Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul І
1.1.Proprietati ale materiei prime………………………………………..…...3
1.2.Caracteristicile smantanii…………………………………………..….....3
1.3.Defecte ale materiei prime…………………………………………..…...5
1.4.Materiile auxiliare si principalele lor caracteristici…………………..….5
1.5.Untul-notiuni introductive……………….…………………………..…..7
1.5.1.Proprietatile organoleptice ale untului …………………………....….8
1.5.2.Clasificarea untului……………………………………………..….…9
1.5.3.Caracteristicile de calitate ale untului……………………..……..….10
1.6.Untul versus margarina…………………………………………….…...11
Capitolul ІІ-1.Procedee de fabricare a untului……….…………………..…….13
2..Schema tehnologica de fabricare a untului…………………………..…….15
Receptia si tratarea smantanii………...............................................................16
Dezacidifierea………………………………………………………...… ….17
3.Fabricarea untului in flux discontinu
3.1 Normalizarea smantanii…………………………………………………18
3.2 Pasteurizarea smantanii………………………………………………….18
3.3.Racirea…………………………………………………………………...20
3.4.Maturarea fizica a smantanii…………………………………………….20
3.5.Maturarea biochimica a smantanii………………………………….……21
3.6.Maiele pentru unt………………………………………………………...23
3.7.Baterea smantanii.Obtinerea untului………………….…………………25
3.8.Malaxarea…………………………………………………………….….30
4.Fabricarea untului in flux continuu……………………………………….…30
5.Ambalare untului………………………………………………………….…31
6.Depozitarea untului……………………………………………………….…33
7.Compozitia chimica si caracteristicile fizice ale untului……………….……34
8.Controlul si expertiza untului………………………………………….…….38
9.Depistarea falsurilor la unt…………………………………………………..44
10.Defectele untului…………………………………………………………...46
Capitolul ІІІ-Utilaje folosite la fabricarea untului………………………….…..47
Capitolul ІV.
1.Fabricarea diferitelor tipuri de unt ………………………………...……......52
2.Tipuri de unt pe piata din Romania………………………….……………...55
1
Concluzii………………………………………………………………………....58
Bibliografie………………………………………………………………...….....60
Capitolul І
1.1.Proprietăţi ale materiei prime
1.2.Caracteristicile smantanii
2
aspect omogen cu o consistenţă vâscoasă, fără aglomerări de grăsime
sau de substanţe proteice;
culoarea uniformă, alb laptoasă până la slab gălbui fără nuanţe străine;
un gust plăcut, aromat, puţin acrişor, specific de fermentaţie lactică;
Tabelul 1.Caracteristicile fizice şi chimice ale smântânii
Caracteristici Smântâna Smântâna Smântână Smântână Metoda de
dulce fermentat fermentată fermentată analiză
ă tip 40 tip 30 tip 25
Grăsime % 32 ± 1 40 ± 1 30 ± 1 25 ± 1 STAS
6352/5 – 73
Substanţe 1 1 1 1,2 STAS
proteice % 6355 – 81
minim
Aciditatea 20 90 90 90 STAS
o
T maxim 6355 – 75
Arsen, mg/kg 0,1 0,1 0,1 0,1 STAS
minim 6353 – 75
Plumb, mg/kg 0,2 0,2 0,2 0,2 STAS
maxim 8342/4 – 69
Zinc, mg/kg 5 5 5 5 STAS
maxim 8342/4 – 78
Cupru, mg/kg 0,5 0,5 0,5 0,5 STAS
maxim 8342/3 – 78
Reacţia STAS
pentru negativ negativ negativ negativ 6348 – 76
controlul
peroxidazei
3
Drojdii şi mucegaiuri la 1 g produs, 100
maxim
4
Bacteriile lactice utilizate la maturarea smântânii: Streptococcus lactis,
Streptococcus cremoris, Streptococcus diacetilactis, Leuconostoc citrovorum şi
Leoconostoc paracitrovorum se caracterizează prin faptul cã nu formează spori,
sunt imobile, nu produc catalază, sunt Gram-pozitive, nu reduc nitraţii.
Laptele degresat. Dintre subprodusele laptelui, laptele degresat are cel mai
ridicat conţinut de proteine,care reprezintă- circa 40% din conţinutul său în
substanţă uscată. Compoziţia laptelui degresat este prezentată în tabel.
