Cuprins

Cuprins.............................................................................................................................................1 INTRODUCERE.............................................................................................................................3 CAPITOLUL I................................................................................................................................5 Notiuni generale. Delimitari privind tranzactiile comerciale......................................................5 internationale si derularea tranzactiilor in activitatea de comert exterior..5 1.1.Dezvoltarea de ansamblu a comertului exterior al Romaniei............................................5 1.1.1.Comertul exterior al Romaniei in perioada 1990-2000..............................................5 1.1.2. Evolutia volumului valoric al comertului exterior cu servicii al Romaniei ........6 .............................................................................................................................................6 1.2. Clasificarea tranzactiilor internationale. Firmele ce isi dezvolta activitatea in cadrul legislativ din Romania.................................................................................................................7 1.2.1. Continutul si structura operatiunilor de import-export..............................................7 1.2.2 Modalitatile de realizare a activitatii de comert exterior...........................................8 1.2.4. Cadrul institutional si legislativ in domeniul activitatii ..........................................12 de comert exterior in Romania...........................................................................................12 1.3.Derularea activitatii de comert exterior...........................................................................21 1.3.1. Contractul de vanzare internationala.......................................................................21 1.3.2. Transportul international al marfurilor....................................................................26 1.3.3. Asigurarea marfurilor pe parcurs extern..................................................................28 1.3.4. Regimul vamal aplicat marfurilor externe...............................................................29 1.3.5. Mijloacele si tehnicile de plata internationala.........................................................32 1.4. Piata de schimb internationala........................................................................................34 1.4.1.Principalele valute negotiate pe piata valutara..........................................................34 1.4.2.Organizarea si functionarea pietei de schimb (valutare) la vedere...........................35 1.4.3.Organizarea si functionarea pietei de schimb (valutare) la termen...........................35 1.5.Balanta de plati externe si echilibrul pe piata de schimb.................................................36 1.5.1. Formarea cursurilor pe piata de schimb...................................................................37 1.5.2. Rata inflatiei cursului de schimb..............................................................................37 CAPITOLUL II..............................................................................................................................38 Prezentarea generala a firmei.....................................................................................................38 2.1. Infiintarea societatii comerciale SC SRL....................................................................38 2.2. Obiectul de activitate al societatii.......................................................................................38 2.3. Capitalul social...............................................................................................................39 2.4. Informatii privind conducerea societatii.........................................................................39 2.5. Situatia activelor imobilizate..........................................................................................40 2.6. Informatii privind activitatea de aprovizionare..............................................................41 2.7. Informatii privind activitatea de desfacere.....................................................................41 2.8. Informatii privind activitatea de personal.......................................................................42 2.9. Evolutia principalilor indicatori......................................................................................42 2.10. Norma IAS 21 conform careia societatea comerciala..................................................51

SRL isi desfasoara activitatea................................................................................................51 CAPITOLUL III............................................................................................................................54 Aplicatie practica. Studiul de caz..............................................................................................54 Contabilitatea exportului de servicii si......................................................................................54 importului de marfuri a SC SRL...............................................................................................54 in luna martie 2008....................................................................................................................54 3.1. Importul de bunuri pe cont propriu cu plata la vedere....................................................55 3.2. Importul de marfuri in comision cu plata la vedere........................................................56 in conditia CIF.......................................................................................................................56 3.3. Importul de marfuri pe cont propriu cu plata la vedere..................................................58 in conditia FOB......................................................................................................................58

INTRODUCERE
Scurt istoric al comertului international. Teorii ale comertului international. Comertuli international a aparut din necesitatea mai intai a comerciantilor, apoi a statelor de a-si acoperi nevoile de marfuri cand nu existau resurse sau cand acestea erau limitate. In schimbul acestor bunuri, cumparatorii plateau cu marfuri ce constituiau resurse excedentare pentru ei. Prin dezvoltarea comertului international s-a ajuns la crearea pietei mondiale,care reprezinta sfera schimbului de bunuri cuprinzand totalitatea circulatiei marfurilor diferitelor tari legate intre ele prin diviziunea internationala a muncii. In fapt, comertul international reprezinta o forma de legatura intre pietele internationale. O anumita influenta asupra diviziunii internationale a muncii a avut-o, initial, conditiile naturale,respective mediul geografic, care a determinat aparitia si dezvoltarea diferitelor ramuri ale productiei in anumite regiuni si tari. Surplusul sau deficitul de produse agricole, de productie manufacturatasi, mai ales, de produse ale industriei mecanizate a contribuit puternic la dezvoltarea comertului international. Prin cresterea sa rapida, comertul international a reprezentat un factor important care a impulsionat dezvoltarea productiei de marfuri si a transportului pe mare sip e cai ferate, precum bancilor si comunicatiilor. Comertul international a strans legaturile nu numai intre tarile ce atinsesera un nivel ridicat in dezvoltarea productiei industriale de marfuri, ci si intre aceste tari si tarile in care predominante erau economia naturala si formele primitive ale schimbului. La inceputul secolului XXI, scena comertului international cunoaste o evolutie accelerate, au loc profunde mutatii, se redefinesc regulile jocului in schimburile internationale, pietele se liberalizeaza si se mondializeaza accentuat, concurenta in conditiile globalizarii devine mai acerba. Iar utilizarea Internet-ului pentru informare si comert electronic reprezinta viitorul schimburilor in comertul international. Comertul la mare distanta, fie ca e vorba de comertul exterior, semnificand comertul in afara granitelor tarii, fie ca ne referimla comertul international, desfasurat pe ansamblul tarilor lumii,adduce posibilitati neobisnuite de castig, profitul ajungand, din lipsa de transparenta a relatiei costuri-preturi, uneori, la 300-500% sau chiar1100%. De aici si concurenta acerba din toate timpurile pentru a patrunde si a consolida pozitii atat ale exportatorilor, prin preturi ridicate, cit si ale importatorilor pe piete de aprovizionare ieftine, pretutindeni in lume. Descoperirile geografice din secolele XV-XVI si inceputul propriu-zis al comertului international au determinat fundamentarea unei noi conceptii privind schimburile de bunuri intre diferite zone ale globului. Mercantilismul a abordat cu prioritate problematica politicii comerciale externe, a balantei de plati externe, precum si a protectionismului. In acest context, doctrina mercantilista a relevant necesitatea stimularii comertului exterior si a protejarii negustorilor autohtoni, pentru dezvoltarea ramurilor de productie destinate cu precadere exportului.prin subventii bugetare, precum si prin masuri protectioniste, apeland la taxe vamale de import. Mercantilismul dezvoltat a consacrat importanta comertului exterior, care sporeste avutia nationala, inclusive prin realizarea unei balante comerciale excedentare, prin aplicarea si de masuri protectioniste pentru dezvoltarea industriei nationale. Teoriile liberalismului classic privind cometrul international au fost alaborate spre sfarsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX. Prima teorie a apartinut lui Adam Smith care s-a referit la principiul schimburilor de marfuri pe orice piata, acest fiind determinat de cantitatea de munca incorporata. Teoria avantajului absolut in comertul imternational, in viziunea lui Adam Smith, incearca sa 3

demonstreze ca este in interesul fiecarei natiuni sa cumpere cat mai ieftin si sa vandal cat mai scump,cu conditia esentiala a desfasurarii comertului in deplina libertate economica. A doua teorie este teoria lui David Ricardo privind si costurile comparative de productie si avantajele relative in comertul international . Prin costuri comparative, Ricardo intelege cantitatea de munca incorporata in marfa destinata exportului. Teoria protectionismului in comertul international a aparut ca o reactie adversa fata de teoria ricardiana vizand politica economica externa a liberului schimb. Reactiile sociale, nationale si intelectuale contra politiciiexterne a liberului schimb au fost sintetizate de Karl Marx pe baza analizei desfaturarii schimburilor de marfuri de pe piata mondiala. Un prim aspect remarcat de acesta este faptul ca pe pietele externe se realizeaza profituri mult mai mari decat pe piata interna. Al doilea aspectse refera la o dezvoltare inegala a diferitelor tari. Teoriile liberale neoclasice despre comertul international, din perioada interbelica , au aparut ca urmare a unor controverse doctrinaire care au scindat gandirea economica privind comertul international in doua orientari: una liberala, iar alta neconventionala, ce acorda atentie rolului statului, in conditiile erodariiparadigmei liberale traditionale. Opiniile eterodoxedespre comertul international in perioada interbelica i-au gasit geneza in faptul ca teoriile liberala nu reuseau sad dea solutii la problemele mai noi si mai grave la nivel macroeconomic si mondial marea criza economica, decalaje crescande dintre veniturile participantilor la schimburile internationale, cu pierderi indeosebi pentru tarile sarace, inclusive din cauza lipsei unei poncurente pure si perfecte. In acest sens, in 1936, J.M. Keynes sublinia: comertul international este astazi un mijloc disperat de a mentine ocuparea mainii de lucru in propria tara pentru fortarea vanzarilor pe pietele externe si restrangerea cumparaturilor, ceea ce nu va face decat sa deplaseze problema somajului spre vecinul infrant in lupta. Cum mediul comertului international este mereu in schimbare, realitatea modificandu-se, unele teorii initial corecte se perimeaza in timp, noile fenomene necesitand doctrine noi. Noile procese de anvergura din lumea contemporana, in care se inscriu integrarea regionala, tendinta de globalizare a economiei,rolul societatilor transnationale, al pietelor de capital si noilor tehnologii, reprezinta mutatii cu implicatii majore in ceea ce priveste comertul international.

CAPITOLUL I
Notiuni generale. Delimitari privind tranzactiile comerciale internationale si derularea tranzactiilor in activitatea de comert exterior.

