ocuparea unor mari suprafețe de teren ptr. activitățile de exploatare, de haldare, ptr.
depozitarea substanțelor minerale, ocupare cu instalații de exploatare și drumuri de acces;
- degradarea terenului prin alunecări, surpări, prăbușiri (în zona haldelor de steril, iazurilor de
decantare);
- impurificarea apelor de suprafață și freatice;
- influență negativă asupra atmosferei, florei și faunei din regiune;
- poluarea chimică a solului;
- zgomote, vibrații și radiații răspândite în mediul înconjurător;
- riscul producerii unor dezechilibre: volumul prea mare de roci extrase;
- riscul poluării apelor subterane prin executarea forajelor;
- compoziția chimică a haldelor de steril face imposibilă reinstalarea vegetației;
- contaminare radioactivă a zonei;
- exploatările în carieră duc la scăderea nivelului apelor freatice;
- exploatările subterane favorizează prăbușirea tavanelor unor galerii și formarea unor lacuri,
producerea alunecărilor de teren;
- prepararea resurselor subsolice generează cantități imense de deșeuri solide, lichide,
gazoase;
- industria de prelucrare este principala sursă de poluare a atmosferei.

Valorificarea resurselor biosferei

- vânatul excesiv duce la dispariția unor specii de animale;
- suprapășunatul, tehnicile agricole rudimentare, practicile agricole inadecvate, utilizarea unui
volum mare de pesticide și îngrășăminte afectează calitatea solului, apelor subterane,
diminuează biodiversitatea;
- diminuarea suprafeței forestiere a Terrei: accentuarea poluării prin creșterea cantității de
CO2 și diminuarea cantității de oxigen; aridizarea unor spații, eroziunea terenurilor fragile din
zonele tropical-umede, dispariția unor specii de animale, creșterea riscului de producere a
inundațiilor și a alunecărilor de teren;
- fragmentarea habitatelor, distrugerea lanțurilor trofice;

Valorificarea resurselor hidrosferei

Mări și oceane: poluare cu hidrocarburi, substanțe chimice în urma accidentelor, naufragiilor,
afectarea gravă a ecosistemelor litorale; deversarea apelor uzate rezultate din spălarea navelor,
aruncarea unor substanțe periculoase și a unor produse greu perisabile.
Fluvii, râuri: utilizarea apei în industrie ca lichid de răcire determină poluarea termică a
acestora și distrugerea ichtiofaunei; utilizarea apei în procesele tehnologice determină
poluarea acestora; poluarea accidentală are ca rezultat distrugerea ecosistemelor; preluarea
unor mari cantități de apă pentru industrie duce la scăderea debitelor, la secarea unor lacuri pe
care le alimentează (L. Aral);
Ape subterane: suprautilizarea lor în zonele urbane, poluare agricolă

Valorificarea resurselor pedosferei

Solul este principalul mijloc de producție în agricultură – tratarea cu îngrășăminte chimice,
insecticide, pesticide, fungicide omoară substanțele organice utile și conduce la diminuarea
fertilității naturale, la persistența în sol timp îndelungat a substanțelor chimice care trec apoi
în compoziția plantelor ;
- irigarea necorespunzătoare duce la sărăturarea solului;
- practicarea monoculturii duce la scăderea drastică a fertilității naturale, scăderea
rezistenței și coeziunii naturale a solului, crescand astfel riscul de a fi spulberat la
furtuni sau vânturi puternice;
- poluarea atmosferei si a apei cauzează o poluare indirectă a solului
-