Substanţele azotoase sunt reprezentate de cazeină (2,6%), proteine serice (0,7%)
şi substanţe azotoase neproteice. Concentraţia în glucide (lactoză) este foarte
apropiată de cea a laptelui integral, deoarece în grăsimea separată din laptele
integral trec numai urme de lactoză. Concentraţia in grăsime este in general sub l
%,fiind in funcţie de starea tehnica a separatorului centrifugal cu care se
realizează operaţia de degresare.
5
Compoziţia medie a laptelui
degresat
Componente Concentraţi
a (gram
/1OOg)
Substanţă 9,1
uscată
Substanţe 3,5
azotoase
Lactoză 4,9
Grăsime 0,05
1.5. Untul-notiunii introductive
Substanţe 0,6
Untul reprezintă un minerale produs alimentar fabricat
din lapte. Masa principală a untului o
Potasiu 0,140
constituie grăsimea lactată.
Calciu 0,125
Datorită proprietăţilor nutritive şi
Clor 0,103
gustative superioare, utilizării sale universale,
untul este unul din cele Fosfor 0.096 mai răspândite produse
lactate concentrate. Valoarea calorică a
Sodiu 0,056
untului variază în limitele a 5700-8500
kcal/kg în funcţie de Magneziu 0,012 conţinutul de grăsime,
iar asimilarea Sulf 0,025
substanţelor nutritive din
unt de către organism este de 97-98%. Untul
conţine o gamă variată de acizi graşi foarte importanţi în alimentaţia raţională. El
serveşte ca sursă importantă de vitamine liposolubile, mai cu seamă vitamina A
şi caroten.
6
În prezent, fabricarea untului este una din principalele ramuri de
industrializare a laptelui, în unt prelucrându-se jumătate din materia primă
achiziţionată.
7
1.5.2.Clasificarea untului
Conditii de calitate
Unt nesarat dulce si „acru”- se obtine din smantana pasteurizata dulce sau
supusa fermentarii;
Unt sarat dulce si „acru” – se obtine din smantana pasteurizata dulce sau
supusa fermentarii cu adaos de sare;
Unt de Vologda – se obtine din smantana dulce de calitate cu maximum
150C supusa pasteurizarii la temperatura inalta;
Unt cu adaosuri – se obtine din smantana pasteurizata dulce cu adaos de
cafea, miere, cacao, etc;
Unt pentru amatori- se fabrica prin procedeul continuu din smantana
pasteurizata dulce sau supusa fermentarii;
Unt taranesc dulce si „acru” – se obtine din smantana pasteurizata dulce
sau supusa fermentarii si contine un procent mai redus de grasime;
8
Unt topit- se obtine prin prelucrarea termica a untului(obtinut din produse
lactate secundare);
Unt pentru „tartine” (pentru desert, pentru gustari): a prajiturilor, bucatelor
dulci;
Unt „ culinar” – intreprinderile de alimentatie publica si in conditii
casnice, ramuri inrudite ale industriei alimentare;
Unt pentru „cantine” prepararea bucatelor(felul doi) , a concentratelor
alimentare, la prajire;
Unt pentru cofetarie- industria de cofetarie si panificatie, fabricarea
inghetatei, pentru formarea cremelor, imbunatatirea gustului si aromelor
acestora.
9
Aspectul ambalajului-trebuie sa fie curat, nedeformat, fara deteriorari
ale materialului de ambalare
Unul dintre cele mai hranitoare alimente care poate fi inclus in dieta noastra
este untul. Si asta in ciuda tuturor celor care afirma ca margarina este mult mai
buna datorita continutului ei sarac in grasimi saturate si colesterol. Untul este cu
adevarat mai bun decat margarina, desi uni nutritionisti, mai putin informati, ne
atentioneaza asupra pericolelor care apar datorita grasimilor saturate.
10
Acizi grasi- untul contine o cantitate apreciabila de acid butiric, folosit de
colon ca o sursa de energie. Acest acid mai este cunoscut ca fiind anti-
carcinogen. Un alt acid gras continut de unt acidul lauric, este o substanta
puternic microbiala si antifugala. Untul mai contine si alti acizi grasi care ofera o
excelenta protectie impotriva cancerului. Este foarte imporant si modul de
hranire a vacii care produce laptele din care se prepara untul : astfel vacile care
pasc liber pe pasuni produc lapte cu un continut mai bogat in acizi grasi decat
cele care sunt hranite in grajd.