1.1.Dezvoltarea de ansamblu a comertului exterior al Romaniei

O privire de ansamblu asupra situatiei Romaniei la inceputul celei de a doua jumatati a secolului XX-lea ne conduce la constatarea ca tara noastra se caracteriza printr-un nivel scazut de dezvoltare. Aceasta stare era datorata distrugerilor suferie de Romania in timpul celui de-al doilea razboi mondial, multiplicate de sumele importante platite sub forma de datorii de razboi, deoarece nu I s-a recunoscut calitatea de beligerant.

1.1.1.Comertul exterior al Romaniei in perioada 1990-2000

Activitatea de comert exterior in Romania, in ultimul deceniu al secolului al XX-lea, a fost influentata in evolutia sa puternic descrescatoare atat de factori interni, cat si de factori externi. Dintre factorii interni sunt de relevat,in primul rand, prabusirea productiei de bunuri si servicii. Astfel,s-au redus la mai mult de jumatate productia industriei alimentare, productia produselor minerale, productia industriei metalurgice, s-a diminuat aproape la jumatate productia industriei constructoare de masini, a scazut cu peste 40% productia de lemn, celuloza, hartie si mobilier, iar cel mai mult a scazut productia industriei chimice,respectivla 23,9% in 2000 fata de anul 1990. de asemenea, o influenta nefasta a avut-o liberalizarea brusca a comertului exterior prin lichidarea monopolului de stat, concomitant cu cresterea exponentiala, de cca. 1000 ori, a numarului de agenti economici cu activitate de export-import lipsiti de cunostinte de specialitate si de experienta.1 Liberalizara far discernamantul necesar al importului si exportului a provocat dezechilibru cronic al balantei comerciale, cu influente din cele mai negative asupra stabilitatii cursului valutar, precum si al deficituluicontului current al balantei de plati externe si a consolidarii proprii a rezervei valutare. Cat priveste factorii externi, care au avut un impact deosebit de nociv asupra comertului exterior al Romaniei, ei pot fi sintetizati dupa cum urmeaza: pierderea unor importante piete
1

Octavian Gh. Botez, Comertul international si comertul exterior al Romaniei, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2001, p. 89.

externe de desfacere si de aprovizionare; declansarea si persistenta unor razboaie si conflicte militare in tari partenere comerciale importante ale Romaniei (Irak, Iugoslavia), cu implicatii zonale inseminate (comertul cu tarile riverane Dunarii); incheierea unor acorduri cu Uniunea Europeana, cu AELS si CEFTA, care, in conditiile reducerii de neimaginat a productiei, indeosebi industriale, in Romania, isi dovedesc ineficienta prin inregistrarea de solduri deficitare; asistenta financiara externa nasemnificativa in raport cu cea acordata altor tari (Polonia, Ungaria),sub forma de investitii sau imprumuturi, de cartre mari tari ale lumii sau organisme internationale. Cum pana in anul 1999 exportul s-a situat costant in jurul valorii de 8000 milioane dolari, inanul 2000 ajungand pana la 10367 milioane dolari, se pune evident problema capacitatii de achitarea datoriei externe a Romaniei, in conditiile in care valoarea importurilor in aceeasi perioada de ani a fost mult mai ridicata ajungand si peste 13000 milioane dolari in anul 2000. O comparative cu alte tari europene releva faptul ca in timp ce ponderea comertului exterior al Romaniei in comertul mondiel cu bunuri a scazut vertiginos la export de la 0,53%, in anul 1990, la 0,16%, in anul 2000, deci o diminuare de peste trei ori, in schimb, la import, reculul este mult mai mic, de la 0,42% la 0,23%. Ponderea comertului exterior al Romaniei in comertul mondial s-a redus puternic in ultimul sfert de secol.

1.1.2. Evolutia volumului valoric al comertului exterior cu servicii al Romaniei

Schimburile internationale deservicii comerciale constituie a doua componenta principala a contului current al balantei de plati a Romaniei. Ele reprezentau la export, in anul 2000, o pondere de 0.12% din exporturile mondiale de servicii, deci chiar mai putin decat ponderea exportului de marfuri romanesti in exportul mondial (0,18%). In acelasi timp, exporturile romanesti de servicii, desi au ajuns sa detina in anul 2000 cca. 16% din totalul cumulat al exporturilor Romaniei de bunuri (marfuri) si servicii, prezinta, totusi o intarziere fata de piata mondiala, situata la 20%, inclusiv fata de media Uniunii Europene, ce depaseste 25%. La export, transproturile internationale au inregistrat un recul de aproape 20% a ponderii lor in totalul exportului de servicii, respective la 53% in anul 1990 la numai 36,5% in anul 1995, ca urmare a prabusirii exporturilor de bunuri romanesti dinaceasta perioada. In schimb, serviciile din turism isi dubleaza ponderea de la 20% la 41,5% in anul 1995. Din analiza modului in care a evoluat volumul valoric al exportului si importului de servicii comerciale in Romania in perioada anilor 1995-2000, rezulta o crestere de 2,2 ori a acestor doua operatiuni de comert exterior pe parcursul a 5 ani, cu un ritm mediu annual de 27,5%. Semnificativ este faptul ca, pe total, exportul de servicii comerciale, precum si din domeniul transporturilui si alte servicii, fata de primii 3 ani ai perioadei, respective 1995-1997, in urmatorul interval, 1997-2000, a marcat cresteri intre 1,2 si 1,5 ori. In ce priveste capitolul export de servicii turistice romanesti, in a doua parte a perioadei analizate, valoarea acestuia a scazut insa, cu 25% fata de primul interval de 3 ani. Serviciul comercial Total export Transport Turism 6 1995 1394 1996 1563 1997 1524 Din care: 1998 1217 1999 1367 2000 1754

Alte servicii

1.2. Clasificarea tranzactiilor internationale. Firmele ce isi dezvolta activitatea in cadrul legislativ din Romania
Tranzactiile economice internationale mai pot fi definite si ca operatiuni de comert exterior si cooperare internationala. Scopul acestor tranzactii este valorificarea resurselor materiale, financiare si umane prin procese de schimb si transformare respective comert si productie.

1.2.1. Continutul si structura operatiunilor de import-export

Operatiunile comerciale internationale cuprind urmatoarele elemente:comertul international cu bunuri (export si import de marfuri), comert international cu servicii comerciale (comertul invizibil ce cuprinde turismul international,transporturile, asigurarile etc.), operatiunile comerciale combinable (reexport, contrapartida, switch respectiv tehnicile de valorificare a oportunitatilor de a obtine profit si de a facilita schimburile comerciale de marfuri. Exportul de marfuri este compus din totalitatea operatiunilor comerciale prin care o parte din marfurile produse sau prelucrate intr-o tara se vand in alte tari. O componenta speciala a acestei ramure o constituie importul invizibil: servicii internationale de transport, asigurari, turims prestate in alte tari. Importul de marfuri cuprinde totalitatea operatiunilor comerciale prin care se cumpara marfuri din alte tari in vederea satisfacerii consumului productiv si neproductiv. O componenta speciala o constituie importul invizibil:servicii, turism, relatii financiare prestate in alte tari. Operatiunile de export-import reprezinta o forma de internationalizare a activitatii comerciale a firmelor, de interdependenta intre agentii economici si economiile nationale in sfera comercializarii. Intrucat derularea activitatii de comert exterior angajeaza un circuit de fonduri materiale si banesti generator de profit, aceasta activitate contribuie la crearea si sporirea venitului national. Sporul se realizeaza cand, la export, pretul national al porduselor este mai mic decat cel international, iar la import, cand pretul intern de livrare este mai mare decat cel international. Relatiile economice internationale reprezinta si un factor calitativ al cresterii economice, constituind un imperative al dezvoltarii fiecarei tari. Prin efectele pe care le genereaza, comertul exterior constituie un factor al cresterii economice si totodata cresterea economica face posibila dezvoltarea continua a comertului exterior. Principala forma de realizare a comertului exterior o constituie oeratiunile de importexport. Ele au ca baza juridica contractul de vanzare internationala care creaza intre parti raportui de tip furnizor-client, respectiv creditori-debitori ( exportatorul este obligat de a livra marfa si 7

indreptatit sa incaseze pretul acesteia in timp ce importatorul este obligat sa plateasca pretul dobandind drept de proprietate asupra marfii) In derularea operatiunilor de import-export sunt implicati, pe langa exportator si importator ca parti contractante si numerosi alti factori: a) Marfa constituie obiectul tranzactiei si poate fi reprezentata de bunuri corporale (porduse) sau bunuri necorporale (srvicii si cunostinte tehnice). Bunurile corporale se pot clasifica: - dupa gradul de prelucrare materii prime, semifabricate, produse finite: - si dupa utilizarea lor porduse industriala si bunuri de consum. Bunurile necorporale cuprind pe de o parte, serviciile: transportul international, asigurarile internationale, serviciile de consultanta si turismul international. a) Pretul (contravaloarea ) tranzactiei Datorita faptului ca operatiunile de comert exterior se deruleaza intre state, variabilitatea conjuncturii economice internationale genereaza un risc ridicat asupra platii tranzactiei. Acest risc se poate manifesta ca risc de prt, risc valutar si insolvabilitate a importatorului. Moneda de plata este de regula o moneda de larga circulatie internationala, fiind necesar sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie convertibila, sa aiba un curs valutar relative stabil, sa reflecte o economie puternica avand o putere de cumparare ridicata. b) Partile contractante intr-o tranzactie internationala sunt: Exportatorul care poate fi atat o firma producatoare ce isi vinde produsele finite pe piata externa cat si o firma de comert exterior, care cumpara marfa de la producator si o vinde pe piata externa. Impotratorul care poate fi atat o firma cu o activitate de productie care se aprovizioneaza total sau partial pe piata externa cat si o firma de comert exterior, care cumpara marfa de pe piata externa pentru a o vinde pe piata interna. c) Expeditorul o firma prestatoare, care este mandatata de exportator in efectuarea operatiunilor de livrare a marfii si ajungere a acesteia la destinatie d) Carausul firma prestatoare ce realizeaza transportul efectiv al marfurilor intre destinatii, la ordinul expeditorului si, dupa caz, pe contul exportatorului sau importatorului. f) Asiguratorul firma prestatoare care preia, in baza unui contract de asigurare, riscurile legate de livrarea marfii, trebuind ca, in cazul producerii de daune, sa-l despagubeasca pe asigurat. g) Autoritatile Operatiunile de import export se realizeaza in conditiile in care in fiecare tara participanta exista un anumuit cadru institutional, generat de mediul politic, economic, juridic si cultural. In conditiile procesului de globalizare pe care il traversam, dezvoltarea comertului international tinde sa devina un element fundamental al existentei fiecarei firme, indiferent de marimea acesteia sau de domeniul de activitate.

1.2.2 Modalitatile de realizare a activitatii de comert exterior

Partile contractante pot utiliza mai multe modalitati de realizare a tranzactiilor internationale, clasificate in functie de modul de acces pe piata externa: efectuate direct de catre firma producatoare, indirect, printr-o firma de comert exterior, sau printr-un intermediar; si in functie de gradul de implicare pe piata externa: operatiuni clasice de comert exterior ( export, 8

import, operatiuni combinate), cooperarile internationale (francizare, subproductie, licentiere), investitii directe (biroul commercial, sucursala, filiala de productie sau comert ). I. Operatiunile directe Reprezinta operatiunile de comert exterior in care producatorul incheie si executa contractul de vanzare internationala in relatie directa si nemijlocita cu clientul extern. Exportul- importul diret se realizeaza sub mai multe forme: prin structuri interne, printrun reprezentant in strainatate, prin birouri comerciale, prin sucursale si filiale. a) Operatiunile derulate prin structuri interne Firma exportatoare are in structura sa organizatorica compartimente de comert exterior si incheie direct cu clientul extern contracte de vanzare internationala in nume propriu si pe cont propriu. Acest tip de export se practica cand exportatorul obtine comenzi ca urmare a participarii sale la targuri si expozitii internationale, cand participa la o licitatie internationala sau cand vinde prin corespondenta. b) Operatiuni derulate prin reprezentant in strainatate Reprezentantul este angajat al firmei exportatoare si informeaza cu privire la piata externa si vanzarile in strainatate. Avantajul acestei forme il constituie buna informare cu privire la piata extrna si controlul operatiunilor de export in tara destinatara. Dezavantajele sunt cheltuielile efectuate cu reprezentantul dar si dificultatile legate de alegerea unui reprezentant capabil si de incredere. c) Operatiuni derulate prin birou comercial Presupune existenta in strainatate a unui compartiment fara personalitate juridica, ce apartine de exportator. El asigura un contact permanent cu piata locala, conoasterea pietei de export, urmarirea modului de derulare a contractelor, coordonarea activitatilor de asistenta tehnica si servis post-vanzare. d) Operatiuni derulate prin sucursale Sucursala reprezinta un compartiment al firmei exportatoare fara personalitate juridical, amplasata in strainatate, care functioneaza conform legislatiei locale pe baza autogestiunii economico-financiare si valutare. Ea are buget de venituri si cheltuieli proprii indeplinind o functie comerciala si un administrativa. Avantajele acestei forme sunt: informarea continua asupra pietei de desfacere, prospectarea pietei, urmarirea derularii contractelor. Dezavantajele sunt: dificultatile in alegerea responsabilului local, investitiile pe care le presupune infiintarea unei sucursale, riscurile financiare care sunt suportate de catre societatea mama. e) Operatiuni derulate prin filiale Filiala reprezinta o societate constituita in strainatate, cu personalitate juridica, dar controlata de catre societatea mama. Ea este organizata conform regimului juridic al tarii gazda in al carui mediu economic se integreaza. Filialele pot fi de comert sau de productie. Filiala de comert cumpara de la societatea mama produsele, le stocheaza si gestioneaza, dupa care le vinde clientului. Avantajele filialei de comert sunt: informarea permanenta despre piata, posibilitatea facturarii produselor in moneda tarii de care apartine societatea mama, acces la resursele de finantare, structura administrative simpla. Dezavantajele sunt investitiile mari, dependenta de cadrul juridic local, controlul financiar dificil. Filiala de productie este o unitate productive cu personalitate juridica, amplasata de exportator in strainatate. 9

Avantajele sale sunt reducerea costurilor de productie prin utilizarea resurselor materiale si umane de pe plan local, adaptarea produsului la cerintele pietei, obtinerea de investitii straine oferite de statul gazda. Dezavantajele filialei de productie sunt investitia ridicata din partea exportatorului, dificultati de adaptare la specificul tarii gazed, riscuri ridicate. II. Operatiunile derulate prin intermediari Reprezinta operatiunile de comert exterior care se situeaza intre cele directe si indirecte. Ca tipuri de intermediari avem agentul comercial si comisionarul. Agentul commercial este un mandatar independent, care este insarcinat sa negocieze si sa incheie contracte de vanzare-cumparare sau de prestari servicii in numele si pe contul producatorilor industriali sau comerciantilor. El este o persoana juridica inregistrata la Registrul Comertului si incheie un contract de mandate cu exportatorul, acesta pastrand controlul asupra procesului de comercializare. Agentul commercial este platit cu o cota procentuala din vanzarile realizate, indeplinind urmatoarele functii: prospecteaza piata, promoveaza produsele, selecteaza clientii, negociaza contractile internationale in numele exportatorului; incheie contracte in numele si pe contul exportatorului; isi poate asuma riscul de neplata (in unele cazuri); contribuie la realizarea tranzactiei de vanzare-cumparare, dar nu participa in calitate de parte in contract sin u cumpara marfuri pe contul sau; Avantajele utilizarii unui agent sunt acelea a informarii privind piata externa si a costurilor proportionate cu volumul vanzarilor. Dezavantajele cuprind: asumarea riscurilor tranzactiei, dificultati in selectarea si mentinerea unor agenti performanti. Comisionarul este un intermediar care, in baza unui contract de comision cu exportatorul (comitent), efectueaza operatiuni comerciale in nume propriu, dar pe contul comitentului. El poate realiza operatiuni de: export, import, transport, vamuire, cat si operatiuni la bursa. In temeiul contractului de comision, comitentul (exportatorul) se obliga sa puna la dispozitia comisionarului o cantitate de marfuri, iar acesta din urma sa o valorifice la pretul pietei si sa plateasca comitentului contravaloarea marfii. Comitentului ii revine pentru activitatea desfasurata un commission sub forma de cota procentuala, ce difera in functie de tipul operatiunii, de tipul marfii ce face obiectul tranzactiei sau de valoarea tranzactiei. Un tip de intermediar apropiat de comisionar il reprezinta consignatarul. Acesta este o firma din tara importatorului, care depoziteaza marfurile exportatorului pana la realizarea exportului in baza unui contract de consignatie. El cumpara marfa de la exportator numai dupa ce a fost livrata catre client si platita de catre acesta. In acest mod, importatorul este scutit de cheltuielile de stocare. III. Operatiunile indirecte In acest caz, producatorul (exportatorul) vinde marfa unei firme comerciale specializate, care efectueaza exportul in nume si pe cont propriu. Producatorul nu isi asuma cheltuielile si riscurile legate de comercializarea marfurilor sale in strainatate, dar nici nu are o legatura directa cu piata externa.

10

Firma de comert exterior (comerciantul) obtine profit prin diferenta dintre pretul de vinzare in strainatate si pretul de cumparare din tara. Aceasta firma isi asuma atat un risc de pret, cat si un risc valutar. Firmele specializate pe acest tip de tranzactii se mai numesc si comercianti (exportatori, importatori, internationali). Comerciantul exportator cumpara marfuri de la producatorii interni si le vinde clientilor externi pe contul si riscul propriu, intocmind el documentele de export. Scopul sau este obtinerea de profit din diferenta intre pretul de vanzare extern (in devize) si pretul de cumparare la intern (in moneda nationala). Comerciantul importator cumpara marfuri de la producatorii externi si le vinde clientilor interni, pe contul si riscul propriu, intocmind ei documentele de import. El devine proprietarul marfii din momentul incheierii contractului cu producatorii externi. Comerciantul international realizeaza operatiuni de reexport cumparand de pe o anumita piata externa si revanzand pe o alta piata externa, obtinand profit atat din diferentele dintre pretul de vanzare si cel de cumparare, cat si din diferentele de curs ale celor doua valute. El se poate specializa pe tipuri de operatiuni combinate de comert exterior (contrapartida, switch etc.) si pe anumite marfuri care, de regula se comercializeaza la bursa (zahar, cafea, cacao, titei, metale neferoase etc.).