Toate margarinele sunt produse din uleiuri vegetale care au fost incalzite la
temperaturi extrem de ridicate. Aceasta este o garantie ca aceste uleiuri vor
deveni rancede. Dupa aceea este adaugat un catalizator de nichel, odata cu atomi
de hidrogen pentru a-l solidifica. Nichelul, dupa cum se stie, este un metal cu o
toxicitate destul de mare care se va regasi si in produsul final. La sfarsit se
adauga colorantii si aromele pentru a indeparta mirosul de ulei ranced si culoarea
deloc apetisanta.
Piata romaneasca de unt este de cinci ori mai mica decat piata de margarina.
De-alungul timpului margarina s-a dovedit un adversar foarte abil si a acaparat
un numar foarte important de clienti: in prezent majoritatea romanilor consuma
margarina in loc de unt. Producatorii de margarina ataca piata cu produse noi si
oferte generoase, iar producatorii de unt propun alternative precum<<crema de
unt mai usoara si mai tartinabila>>.
11
fabricile traditionale si au bagat bani grei in studii de piata, in laboratoare de
cercetare si in reclama .
Capitolul II
12
Procedeeul discontinuu se bazeaza pe principiul baterii smantanii in putinei,
fiind primul procedeu pus la punct pentru obtinerea untului. In timpul invartirii
putineiului, se produce o inglobare masiva de aer in smantana si are loc formarea
unei spume. Ulterior, in urma ciocnirii globulelor de grasime cu bulele de aer,
acestea se deformeaza si in parte se distrug.
13
(apa, substanta uscata negrasa,neutralizant, sare etc), dupa care urmeaza
solidificarea substantei grase si emulsionarea partii negrase.
Smântâna
Recepţie calitativã şi cantitativã
Dezacidifiere (pentru smântâna din colectare)
Normalizare
Pasteurizare-Dezodorizare
Rãcire
Maturare fizicã
Maturare biochimicã
Baterea smântânii
Spãlarea bobului
Malaxarea untului
Ambalarea
14
Refrigerarea
Smântanã din care se obtine untul provine fie din smântânirea laptelui
in fabrica unde de obicei are loc si prelucrarea smântanii in unt fie din
smantanirea laptelui la fermele si unitatile din zona de colectare de unde apoi se
transporta la fabrica. Operatia de sortare a smantanii in functie de calitate,
prezinta o importanta deosebita deoarece ea conditioneaza in buna parte calitatea
si conservabilitatea untului. Astfel, aciditatea smantanii nu trebuie sa depaseasca
25 0T la un continut de grasime de 30-35%. De aceea, imediat dupa obtinerea
smantanii trebuie racita la o temperature de sub 10°C, asigurandu-se astfel o
incetinire a procesului de acidifiere.
15
reducerea efectului bactericid;
scade vâscozotatea;
Smantana este scoasa din bidoane fie la cald, prin incalzirea pe bai de apa, fie
prin injectare de vapori in bidoanele tinute cu gura in jos, deasupra vaselor de
prelucrare. Acest procedeu nu este insa recomandabil, pentru ca smantana
inglobeaza apa sub forma de vapori, fiind apoi mai greu de prelucrat in vederea
producerii untului.
2.Dezacidifierea
1.Normalizarea smantanii
Aceasta operatie se face fie prin adaos de apa fie mai indicat prin
normalizarea cu ajutorul laptelui smantanit, care isi aduce si aportul de lactoza
necesar maturarii biochimice a smantanii.
2.Pasteurizarea smantanii
17
Pasteurizarea smantanii este eficace, daca tratamentul termic este omogen,
adica astfel realizat incat toate particulele de smantana sa fie incalzite uniform, la
aceeasi temperatura.
18
Compartimentul І este pentru pasteurizarea propriu zisa, unde vaporii de apa
injectatii in smantana ii ridica acesteia temperatura pana la +92÷+95 0 C; vidul
este reglat la 500-600 mm Hg. Smantana este diluata partial de catre vaporii de
apa care au condensat, dupa care este trecuta in celelalte compartimente (ІІ si
ІІІ), considerate compartimente de evaporare; ele sunt prevazute cu pereti dubli ,
prin care circula apa rece.
3.Racirea smantanii
Are drept rol stoparea dezvoltarii sporilor care au rezistat pasteurizarii, dar
asigura si consistenta necesara alegerii untului; se face brusc pentru a evita
aparitia in unt a gustului de fiert sau seuos-uleios.Operatiunea se desfasoara in
sectorul de racire al instalatiei de pasteurizare ce permite racirea smantanii la
temperaturii sub +10 0C.