Patrimoniul firmelor de comert exterior

Patrimoniul firmelor specializate in derularea activitatilor de comert exterior prezinta unele particularitati fata de patrimonial celorlalte firme. In activul patrimonial, activele imobilizate detin aproximativ 10% din total, acestea cuprinzand: cheltuieli de constituire, cladiri,mobilier, calculatoare, mijloace de transport, titluri imobilizate etc. Activele circulante au ponderea cea mai mare, in proportie de aproximativ 85%, fiind constituite din stocuri de marfuri, creante si disponibilitati banesti. In pasivul patrimonial, capitalurile detin ~ 10% din total, fiind constituite din capitalul social, rezerve si cota de profit obtinut. Un element important al rezervelor il constituie rezervele din conversie favorabile sau nefavorabile. Ele se inregistreaza conform IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar si reflecta fluctuatia cursului valutar al creantelor si datoriilor in devize pe termen lung existente la 31.12. N intre momentul inregistrarii sumelor si momentul sfarsitului de an ( curs official comunicat de BNR) pentru primul an, sau intre 31.12. N+1 si 31. 12. N pentru urmatorii ani. Rezervele din conversie pot fi: favorabile (pasiv) daca pentru creantele imobilizate cursul creste, iar pentru datoriile pe termen lung cursul scade; nefavorabile (activ) daca pentru creantele imobilizate cursul scade, iar pentru datoriile pe termen lung cursul creste. Rezervele din conversie favorabile se aduna, iar cele nefavorabile se scad din totalul capitalurilor proprii. La data scoaterii din evidenta a creantelor si datoriilor in devize pe termen lung, rezervele din conversie favorabile (pasiv) se trec asupra veniturilor din diferente de curs valutar, iar rezervele din conversie nefavorabile (activ) se trec asupra cheltuielilor din diferente de curs valutar. Ponderea cea mai mare in pasiv o au datoriile ~ 90%, din care 10% sunt reprezentate de creditele bancare, 50% de datoriile fata de furnizori si 30% de alte datorii. Datoriile in moneda nationala si in devize detin ponderea cea mai importanta, in functie de termenul de plata si de modalitatea de decontare 11

Conform IAS 21 La momentul ncasrii, respective plii, avem: Cheltuielile din diferene de curs valutar se nregistreaz dac: pentru creane cursul Ia ncasare scade fa de cursul iniial; pentru datorii cursul la plat crete fa de cursul iniial. Veniturile din diferene de curs valutar se nregistreaz dac: pentru creane cursul la ncasare crete fa de cursul iniial; pentru datorii cursul la plat scade fa de cursul iniial. La momentul 31.12. (dac creanele i datoriile nu se ncaseaz, respectiv nu se pltesc pn la 31.12) nregistrm venituri i cheltuieli din diferene de curs astfel: Venituri din diferene de curs dac: o pentru creane coN crete fa de ci n primul an, iar n anii urmtori dac coN+1 > CON; o pentru datorii, CON scade fa de ci in primul an, iar n anii urmtori CON+1 < CON; Cheltuieli din diferene de curs dac: o pentru creane, CON scade fa de ci n primul an, iar n anii urmtori CON+1 < CON; o pentru datorii, CON crete fa de ci n primul an, iar n anii urmtori CON+1 > CON. Avnd n vedere faptul c decontarea operaiunilor de comer exterior se poate face i pe credit comercial, o pondere nsemnat n activitatea financiar a firmei o au i cheltuielile i veniturile din dobnzi, care influeneaz de asemenea n mod direct rezultatul financiar.

1.2.4. Cadrul institutional si legislativ in domeniul activitatii de comert exterior in Romania

In contextul tendintelor actuale ale comertului international si al dificultatilor tranzitiei spre economia de piata, in conditiile de decapitalizare rapida a societatilor comerciale romanesti cu capital de stat sau privat, comertul exterior reprezinta pentru Romania motorul restructurarii si dezvoltarii economice2.

Institutiile de comert exterior

Dup 1990, comerul exterior a fost liberalizat, monopolul de stat a fost desfintat, ratele de schimb au fost unificate i majoritatea restriciilor ( interdicii de import, preuri minime la import) au fost ridicate. Totui, politica econonomico-financiar incoerenta a fost factorul intern care nu a permis redresarea comerului exterior. In plan extern, dezintegrarea CAER i a URSS, declansarea unor rzboaie n ri partenere (Irak, Iugoslavia), ncheierea unor acorduri ineficiente cu UE i asistena financiar extern nesemnificativ, au c o n s t i t u i t de asemenea factori cu impact negativ asupra comerului exterior romanesc. In prezent, sistemul instituional al comerului exterior din Romnia cuprinde urmtoarele structuri:

Constantin Ciupagea Fundamente teoretice ale comertului international, Editura Economica, Bucuresti, 2001

12

 Departamentul pentru Comer Exterior i Promovare Economic - elaboreaz i coordoneaz politica Romniei n domeniul comerului exterior, promovnd interesele comerciale ale rii n relaiile cu alte state. Are urmtoarele atribuiuni: elaboreaz strategii i programe de dezvoltare a relaiilor economice internaionale; studiaz tendinele pieelor externe i sprijin prezena agenilor economici pe piaa mondial; asigur aplicarea programelor rezultate din acordurile i conveniile bilaterale i multilaterale n domeniul economic, la care Romnia este parte; acord asisten firmelor romneti i strine n domeniul comercial; negociaz i ncheie tratate i acorduri internaionale cu caracter economic n numele Romniei, cu alte state; initiaza msuri pentru stimularea cooperrii internaionale i exporturilor; particip la elaborarea politicii vamale a Romniei. Camera de Comer i Industrie a Romniei - este o organizaie guvernamental cu caracter autonom ce are drept scop promovarea comertului i industriei romneti pe plan intern i extern i sprijinirea intereselor comercianilor romni n raport cu autoritile din ar i cu organismele specializate din strintate. Atributiile sale sunt: sprijinirea i promovarea agenilor economici prin facilitarea contactelor de afaceri (organizarea de manifestri comerciale i expoziionale n strintate, organizarea de misiuni de afaceri); reprezentarea i aprarea intereselor comunitii romneti de afaceri n raport cu autoritile; pregtirea i perfecionarea profesional n afaceri a agenilor economici . Centrul Romn pentru Promovarea Comerului este o institutie nliinat prin HG 892/iunie 2004, prin reorganizarea Centrului Roman de Comert Exterior, avnd ca obiect principal de activitate: promovarea exporturilor, prezentarea potenialului economic, cercetarea de pia intern i internationala si publicistic n domeniul comerului interior i exterior, facilitarea comertului prin dezvoltare relaiilor economice. In conformitate cu obiectul su de activitate, are urmtoarele atributiuni: realizeaza materiale promoionale pentru prezentarea oportunitailor de afaceri i a potenialului economic al Romniei; organizeaza misiuni economice i ntlniri de afaceri pentru firme romanesti si straine; organizeaza seminarii, conferine i forumuri pe teme de promovare i facilitare a comerului i particip la manifestri similare iniiate de instituii de profil din ar i din strintate; initiaza i organizeaz trguri, expoziii, standuri de informare organizeaz cursuri de pregtire profesional n domeniile: comert exterior i interior, limbi strine, cu respectarea prevederilor legale; dezvolt relaii de colaborare cu instituii, organizaii i asociaii romneti cu activitate n domeniul comerului, precum i relaii de colaborare extern cu organizaii reprezentative pe plan international; asigur accesul firmelor romneti la documentare n domeniul comerului internaional; 13

 furnizeaz instituiilor, organizaiilor i firmelor interesate, date statistice detaliate asupra importului i exportului unor mrfuri i asupra pieei interne; colaboreaz cu Camerele de comer i industrie, asociaiile profesionale i patronale, cu instituii publice i organizaii neguvernamentale, pentru coordonarea aciunilor de promovare produselori serviciilor romneti pe pieele externe; promoveaz normele, standardele i recomandrile privind facilitarea procedurilor de comer intern i internaional i a schimbului electronic de date i particip la activitatea grupurilor de experi n domeniu, constituite la nivel naional i internaional. CRPC poate organiza oficii i birouri n ar, fr personalitate juridic. De asemenea, poate constitui birouri i reprezentane n strintate, n asociere cu asociatii patronale, organizaii profesionale i societi comerciale, n conditiile legislatiei romneti i a statului de reedin, n funcie de resursele financiare aprobate in acest scop prin bugetul annual. Pentru indeplinirea atribuiunilor sale, colaboreaz cu ministerele i alte institutii din domeniul comerului. Semestrial inainteaz Ministerului Economiei i Comerului, rapoarte privind propria activitate de promovare a exporturilor i atragere a investiiilor straine. Banca de export-import a Romaniei (EXIMBANK) este o institutie bancara cure practic instrumentele moderne de finanare, garantare i asigurare impotriva riscurilor specifice activitii de comer exterior. Obiectivul sau este acordarea de sirijin financiar exportatorilor i importatorilor romni n scopul cresterii competitivitatii lor i acoperirii riscurilor comerciale, la un nivel comparabil cu al partenerilor externi. Direcia General a Vmilor - este instituia ce aplic politica vamal a Guvernului n numele Ministerului Finanelor, din a crui structurii face parte. Are n subordine direcii regionale vamale i uniti vamale. Atribuiunile aceste instituii sunt urmtoarele: - organizarea, ndrumarea i controlul activitii direciilor regionale i a birourilor de control i vmuire, att din interior, ct i de la frontier; - controlul respectrii legislaiei vamale pe teritoriul Romniei; - elaborarea proiectelor de lege n domeniul vamal i asigurar aplicrii prevederilor Tarifului Vamal de Import al Romniei i ala altor acte normative referitoare la acesta; - urmrirea aplicrii prevederilor cu caracter vamal coninute de conveniile i tratatele internaionale Ia care Romnia este parte.

Legislatia in domeniul comertului exterior

Avnd n vedere importana activitii de comer exterior pentru redresarea economiei romneti, n perspectiva aderrii la Uniunea European, legislaia elaborat n acest domeniu se raporteaz n permanen la cerinele perioadei, n acest sens, noul cod fiscal, intrat n vigoare ncepnd cu data do 01 ianuarie 2004, prevede urmtoarele aspecte fiscale internaionale : A. Reglementri privind impozitul pe profit Persoanele juridice romne cu participare de capital strin sau cu capital integral strin, constituie contribuabili obligai la plata impozitului paprofit. Acestea aplic impozitul (16% ) asupra profitului impozabil obinut din orice surs att n Romnia, ct i n strintate. n cazul firmelor care desfoar activiti de servicii internaionala (transporturi i asigurri internaionale) n baza conveniilor la care Romnia este parte, veniturile i cheltuielile efectuate n scopul realizrii acestora, sunt luate n calcul la determinarea profitului impozabil potrivit unor norme speciala stabilite n conformitate cu reglementrile din aceste convenii. Sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil: Dividendele primite de la o persoan juridic strin din statela UE, dac 14

persoana juridic romn deine minim 25% din titlurile da participare la firma strin, pe o perioad nentrerupt de cel puin 2 ani, care se ncheie la data plii dividendului. Veniturile din provizioane pe care anterior nu s-a admis deducerea (provizioane pentru garanii acordate clienilor). Rezerva legal care este deductibil n limita a 5% din profitul brut contabil pn atinge 20% din capitalul social subscris i vrsat. Cota de 5% se aplica asupra diferenei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, i totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu i m p o z i t u l pe profit i cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. Rezerva se c a l c u l e a z a cumulat de la nceputul anului i este deductibil la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, dup caz; Se deduc la calculul profitului impozabil cheltuielile efectuate n scopul realiz rii de venituri, inclusiv urmtoarele cheltuieli: cheltuielile de reclam i publicitate efectuate n scopul popularizrii firmei, produselor i serviciilor, n baza unui contract scris, precum i costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ n aceast categorie i bunurile care se acord ca mostre n cadrul campaniilor publicitare n scopul stimulrii vnzrilor; cheltuielile de transport i cazare n ar i strintate efectuate de catre administratori sau ali prestatori de servicii, potrivit clauzelor contractuale (comisionari, juriti etc.), dac sunt efectuate n interesul firmei; cheltuielile pentru marketing, studiul pieei, promovarea pe piee existente sau noi, participare la trguri i expoziii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; cheltuielile de cercetare-dezvoltare; cheltuielile de perfecionarea managementului., inclusiv a sistemelor de management al calitii produselor i obinerea atestrii conform cu standardele de calitate. Au deductibilitate limitat la calculul impozitului pe profit urmatoarele cheltuieli: cheltuielile de protocol, n limita a 2% din profitul brut, fr a lua in calcul la determinarea profitului, cheltuielile de protocol, cheltuielile cu impozitul pe profit i veniturile neimpozabile. Este vorba de cheltuielile ocazionate de trataii i mese acordate partenerilor de afaceri, n scopul afacerii; cheltuielile cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n ar i strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; cheltuielile cu dobnzile, pn la nivelul sumei veniturilor din dobnzi + 10% din celelalte venituri ale firmei (exclusiv veniturile din productia slocat si cele din producia de imobilizri). Plafonul se aplica in situatia n care firma are un grad de ndatorare a capitalului > 1. cheltuielile din diferene de curs valutar care depesc veniturile din diferene de curs valutar suport acelai tratament cu cel al cheltuielilor cu dobnzile. Prin urmare, sunt deductibile daca gradul de ndatorare al firmei este < l, iar dac acesta este > l, sul deductibile pn la nivelul veniturilor din diferene de curs valutar + 10% din celelalte venituri (exclusiv veniturile din produc stocat i din producia de imobilizri). Este vorba de cheltuielile din diferene de curs valutar aferente mprumuturilor n devize luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului. Exportul complex se refer la exportul de echipamente, instalaii sau parti de instalatii separat sau mpreun cu tehnologii, licene, know-how, asistenta tehnica, proiectare, construcii montaj, lucrri de punere n funciune receptie, precum i piesele de schimb i materialele aferente. In aceast categorie se mai includ: lucrrile geologice de proiectare-explorare, lucrrile de exploatare de zacaminte minerale, construcii de reele electrice, executarea de foraje de sonde, construcii de schele, de instalaii i conducte de transport, de depozitare si distribuire a produselor petroliere i gazelor naturale, precum i complete, de obiective n domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajrilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere i altele. 15

 Firmele strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia au obligaia de a plti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuit sediului permanent. Profitul impozabil se determin n urmtoarele condiii: se includ n veniturile impozabile numai veniturile ce sunt atribuite sediului permanent; se includ n cheltuielile deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul obinerii acestor venituri; cheltuielile de conducere i cheltuielile generale de administraie, indiferent de locul n care s-au efectuat, decontate de firma strina i nregistrate de sediul permanent, sunt deductibile n limita a 10% din veniturile salariate ale angajailor sediului permanent. Profitul impozabil al sediului permanent se determin prin considerarea sediului permanent ca persoan separat; Persoanele juridice strine care obin venituri din proprietati imobiliare situate n Romnia i din vnzarea titlurilor de participare deinute la firme romneti, au obligaia de a plti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri. Ele cuprind: venituri din nchirierea proprietilor situate n Romnia; venituri din vnzarea drepturilor de proprietate; venituri din vnzarea titlurilor de participare deinute la o firma; dac minim 50% din valoarea mijloacelor fixe ale firmei sunt direct sau indirect, proprieti imobiliare situate n Romnia; venituri obinute din exploatarea surselor naturale situate in Romnia. Orice firm romn sau strin cu sediul permanent n Romania care pltete veniturile menionate ctre o firma strain, are obligatia de a retine din veniturile platite, impozitul calculat i de a vira impozitul reinut la bugetul statului (cota legal este de 10% din ctigul rezultat din vnzare). Depunerea declaraiilor de impunere i plata impozitelor se efectueaza la organul fiscal pe raza cruia se afl sediul reprezentantului fiscal. Daca o firm romn obine venituri dintr-o ar strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reinere la sursa, iar veniturile sunt impozitate att n Romnia ct i n ara strin, atunci impozitul platit de ctre acea ar, fie c a fost pltit direct, fie indirect prin retinerea si virarea de ctre o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit calculat. Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil obinut n statul strin sau asupra venitului obinut in statul strain. Pentru o firm ce desfoar activitate ntr-un stat strin, profitul impozabil si impozitul pltit statului strin se convertesc n moneda naional a Romaniei, prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada la care se refer profitul impozabil (aceast medie se comunic de catre BNR). In acest sens, la 31 decembrie, veniturile i cheltuielile, precum i alte sume impozabile sau deductibile, nregistrate de subunitile din strintate ale firmelor romanesti i, de asemenea impozitul pltit, se evalueaz n lei la un curs mediu. Orice pierdere fiscal extern, realizat printr-un sediu permanent n strintate, este deductibil doar din veniturile obinute n strintate. Deducerea pierderii externe se efectueaz separat pe fiecare surs de venit, iar pierderile neacoperite se reporteaz i se recupereaz n urmtorii 5 ani fiscali consecutivi. Impozitul pe profit se vireaz trimestrial, pn pe data de 25 a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul; Anual, firmele de comer exterior au obligaia de a depune i Declaratia privind impozitul pe profit; 16

 Odat cu declaraia de impozit pe profit anual, firmele au obligatia sa depun i o declaraie privind plile i angajamentele de plat ctre firmele nerezidente, care cuprind scopul, suma i datele de identificare ale acestora. Nu intr sub incidena acestei norme, sumele angajate sau pltite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaional. B. Reglementri privind impozitul pe dividende Persoana juridic ce pltete dividende unei alte firme are obligaia sa retina i s verse impozitul pe dividende. Impozitul pe dividende se calculeaz prin aplicarea unei cote de 10% asupra dividendelor brute. Impozitul se vireaz la buget pn la data de 20 ale lunii urmtoare celei in care se pltesc dividendele. Dac dividendele nu se pltesc pn la sfarsitul anului n care s-a aprobat bilanul, termenul pentru plata impozitului 3l decembrie al anului respectiv. Dividendele acordate n natur se evalueaz la preul pieei din momentul distribuirii bunurilor sau serviciilor, incluznd i TVA. Dac dividendele sunt pltite unui nerezident, nu se reine impozit pe dividende. C. Reglementari privind taxa pe valoare adaugata Importul de bunuri, n sensul intrrii acestora n Romnia provenind din alt ar, este supus TVA. Atunci cnd bunurile sunt plasate dup intrarea lor n ar n regimuri vamale suspensive, nu se cuprind n sfera de aplicare a TVA. Ele, n schimb sunt supuse reglementrilor vamale n ce privete plata sau garantarea drepturilor de import pe perioada ct se afl n regim vamal suspensiv. Livrarea bunurilor aflate n regimuri vamale suspensive nu se cuprinde in sfera de aplicare a TVA. Este vorba de: vnzarea de bunuri aflate n regim de antrepozit vamal, cesionarea de bunuri aflate n regim de perfectionare activa (lohn activ) i altele. Comisionarul deduce TVA nscris n factura fiscal emis pe numele su de vnztorul din Romnia i respectiv TVA din Declaraia vamalade import, n cazul n care vnztorul este persoan strin. Emiterea unei facturi in numele sau de catre comisionar, care actioneaza in numele si in contul comitentului vanzator, in momentul vanzarii bunurilor catre comparator, este suficienta pentru a-l transforma pe comisionar in comparator revanzator din punct de vadere al TVA. Comisionarul care actioneaza in numele si in contul comitentului comparator, devine din punct de vedere al TVA, un comparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita in numele sau. Locul operatiunilor impozabile se considera a fi locul livrarii de bunuri, respectiv: o locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea sau locul de plecare a transportului in cazul in care livrarea se realizeaza la bordul unui avion, vapor, tren sau autocar; o cand locul de expediere se afla in afara Romaniei, bunurile fiind importate in Romania, locul livrarii efectuate de importator este considerat a fi Romania. Persoanele juridice care presteaza servicii de transport international beneficiaza de dreptul de deducere a TVA aferenta achizitiilor de bunuri si servicii si pentru partea din transport care nu are locul prestarii in Romania. In cazul operatiunilor accesorii transportului, locul prestarilor de servicii este considerat locul in care se efectueaza: incarcarea, descarcarea, manipularea, paza si depozitarea bunurilor. TVA devine exigibil n momentul emiterii facturii fiscale, chiar dac livrarea bunurilor se face ulterior ( n cazul exportului de bunuri), respectiv in momentul intrrii bunurilor n vam, n cazul importului de bunuri. 17