Maturarea fizica a smantanii are rolul de a solidifica grasimea care s-a topit pe
timpul pasteurizarii. In timpul acestei maturari au loc si schimbari importante in
structura membranei de protectie a globulelor de grasime si care vor permite
ruperea ei ulterioara in procesul de batere a smantanii, favorizandu-se, astfel,
aglomerarea globulelor de grasime in vederea formarii bobului de unt. Procesul
de solidificare a grasimii este influentat de mai multi factorii, mai importantii
fiind temperatura de racire corelata cu anotimpul in care are loc prelucrarea
smantanii(tabel ), durata racirii, caracteristicile componentelor grasimii etc.
19
Temperatura de racire(0C) Durata maturari(ore)
iarna vara
+0,5÷+1,5 Pana la 1 Pana la 1
+2,0÷+4,0 Min. 1 Min.1
+5,0÷+6,0 Min. 4 Min. 6
imediat dupa pasteurizare, deci inainte de maturarea biochimica sau dupa aceasta
etapa tehnologica.
20
Proportia de culturi lactice necesara insamantarii smantanii din care se
fabrica untul este de 3-24%, in functie de calitatea culturilor lactice, de continutul
de grasime al smantanii etc. Astfel, petru smantana cu un continut de grasime
mai redus, este necesara o cantitate mai mare de culturi decat pentru smantana cu
continut mare de grasime. In mod practic, atunci cand maturarea biochimica a
smantanii se face la +18 0C, cantitatea de culturi lactice adaugate este de 6-7%
pentru smantana cu 10% grasime si de numai 5% pentru smantana cu 30%
grasime.
21
are un continut de grasime ridicat, de 38-40%. Dat fiind timpul scurt de
maturare la care este supusa smantana, cresterea aciditatii ei este datorata
cantitatii ridicate de acid lactic din maiaua de insamantare si mai putin
activitatii bacteriilor lactice. Tot din cauza perioadei scurte de fermentare,
activitatea bacteriilor care dau aroma este redusa, astfel ca untul este mai
putin apreciat.
Efectele dorite ale maturarii biochimice pot fi realizate in cazul preluarii unei
smantani de buna calitate. Smantana cu defecte anihileaza, in mare parte,scopul
urmarit prin maturarea biochimica.
Generalitati
Acesta din urma se prezinta sub forma de celule rotunde, mai grupate, in general,
sub forma de lanturi lungi.
22
Ca bacterii aromatizante se folosesc Streptococcus diacetilactis, Streptococcus
citrovorus si Streptococcus paracitrovorus. Aceste bacterii se prezinta sub forma
de celule rotunde, asezate in lanturi lungi. Ele au temperatura optima de
dezvoltare intre 20 si 25 de 0C, iar cea de formare a aromei, sub 20 de 0C.
Prepararea maielelor
23
O maia de buna calitate prezinta coagul bine prins , omogen, fara eliminare in
zer, gust acrisor, aroma specifica placuta. Gustul acid pronuntat si lipsa aromei
indica dezechilibru dintre bacteriile acidifiante, si cele aromatizante, cu
predominarea primelor, in timp ce gustul dulceag, insotit de un coagul slab, apos
si o aroma pronuntata, denota un dezechilibru in favoarea bacteriilor
aromatizante.
Generalitati
Problema fabricarii untului consta in obtinerea grasimi din lapte, sub forma
concentrata si solida, separand-o concomitent de plasma(zara). Aceasta se
realizeaza treptat, printr-o succesiune de operatii, ale caror efecte insumate duc la
obtinerea untului, dupa cum urmeaza:
Distanta intre doua globule de grasime invecinate din plasma laptelui este de
circa 7-8 microni. Prin smantanire si eliminarea unei parti din plasma, sub forma
de lapte smantanit se obtine smantana, care este o forma concentrata in grasimii
a laptelui. Distanta globulelor de grasime din smantana se reduce astfel in raport
cu gradul de concentrare a smantanii.
25
repetate prin diverse instalatii, determina, de asemenea, pierderi mari de grasime
in zara.
26
7.Viteza de rotatie a putineiului este in functie de marimea acestuia.
Pentru cele mai multe tipuri de putineie, aceasta temperatura variaza intre 28 si
35 rot/min.