 n cazul avansurilor ncasate pentru plata importurilor i a drepturilor vamale aferente, exigibilitatea anticipat a TVA nu se aplic. Baza de impozitare a TVA o constituie preul de vnzare (inclusiv cheltuielile accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare, transport si asigurare), n cazul exportului, respectiv costul de achiziie (inclusiv taxele vamale, comisionul vamal i accizele), n cazul importului. Cota legal de TVA pentru importul de bunuri este cea standard aplicat n interiorul rii, de 19%, iar pentru exportul de bunuri i activitatea de transport internaional de bunuri i persoane se aplic cota de TVA zero. Sunt scutite de TVA urmtoarele operaiuni privind importul: o Importul de bunuri efectuat de ctre misiunile diplomatice si birourile consulare precum i de ctre cetenii strini cu statut diplomatic sau consular n Romnia, n condiii de reciprocitate. Scutirea se acord de ctre birourile vamale de control i vmuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe, privind respectarea condiiilor de reciprocitate legate de importul bunurilor; o importul de bunuri efectuat de reprezentanele organismelor internaionale i interguvernamentale acreditate n Romnia precum i de ctre cetenii strini angajai ai acestor organizaii, in limitele i conform condiiilor precizate n conveniile de nfiinare a acestor organizaii. Scutirea se acord de ctre birourile vamale de control i vmuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe; o importul de bunuri primite n mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aprare a sntii, de aprare a rii siguranei naionale, cultural, artistic, educativ, tiinific, sportive de protecie i ameliorare a mediului, de protecie i conservare a monumentelor istorice i de arhitectur. Scutirea se acord de catre birourile vamale de control i vmuire, pe baza unei declaraii a reprezentantului importatorului. Pentru a beneficia de scutire de TVA, bunurile respective trebuie ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: o s fie trimise de expeditor ctre destinatar fr nici un fel de obligaii de plat; o s nu fac obiectul unor comercializri ulterioare; o importul de bunuri finanat din mprumuturi nerambursabile acordate de guverne strine, organisme internaionale i organizaii non-profit din strintate i din ar. Scutirea se acord de ctre birourile vamale de control i vmuire, pe baza documentelor ce atest c bunurile sunt finanate din mprumuturi nerambursabile i sunt destinate unor scopuri umanitare, sociale, tiinifice, culturale etc. (organele de control au obligaia s urmreasc destinaia acestor bunuri i s sesizeze organele vamale n cazul schimbrii acesteia; taxele i impozitele datorate se stabilesc i se urmresc pe 5 ani de la data intrrii bunurilor n ar); o importul urmtoarelor bunuri: bunuri de origine romn, bunuri strine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunuri reparate n strintate sau bunuri care le nlocuiesc pe cele necorespunztoare calitativ, returnate partenerilor externi n perioada de garanie, bunuri care se napoiaz n ar ca urmare a unei expedieri eronate, echipamente pentru protecia mediului stabilite prin hotrre de Guvern. Dac o persoan impozabil stabilit n strintate realizeaza prestri de servicii supuse TVA pentru care locul prestrii este n Romnia, proceda astfel: o prestatorul i poate desemna un reprezentant fiscal n Romnia, care are obligaia s solicite nregistrarea acestuia ca pltitor de TVA; o dac prestatorul nu-i desemneaz un reprezentant fiscal, beneficiarul serviciilor datoreaz TVA n numele prestatorului; o reprezentantul fiscal este angajat din punct de vedere al drepturilor i obligaiilor privind TVA pentru toate operaiunile efectuate in Romnia de persoana impozabil stabilit n strintate. El nu va evidenia n contabilitatea proprie aceste operaiuni, ntruct sunt 18

operaiuni ale prestatorului; o reprezentantul fiscal emite factura fiscal pentru livrrile de bunuri i servicii nscrise n factura extern i transmite beneficiarului exemplarul original al facturii impreuna cu factura externa; o reprezentantul fiscal depune Decont de TVA pentru operaiunile desfurate n Romnia de ctre firma din strintate pe care o reprezint etc; Operatiunile de leasing extern se autofactureaz de ctre beneficiarii din Romnia, nregistrai ca pltitori de TVA, la data stabilit prin contract pentru plata ratelor de leasing sau la data plii de sume n avans (facturile fiscale emise prin autofacturare au regim fiscal special sin u genereaza venituri in contabilitatea firmei emitente). TVA-ul pentru importul de bunuri, cu excepia celor scutite, se pltete la organul vamal n conformitate cu regulile n vigoare privind pini drepturilor de import. Fac excepie pltitorii care au obinut certificate de exonerare pentru importul de maini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de msur i control, automatizri destinate realizrii de investiii precum i importul de maini agricole si mijloace de transport destinate realizrii de activiti productive dar si importul de materii prime i materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare n ar i sunt destinate utilizrii in cadrul activitii economice a importatorului. Aceste firme trebuie s solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata n vam a TVA, emis de ctre autoritile fiscale competente. Pot solicita eliberarea acestui certificat numai importatorii care nu au obligatii bugetare restante (impozite , taxe, contribuii privind salarii, inclusiv contribuiile individuale ale angajailor), cu excepia reealonrilor la plat. Importatorii ce au obinut certificatele de exonerare de la plata n vam a TVA, evideniaz TVA aferent bunurilor importate n Decontul de TVA, atat ca TVA colectat, ct i ca TVA deductibil. TVA aferent importurilor se evideniaz n jurnalele pentru cumprari i pentru vnzri n baza Declaraiei vamale de Import sau a actului constatator emis de autoritatea vamal i sunt preluate n Decontul de TVA. In cursul perioadei fiscale (lun, an), importatorii reflect TVA aferent importurilor cu certificat de exonerare, prin nregistrarea contabil: 4426 = 4427 C. Reglementari privind accizele Se supun accizrii importurile de: bere, vinuri, buturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, alte produse ( cafea, autoturisme, bijuterii, blnuri naturale, aparatur electronic i electrocasnica etc.) Pentru aceste produse, acciza se calculeaz n Euro pe unitatea de masura, cu exceptia igaretelor, la care acciza rezult prin nsumarea a dou elemente: o acciz specific = Euro/1 .000 igarete; o acciz ad-valorem aplicat asupra preului maxim de vnzare cu amanuntul. Calculul accizelor (A) pentru bunurile menionate, se efectueaz conform urmatoarelor relatii: a) Pentru bere: Unde: C = numarul de grade Plato continute K = acciza unitara prevazuta de lege (Euro/1) in functie de capacitatea de productie anuala R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea in litri b) Pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate spumoase si produse intermediare: Denumirea produsului 19 Acciza

Cafea verde Cafea prajita Cafea solubila Confectii blanuri natural Articole din cristal Bijuterii din aur si platina Parfumuri Aparate video Radiocasetofoane Camere video Cuptoare cu microunde Aparate de aer conditionat Arme de vanatoare Iahturi si barci de agreement Autoturisme cu motor Deisel

850 /to (echialent in lei) 1250 /to (echivalent in lei) 5 /to (echivalent in lei) 40% 50% 20% 30% 15% 15% 25% 15% 15% 50% 25% Intre 1,5% si 9%, in functie de capacitatea cilindrica

Pentru cafea, acciza se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe asupra cantitatilor importate. Pentru celelalte produse, acciza se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale asupra costului de achizitie in vama. Accizele se platesc la bugetul statului la data inregistrarii Declaratiei vamale de import. Accizele preced TVA (TVA se aplica asupra valorii in vama, inclusiv accizele). Transportul produselor accizabile pentru care acciza a fost platita, este insotit de factura fiscala sau aviz de insotire. Factura cuprinde obligatoriu valoarea accizei sau, dupa caz, mentiunea scutit de accize. Garantiile depuse de antrepozitele fiscale pentru a acoperi riscul de neplata a accizelor pot fi: depozite in numerar, ipoteci, garantii reale si personale. Valoarea si durata garantiei se calculeaza conform normelor legale si se actualizeaza periodic (semestrial) in functie de schimbarile intervenite in volumul afacerii sau in nivelul de accize datorat. Nivelul garantiei se poate reduce cu 50%, respectiv 100%, daca autoritatea fiscala centrala constata ca agentul economic s-a conformat prevederilor legale in ultimul an, respective ultimii doi ani. Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor daca sunt destinate pentru: livrarea n contextul relaiilor consulare sau diplomatice; organizaii internaionale, n limitele conveniilor internaionale sau acordurilor ncheiate la nivel guvernamental; forelor armate aparinnd statelor membre NATO, cu exceptia armatei romne; rezervei de stat i rezervei de mobilizare. Produsele exportate sunt scutite de la plata accizelor, de asemenea sunt scutite produsele comercializate n regim duty-free, cele n regim de tranzit sau import temporar i cele importate sub form de donaii. Alcoolul etilic i alte produse alcoolice sunt scutite de la plata accizelor dac sunt utilizate pentru producere de oet, medicamente, arome alimentare, buturi nealcoolice, produse cosmetice. Uleiurile minerale sunt scutite de la plata accizelor daca sunt folosite drept: carburant pentru aeronave, n alte scopuri dect cele comerciale pentru navigaia maritim 20

internaional, producia de electricitate, furnale, incalzire spitale, aziluri i orfelinate, nclzire locuine, producere de energie termica, in scop industrial etc. Scutirea se acord prin compensare cu alte impozite i taxe datorate la bugetul de stat sau prin restituire. Exportatorii de cafea prjit, obinut din operaiuni proprii de prjire a cafelei verzi importat direct de acetia, pot solicita autoritatilor fiscale, pe baz de documente justificative, restituirea accizelor pltite n vama, aferente numai cantitilor de cafea verde utilizat ca materie prim pentru cafeaua exportat. Alte reglementari privind activitatea de comert exterior Activitatea de export din Romania este sustinuta si promovata permanent, prin sprijin financiar acordat de bugetul statului. Conform OG 74/2004, sumele de la bugetul de stat alocate pentru sustinerea si promovarea exportului se aproba distinct in bugetele anuale ale ministerelor de resort. Cheltuielile care se vor suporta total/partial din fondul de la bugetul statului sunt: participarea la trguri i expoziii internaionale, cu suportarea a 50% din cheltuielile de transport i cazare pentru fiecare participant de la fiecare expozant i suportarea total a cheltuielilor privind exponatele (transport, manipulare, materiale publicitare formaliti vamale, amenajarea spaiului expoziional) cheltuieli de protocol, comisionul datorat organizatorilor). organizarea de misiuni economice i aciuni de promovare a exporturilor n strintate, cu suportarea a 50% din cheltuielile de transport i cazare pentru un participant de la fiecare firma si suportarea total a cheltuielilor pentru transportul n interiorul rilor de destinaie, cheltuielilor de deplasare pentru organizatori, cheltuielilor pentru nchirierea i amenajarea spaiilor respective; suportatea a 50% din cheltuielile de organizare si functionare a reprezentantelor comerciale romanesti, realizate prin parteneriat public-privat pe piete de interes pentru exportul romanesc; suportarea a 50% din cheltuielile ocazionate de realizarea de studii de piata si de produse, inclusive pentru obiective complexe, pe baze concurentiale; suportarea totala a cheltuielilor ocazionate de realizarea pe baze concurentiale a buletinelor informative privind oferta de export si distribuirea acestora in strainatate si la ambasadele straine din Romania; suportarea totala a cheltuielilor pentru realizarea actiunilor de reclama si publicitate pe produse si grupe de produse, pe piete de interes pentru exportul romanesc pe baze concurentiale.

1.3.Derularea activitatii de comert exterior

Comertul exterior constituie o activitate complex ace antreneaza o serie intreaga de subactivitati prospectarea pietelor interne si externe, contractarea internationala, transportul, asigurarea si vamuirea marfurilor, decontarea tranzactiilor internationale.

1.3.1. Contractul de vanzare internationala

Contractul de vanzare internationala constituie baza juridical a oricareitranzactii comerciale internationale. Camera Internationala de Comert de la Paris stabileste principalele clause pe care 21

trebuie sa le cuprinda, respectiv: introducerea, identificarea partilor, descrierea bunurilor, pretul si conditiile de plata, termenele si conditiile de livrare, verificarea bunurilor, abaterile cantitative si calitative admise la livrarea bunurilor, transferal dreptului de proprietate, transferal riscurilor, garantiile vanzatorului si reclamatiile cumparatorului, despagubirile si penalitatile, clauza de forta majora, legea aplicabila etc. I. Clauzele esentiale sunt cele fara de care contractul incheiat nu este valabil, cuprinzand: partile contractante, obiectul (bunurile) si pretul. Partile contractante sunt de regula societati comerciale, dar si state in conditiile in care acestea actioneaza ca intreprinzatori. Bunul (marfa) asupra creia se ndreapt drepturile i obligaiile partilor, constituie obiectul contractului. Prin contractul de vnzare internationala, se produce transferul proprietii i riscurilor bunului de la vanzator la cumparator. Vanzatorul are obligaia de livrare a bunului (mrfii) ctre cumprtor si de garantare a marfii. Cumparatorul are obligatia de a plati pretul si de a prelua marfa de la locul de livrare prevazut in contract. Momentul si locul transferului proprietatii de la vanzator la comparator difera in functie de legislatia nationala, dar prezinta o importanta deosebita intrucat conditioneaza: plata pretului, intrarea in patrimoniu, utilizarea bunului, plata de impozite si taxe etc. Pretul constituie elementul esenial al contractului de vanzare internaional i reprezint suma de bani pe care cumprtorul o plateste vnztorului. In cazul particular al compensaiilor de mrfuri, preul se exprima n cantitate de marf. Preul poate fi: determinat sau determinabil. Pretul determinat este exprimat printr-o sum precis i se nscrie ferm n contract, att pe unitate de msur, ct i ca valoare total, Pretul determinabil se raporteaz la elemente obiective prevzute n contract si poate fi: preul unei piee determinate (pre la burs, pre de licitaie), preul mediu practicat de firme precizate, preul practicat n tranzaciile precedente ale aceluiai partener, tariful furnizorului acceptat de beneficiar etc. II. Clauzele de executare Aceste clauze se refer la modul de derulare n timp a contractului, la modificrile ce pot interveni pe parcursul executrii acestuia si la reglementarea diferendelor. Ele cuprind pe de o parte clauze privind intrarea in vigoare, durata de valabilitate i terminarea contractului, iar pe de alta parte, clauze asigurtorii i clauze compromisorii. Intrarea in vigoare poate avea loc n momentul acordului de voin sau la o data stabilita de pri. Ea poate fi afectat de obinerea unor avize sau aprobari, precum si de primirea unor finanri. Durata de valabilitate este stabilit prin acordul prilor iar terminarea contractului are loc, de regul, odat cu executarea obligaiilor asumate de catre prin acordul lor de voin. III. Clauze asiguratorii au rolul de a asigura mentinerea echilibrului contractual in conditii de modificare a circumstantelor in raport cu conditiile initiale de la momentul incheierii contractului. Ele cuprind doua categorii de clauze: - clauze de adaptare a contractului; - clause de mentinere a valorii contractului. IV. Clauze compromisorii exprima vointa partilor de a supune arbitrajului, litigiile aparute. Partile pot prevedea prin contract arbitrul sau modalitatile de desemnare a acestuia. Decizia partilor de a recurge la arbitraj presupuneincopetenta instantelor judecatoresti in solutionarea litigiului respective. Continutul contractului de vanzare internationala are un aspect comercial si unul financiar. Din punct de vedere commercial, ne referim la marfa si la conditiile de livrare a acesteia, iar din punct de vedere financiar ne referim la pret si la conditia de plata. Pretul. Stabilirea pretului de oferta la export si la import. 22

Constituie elementul essential al contractului de vanzare internationala, revenind in obligatia importatorului. Pretul trebuie sa fie inscris in contract la incheierea acestuia, ca suma globala sau pe unitatea de produs, avand un caracter cert. a) Stabilirea pretului de oferta la export Elementele de care tine cont exrortatorul in stabilirea pretului de oferta sunt urmatoarele: pretul pietei,raportandu-se la concurenta si la calitatea produselor si serviciilor oferite; constrangerile comerciale previzibile; distanta fata de partener; conditiile de transport, respective costul, rapiditatea si siguranta transportului; cheltuielile anexe; functionarea serviciului propriu de import- export, prin prisma rentabilitatii operatiunilor derulate. Punctual de pornire in stabilirea pretului de oferta la export il constituie costul total de export, respective ansamblul cheltuielilor facute de exportatori pentru produsul destinat exportului. Cheltuielile respective se impart in trei categorii: Cheltuieli de productie cheltuieli de aprovizionare ( din care se scad restituirile de taxe vamale); cheltuieli de prelucrare ( la care se aduna cheltuielile de adaptare tehnica si comercializare). Cheltuieli specifice de export cheltuieli pentru functionarea serviciului de export; cheltuieli pentru cercetarea si prospectarea pietelor externe; cheltuieli pentru acoperirea riscului. Cheltuieli de comercializare cheltuieli cu distributia; cheltuieli cu logistica conform INCOTERMS cheltuieli de publicitate si promovare, comercializare pe piata, servicii post-vanzare. Costul total la export rezulta prin insumarea celor trei categorii de cheltuieli. Acesta reprezinta pragul minim sub care exportatorul nu poate vinde, intrucat ar inregistra pierdere sau, in cel mai bun caz nu ar inregistra profit. Prin urmare, exportatorul va include in pretul de vanzare la export o marja comerciala (m), care sa-i asigure obtinerea de profit. PR = CTE + m CTE = costul total al exportului m = marja comerciala. Marja comerciala se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra costului total de export, in functie de rentabilitatea dorita pentru tranzatia respective. In cadrul negocierilor, exportatorul prezinta un pret cuprins, de regula, intre cel minimal si cel maximal, numit pret anuntat (PA). El are formula: PA = CTE + m + n n = marja de negociere. Acest pret este flexibil, tocmai datorita marjei de negociere, in scopul de a permite incheierea contractului cu pretul dorit de exportator. b) Stabilirea pretului de oferta la import Importatorul trebuie sa aiba in vedere in stabilirea pretului de oferta urmatoarele: pretul din contract rezulta conform unei conditii de livrare convenite intre parti; 23

 pe langa preul contractual, importatorul trebuie sa suporte costurile suplimentare ale tranzactiei. Pretul complet la import are in structura sa urmatoarele elemente care se insumeaza: - pretul exportatorului ( cost total al exportului + marja comerciala); - costul mabalajilui; - cheltuieli cu logistica (conform INCOTERMS); - cheltuieli cu vamuirea; - cheltuieli cu depozitarea; - cheltuieli financiare; - cota-parte din costurile serviciului de import. c)Riscul de pret Reprezinta posibilitatea ca, datorita modificarilor conjuncturale ale pretului de piata, unul dintre parteneri sa nu obtina castigul scontat sau sa inregistreze pierdere.Acest risc se datoreaza intervalului de timp dintre momentul incheierii contractului si momentul livrarii marfii. Din punct de vedere al exportatorului, riscul apare daca pretul contractual este sub pretul pietei in momentul livrarii, iar din punct de vedere al importatorului, daca pretul contractual este peste pretul pietei in momentul livrarii. Riscul apare de regula pe pietele instabile, cu preturi fluctuante si in cazul contractelor cu livrare la un anumit termen. Pentru a fi eliminat riscul de pret, este indicat ca in contract sa se inscrie pretul determinabil , urmand ca acesta sa fie calculat in momentul livrarii (cazul produselor petroliere, cerealelor etc.). Riscul de pret poate fi evitat si prin introducerea in contract a unor clauze asiguratorii, referitoare la adaptarea si renegocierea pretului, dupa cum urmeaza: Clauza de indexare Clauza pretului escaladat Clauza marfa Clauza de revizuire a pretului