Tehnica baterii
Tabel 6
Continutul de grasime al Gradul de umplere a
smantanii, in % putineiului, in %
20-25 40
25-30 33
30-35 28
35-40 24
40-45 21
27
In cursul primelor 3-5 minute de batere, putineiul se opreste de 2-3 ori, pentru
evacuarea gazelor degajate din smantana prin deschiderea ventilelor.
Tabel 7
Marimea bobului Rezistenta la pastrare
Bob de mazare (3 mm) Se consuma proaspat
Bob de grau(2-3mm) Se poate depozita pentru scurt timp
Bob de mei(1-2mm) Se poate depozita pentru o durata lunga de
timp
Spalarea untului
Dupa indepartarea zarei din putinei, untul mai contine inca 20-30% zara
inglobata in grasime. Aceasta contine, la randul ei, o parte importanta din
componentele smantanii: proteine, lactoza, acid lactic, ceea ce o face un excelent
mediu de cultura pentru diferite microorganisme.
28
Dupa introducerea apei, putineiul se roteste cu viteza redusa (viteza de
malaxare), dupa care apa se evacueaza.
8.Malaxarea(fermentarea untului)
29
procedeeul ІІ-utilizeaza smantana cu continut ridicat de grasime (80-
82%), untul formandu-se prin racirea intensa a smantanii, combinata cu
prelucrarea ei mecanica (instalatii Alfa sau New-Wey);
procedeeul ІІІ-intr-o prima etapa se extrage grasimea din smantana,
urmeaza emulsionarea acesteia (cu apa, lapte proaspat sau lapte acidifiat),
iar in final, emulsia rezultata se solidifica prin refrigerare (cu instalatii
Golden Flow sau Cherry-Burrel).
Cel mai utilizat procedeu de obtinere a untului in flux continuu este cel cu
instalatie Fritz, care include mai multe etape de lucru. Astfel laptele este
introdus in separatoare de mare capacitate in vederea obtinerii smantanii cu 45-
50% grasime. Dupa pasteurizarea la +95 0C si racirea la +6÷+12 0C, smantana
este trecuta intr-un tanc izoterm, unde stationeaza timp de cateva ore. De aici,
smantana este preluata de o pompa si trimisa intr-un cilindru orizontal de batere,
unde, sub, actiunea unui agitator cu palete care se roteste cu 2000-3000
rotatii/minut, are loc alegerea bobului de unt in timp de 1-2 minute, dupa ce, in
prealabil, se formase spuma de smantana. Amestecul de unt si zara este dirijat
catre un cilindru inclinat, prevazut cu surub elicoidal, unde se face presarea
pentru indepartarea zarei si malaxarea untului; la iesirea din instalatie, acesta are
temperatura de +12÷+14 0C si se prezinta sub forma unei panglici groase.
5. Ambalarea untului
30
rezistenta la deformarile de ordin mecanic, mai ales la temperaturi
mai ridicate;
adaptarea la procedeele mecanizate de ambalare;
deschidere usoara cu recuperarea completa a untului, fara pierderi
prin aderenta;
prezentarea atragatoare si un pret de cost convenabil.
Materialele de ambalare sunt folosite in cazul depozitarii de durata sau
atunci cand untul se transporta la o sectie de ambalare sau la mari consumatori
(cantine, restaurante). De regula, la acest tip, greutatea untului care se ambaleaza
este de 25 kg sau 50 kg, folosindu-se in acest scop cutii confectionate din placaj
sau carton. In interior, cutiile sunt captusite cu hartie pergament simpla, tratata
sau caserata cu alte materiale, iar rezistenta materialelor trebuie sa fie de asa
maniera incat sa reziste la o suprapunere de cate 6 cutii. Umplerea acestor
ambalaje se face de obicei manual, iar dupa umplere are loc netezirea suprafetei
cu un cutit de otel inoxidabil aplicandu-se ulterior marginile hartiei in asa fel
incat sa adere cat mai bine la unt. Operatia de ambalare a untului trebuie astfel
executata incat sa se asigure evacuarea completa a aerului; in caz contrar, in
golurile de aer inglobate in masa untului vor incepe imediat dupa ambalare
procese de oxidare, care vor deprecia calitatea untului.
31
Ambalarea – materialele pentru ambalare trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
4. cantitatea neta.
5. conditiile de pastrare.
32
Termenul de valabilitate, cantitatea neta si denumirea sortimentului trebuie
mentionate pe acelasti camp vizual.
6.Depozitarea untului
33
Transportul untului la beneficiar se realizeaza cu autovehicule izoterme,
uscate si fara mirosuri straine; durata transportului nu trebuie sa depaseasca 48
de ore.
Untul este un produs al carui component de baza este grasimea, in care se afla
dispersate substanta uscata negrasa, apa si aer.
Trigliceride % 82
Fosfatide % 0.2-1
Apa 14-16% - -
Lactoza % 0.1-0.3
Lactoalbumina % 0.1-0.05
34
Vitamina C (mg/kg) 3
Apa provenita din zara sau adaugata in timpul spalarii, este inclusa sub
forma de picaturi foarte fin, cu diametrul de 1-30 microni. Aerul se gaseste sub
forma de incluziuni uneori vizibile, cu diametrul de 20-200 microni, iar cazeina
poate apare sub forma de mici flacoane, dimensiunile acestora fiind intre 0,1-0,5
microni.
35
Diacetil (mg/kg) 0.810 0.846 0.736 0.843
Astfel acizii grasi continuti in grasimea din unt pot fi saturati si nesaturati,
acizii care influenteaza direct consistenta untului (prin predominanta acizilor
solizi sau lichizi).
De asemenea, prin cunoasterea caracteristicilor fizice ale untului obtinut,
ne putem da seama de calitatea acestuia, in corelatie cu compozitia sa chimica.
Dintre insusirile fizice ce caracterizeaza calitatea produsului finit, importanta mai
mare prezinta consistenta, gradul de uleiere, greutatea specifica, indicele de
refractie, punctual de topire si de solidificare, precum si volumul de aer continut.
36
Volum de aer (%) 1.67 1.70 2.40 3.10
37
Pentru examenul microbiologic conform Regulamentului (CE) nr.
20703/2005, modificat cu Regulamentul (CE) nr. 1441/2007 , privind criteriile
microbiologice pentru produsele alimentare, proba prelevata aseptic trebuie sa fie
alcatuita din cinci esantioane pe lot in cantitate minima de 200 g fiecare.
38
Determinarea continutului de grasime
Metoda Mohr
39
Propietatile fizico chimice ale untului, conform STAS 278/1986
Tabel 12
caracteristici Unt extra Unt superior Unt de masa
Tipul A tipul B
Grasime,% 83±0,5 80±0,5 74±0,5 65±0,5
Apa+substanta 17±0,5 20±0,5 26±0,5 35±0,5
uscata, %, din care 1±0,5 1,2±0,5 1,5±0,5 1,5±0,5
substanta uscata, %
Aciditate, grade, max 2 2 2,8 2,8
Reactia de control
pentru pasteurizarea
smantanii(reactia negativa
peroxidazei)
Gradul de repartizare Foarte bun bun bun
a apei
Temperatura la 4
livrare,C, max
Determinarea aciditatii
40
La untul topit aciditatea se determina la fel, cu deosebirea ca se iau cca. 10g
din proba pentru analiza, iar exprimarea se face in g acid oleic %.
Indicele de peroxid la untul de calitate buna pentru consum este cuprins intre
0,1 si 0,3%. Aprecierea indicelui de peroxid se face in legatura cu valoarea
aciditatii si cu rezultatele reactiei Kreiss.
Reactia Kreiss
Principiul metodei
Interpretarea reactiei
41
Culoarea alb- galbuie corespunde untului proaspat si arata absenta
aldehidei epihidrice
Culoarea galben-roz corespunde untului cu inceput de rancezire
Culoarea roz-rosie, rosie sau violet dovedeste instalarea proceselor de
rancezire
Rancezirea untului este mai rar intalnita, deoarece proportia acizilor grasi
nesaturati este mult mai mica decat la celelalte grasimi
Controlul pasteurizarii
Interpretarea reactiei
Untul procesat din smantana corect pasteurizata nu-si schimba culoarea. Untul
procesat din smantana nepasteurizata sau insuficient pasteurizata coloreaza
continutul epubretei astfel: stratul superior de grasime se coloreaza in verde
cenusiu, iar stratul apos se coloreaza albastru verzui cu nuanta intunecata.
42
Criteriile microbiologice de apreciere a salubritatii untului, conform
Regulamentului (CE), nr. 1441/2007, sunt urmatoarele:
Escherichia coli face parte din grupa bacteriilor coliforme. Determinarea se face
prin metoda orizontala, prin tehnica de numarare a coloniilor tipice la 44 0C de
culoare albastra verzui pe mediu (TBX)-B-glucunonidaza pozitiv.
43
Grasimile vegetale au compozitia sterolica diferita din care nu lipsesc ᵦ-
sitosterolul, spre deosebire de grasimea din lapte in care sterolii au ca principal
reprezentant colesterolul. Identificarea grasimilor vegetale se face prin
determinarea continutului de steroli.
Indicele Polenske prezinta valori sub 1,5 in cazul substituiri partiale si sub 0
in cazul substituirii totale.
45
10. In urmatorul tabel sunt aratate principalele defecte ale untului, cauzele lor si
posibilitatile de prevenire si de combatere. Tabel 13
defectul Cauzele aparitiei defectului Prevenirea sau combaterea
defectului
Gust de nutret Furajarea vacilor cu Pasteurizarea smantaniila
nutreturi temperatura inalta, aerarea
necorespunzatoare(furaje si agitarea ei in timpul
prost insilozate, cartofi fermentarii.Spalarea
cruzi,frunze de sfecla repetata auntului
Gust de sapun Furaje necorespunzatoare Sortarea atenta a materiei
Indepartarea insuficienta a prime Spalarea atenta a
solutiilor de spalare din instalatiilor si controlul
instalatii. Infectarea indepartarii solutiilor de
smantanii si maielelor cu spalare.
bacterii alcaligene.
Gust amar Furajarea vacilor cu Respectarea regimuluide
nutreturi putrezite, pasteurizare. Sortarea atenta
inghetate. Folosirea laptelui a laptelui la receptie.
de la sfarsitul perioadei de Controlul apei si
lactatie Folosirea apei sau a indepartarea
dezinfectantilor dezinfectantilor de pe
necorespunzatori utilaje
Gust de drojdie Conditii de lucru neigienice. Dezinfectarea utilajelor si a
Infectarea maielrlor cu spatiilor de lucru.
drojdii Respectarea igienei in
timpul preparari maielelor
Gust de mucegai Folosirea unei ape de Controlul bacteriologic al
spalare infectate. Folosirea apei de spalare.
unor ambalaje umede sau Dezinfectarea utilajelor.
mucegaite Sterilizarea ambalajelor
indepartarea celor
mucegaite, presarea atenta a
untului ambalat
Gust acru, branzos Folosirea smantanii cu Reconditionarea
defecte. Suprafermentarea smantanii.folosirea de
smantanii. Insuficienta maiele corespunzatoare.
spalare a untului. Spalarea atenta a untului
Gust fad,nearomat Folosirea laptelui de la vaci Indepartarea laptelui cu
tratate cu antibiotice a continut de antibiotice.
maielelor cu aciditate Folosirea de maiele active.
redusa. Maturarea Agitarea smantanii in
insuficienta a smantanii. timpul maturarii pentru
Spalarea prea intensa a favorizarea formarii aromei
untului
Culoare prea deschisa Influenta furajarii de Colorarea artificiala a
iarna(lipsa furajelor verzi untului
bogate in caroten)
46
Capitolul ІІІ
2.Putineie
In prezent se folosesc putineie metalice construite din otel inoxidabil in
interior sablat pentru a se evita lipirea untului de pereti. Putineiele metalice au
diferite forme dintre care cele mai raspandite sunt cele cilindrice si conice.
48
Constructia:
Sectiunea de separare:
49
Sectiunea de lucru 1:
In aceasta sectiune laptele de unt este extras din unt. Iar untul este
amestecat usor. Aceasta sectiune este alcatuita dintr-o: sectiune cu manta de
racire extra-lunga pentru separea laptelui de unt, o comprimare foarte eficienta
prin care este eliminat tot laptele de unt, amestecarea cu diferite elemente: apa,
sare, culturi, etc.
Sectiunea de lucru 2:
In aceasta sectiune are loc malaxarea finala. Aceasta sectiune este alcatuita
dintr-un tub cu manta de racier cu 2 snecuri de avans care asigura distributia fina
a apei.
Constructia:
Functii:
Batere
Malaxare
50
Carcateristici:
51
Capitolul ІV.
Dupa acest interval, smantana este supusa decongelarii, care consta intr-o
decongelare, preliminara la temperatura camerei timp de 24 de ore, urmata de
decongelarea propriu-zisa , care se face in lapte smantanit, avand temperatura de
30-60 0C.
1.2.Untul sarat
52
Scopul sararii untului consta, pe de o parte, in marirea rezistentei lui la pastrare
, iar pe de alta parte, in imprimarea unui gust special. Totodata, prin sarare
continutul de apa din unt scade.
Sararea untului se poate face folosind sare uscata sau saramura (solutie de sare).
In primul caz, sarea curata si uscata se adauga in proportie de 0,5-1,6% direct in
putinei, presarand-o peste untul in faza de bob sau dupa o partiala malaxare a
acestuia. Inglobarea sarii in masa de unt se realizeaza prin cateva invartituri ale
putineiului. In cazul saramurii, proportia de sare este de 3-4%.
1.3.Untul topit
Nu este indicat pentru a fi topit untul mucegait, ranced, cu gust de nutret sau
cu orice alt gust strain pronuntat, deoarece aceste defecte persista si dupa topire.
53
calitate, care ii imbunatateste gustul, aroma si, intr-o oarecare masura, rezistenta
la oxidare.
Dupa topire, untul se lasa in repaus circa 10 ore, dupa care, stratul de grasime
perfect limpede se trece intr-un bazin special, in care, concomitent cu
omogenizarea compozitiei, se face si o racire preliminara.
Din acest bazin, untul topit este trecut in ambalaje: butoaie de lemn captusite cu
email de cazeina, bidoane sau cutii metalice.
1.4.Untul de zer
Deoarece aceasta smantana are un gust specific, neplacut ( de zer), care se poate
transmite untului, se recomanda spalarea ei repetata cu apa sau lapte smantanit.
Dupa pasteurizare si racire, smantana de zer este supusa imediat maturarii, daca
din ea se fabrica unt dulce. Pentru fabricarea untului din smantana fermentata,
aceasta se insamanteaza cu 8-10% maia, se fermenteaza si dupa ce a atins
aciditatea dorita se bate. Conditiile de batere si prelucrare a smantanii de zer sunt
identice cu cele descrise pentru untul obisnuit.
54
2.Tipuri de unt pe piata din Romania
Napolact este unul dintre cei mai mari producatorii de lactate din Romania.
Grasime:65%
55
Untul frantuzesc Président este cunoscut in intreaga lume ca fiind un
produs de calitate inalta, cu cel mai bun gust. El este produs in Franta, in inima
regiunii Normandia. Pentru a garanta si a pastra calitatea cea mai buna, Président
selectioneaza riguros cele mai bune ingrediente.
Untul Président este un produs natural nu contine aditivi, este pasteurizat doar
pentru o cat mai buna conservare. Este un produs usor digerabil datorita acizilor
grasi care sunt absorbiti de organism foarte usor. Conform dieteticilor ,
coeficientul sau de digestibilitate este de 97%.
Grasime:82%
56
Gramaj:125g,200g,250g
Usor tartinabil
Grasime 82%
100% natural, nu contine coloranti si arome artificiale
Produs cu smantana proaspata,dupa o reteta traditionala germana
10,03 RON (200g)
5,14 RON (125g)
4,60 RON (125g)
La nivel international, Meggle este o companie de origine germana,
specializata in dezvoltarea, producerea si vanzarea produselor lactate si a
branzeturilor, infiintata in 1887. Meggle: unt Alpen, Unt cu iaurt, lapte pentru
cafea, lapte pentru cafea pe baza de grasimi vegetale, frisca spray, frisca lichida
vegetala Creme Patisserie, lapte UHT, frisca lichida fara zahar, frisca naturala.
Untul este bogat in resurse minerala(in special seleniu), care este un puternic
antioxidant. Untul este o sursa bogata si usor asimilabila de vitamina A, precum
si vitaminele E, K si D.
Grasime:82%
Pret:10,90 RON
57
Covalact este o companie producatoare de produse lactate din Romania.
Concluzii:
58
Controlul calitatii untului- controlul oficial sanitar-veterinar se face la locul de
producere si in unitatile de desfacere. In laborator se realizeaza:
Examenul organoleptic;
Examene fizico-chimice:determinarea continutului de apa, substantei
uscate , cantitatea de grasime, cantitatea de sare-Metoda Mohr,
determinarea aciditatii, indicele de peroxid-Kreiss, controlul
pasteurizarii
Examenul microbiologic
Utilaje folosite la fabricarea untului:
59
Bibliografie
6.http://www.foodpack.ro/produse/tehnologia-de-fabricare-a-untului/
60