Conditiile de livrare
Contractul de vanzare internationala cuprinde o serie de clauze privind modul in care urmeaza sa se faca livrarea marfii de la vanzator la comparator, precum si obligatiile partilor. Conditiile de livrare INCOTERMS Se refera la obligatiile reciproce ale vanzatorului si cumparatorului cuprinse in contractul de vanzare internationala. In esenta, conditiile de livrare INCOTERMS 2000 cuprind treisprezece reguli cu referire la: - obligatiile vanzatorului privind livrarea; - transferul riscurilor de la vanzator la comparator; - repartizarea cheltuielilor intre parti pe durata transportului; - documentele datorate de vanzator cumparatorului. Regulile amintite se grupeaza pe patru categorii. Aceste conditii utilizeaza notiunea de vanzare la plecare, cand marfa circula pe riscul si contul cumparatorului si respective vanzare la sosire, cand marfa circula pe riscul si contul vanzatorului. Cele patru grupe de reguli INCOTERMS, structurate in functie de modul de transport si de tipul de vanzare, se prezinta astfel: Conditii de livrare INOTERMS 2000 Grupa E Simbol EXW Conditii de livrare Franco fabrica 24 Mod transport oricare Tip vanzare Vanzare la plecare

F C

FCA FAS FOB CFR(CAF) CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

Franco transportator Franco de-a lungul vasului Franco la bord Cost si navlu Cost asigurare si navlu Transport platit pana la Transport si asigurare platite pana la ... Livrat la frontiera Livrat pe nava nedescarcata Livrat pe chei Livrat destinatie nevamuit Livrat destinatie vamuit

Oricare Maritim Maritim Maritim Maritim Oricare Oricare Terestru Maritim Maritim Oricare Oricare

Vanzare la plecare Vanzare la plecare Vanzare la plecare Vanzare la plecare Vanzare la plecare Vanzare la plecare Vanzare la plecare Vanzare la sosire Vanzare la sosire Vanzare la sosire Vanzare la sosire Vanzare la sosire

Grupa E contine conditia EXW (Ex Works = Franco Fabrica) aplicabila tuturor modalitatilor de transport, cu vanzare la plecare. Vanzatorul pune marfurile la dispozitia cumparatorului in spatii proprii fara indeplinirea formalitatilor vamale la export si fara obligatia de incarcare a marfurilor pe mijlocul de transport. Grupa F contine conditiile: FCA, FAS, FOB, cu vanzare la plecare. Conditia FCA (Free Carrier Franco transportator) presupune ca transferul cheltuielilor de la vanzator la cumparator se face in momentul livrarii marfurilor, in acelasi loc cu transferul riscurilor. Vanzatorul nu isi asuma nici riscurile, nici cheltuielile pentru transport dar efectueaza vamuirea marfurilor pentru export. Conditia FAS (Free Alongside Ship Franco de-a lungul vasului) se utilizeaza in cazul transportului maritim si presupune ca transferul cheltuielilor si riscurilor de la vanzator la cumparator are loc pe chei, in portul de imbarcare convenit. Vanzatorul este obligat sa se ocupe de formalitatile de vamuire a marfurilor la export. Daca vamuirea revine in sarcina cumparatorului acest lucru trebuie mentionat explicit prin contract. Conditia FOB (Free On Board Franco la bord) se aplica in cazul transportului maritim si presupune ca transferul cheltuielilor si riscurile de la vanzator la cumparator are loc in acelasi punct, dupa trecerea marfurilor de balustrada vasului in portul de incarcare. Cumparatorul incheie contractul de transport pe cheltuiala sa. Daca nava nu ajunge in port la data stabilita, riscurile de pierdere sau deteriorare a marfurilor sunt suportate de catre cumparator. Vamuirea marfii la export revine in sarcina vanzatorului. Grupa C cuprinde conditiile: CFR, CIF, CPT si CIP, cu vanzare la plecare. Conditia CFR (CAF) (Cost and Freight Cost si navlu) reprezinta de fapt, conditia FOB la care se adauga navlul platit de vanzator. Acesta allege compania maritime, rezerva nava si suporta costul transportului maritim. Riscurile privind marfa pe timpul transportului sunt suportate de catre cumparator care suporta plata primei de asigurare. Vanzatorului ii revine de asemenea obligatia vamuirii marfi la export. Conditia CIF ( Cost Insurance and Freight Cost asigurare si navlu) reprezinta conditia CFR (CAF), la care se adauga costul asigurarii marfii ( prima de asigurare). Desi marfurile sunt transportate pe riscul cumparatorului, vanzatorul are sarcina de a plati prima de asigurare. Vanzatorului ii revine obligatia vamuirii marfii la export. Conditia este valabila numai pentru transportul maritim.

25

 Conditia CPT ( Carriage Paid To - Transport platit pana la ) repezinta conditia FCA, la care se adauga cheltuielile de transport suportate de vanzator. Vanzatorul alege modul de transport iar transportatorul rezerva spatial necesar. Conditia CIP (Carriage and Insurance Paid to - Transport si asigurare platite pana la) reprezinta conditia CPT, la care se adauga costul asigurarii marfurilor suportat de vanzator ( prima de asigurare). Riscurile de deteriorare sau pierdere a marfurilor pe timpul transporturilor, sunt suportate de catre cumparator. Grupa D cuprinde conditiile: DAF, DES, DEQ, DDU si DDP, cu vanzare la sosire. Conditia DAF (Delivered At Frontier Livrat la frontiera) reprezinta o livrare la frontiera desemnata de part, nu la destinatie. Transferul cheltuielilor si riscurilor de la vanzator la cumparator se face in locul stabilit la frontiera tarii convenite. Cheltuielile de descarcare la frontiera revin cumparatorului, care preia marfa din locul convenit, pe riscul sau. Conditia DES (Delivred Ex Ship Livrat pe vas) prevede ca transferul cheltuielilor si riscurilor sa aiba loc pe puntea vasului, in portul de destinatie. Descarcarea si vamuirea marfii revin in sarcina importatorului, dar, intrucat marfa circula pe riscul vanzatorului, acesta din urma va suporta costul asigurarii. Conditia DEQ (Delivered Ex Quay Livrat pe chei) conform acesteia, marfa circula pe riscul si contul cumparatorului. Diferenta fata de conditia DES este aceea ca vanzatorul suporta cheltuielile de descarcare si de depunere a marfii pe chei. Conditia DDU (Delivered Duty Unpaid Livrat la destinatie nevamuit) conform acesteia, vanzatorul livreaza marfurile la locul de destinatie convenit, nevamuite la import si nedescarcate. Formalitatile de import si plata taxelor vamale sunt in sarcina cumporatorului. Conditia DDP (Delivered Duty Paid Livrat la destinatie vamuit) conform acesteia, vanzatorul livreaza marfurile in locul de destinatie stabilit, vamuite la import. Descarcarea marfurilor se face pe riscul si contul cumparatorului. Taxele vamale si formalitatile de import sunt in sarcina vanzatorului. Conditiile INCOTERMS trebuie correlate in aplicarea lor si cu conditiile liniilor de transport, cu regulamentele portuare si cu legislatia muncii din tarile respective.

1.3.2. Transportul international al marfurilor

Livrarea marfii de la exportator catre importator este posibila dupa efectuarea operatiunilor de: pregatire a marfii in vederea exportului, facturare la extern si expeditie si transport international. In acest sens, pe langa partile contractante, sunt implicate si firme prestatoare de servicii specializate precum: expeditori, intermediari de transit, armatori, institutii de control a localitatii etc. Daca tranzactia se deruleaza indirect sau prin comisionar, intre furnizor si client apare firma de comert exterior care poate action ape cont propriu sau in comision. Pe tot acest parcurs, pregatirea livrarii marfii si depunerea documentelor pentru incasarea pretului revin exportatorului, receptia marfii si efectuarea platii revin importatorului, iar obligatiile privind transportul international sunt stabilite conform INCOTERMS. Documente de livrare: Licenta de export obtinerea acesteia revine in sarcina exportatorului, cu exceptia conditiei EXW, cand revine in sarcina importatorului. Reprezinta o autorizatie acordata de statul exportatorului pentru efectuarea tranzactiei internationale. 26

 Documentul de transport (conosament, scrisoare de trasura) face dovada calitatii livrate. Certificatul de calitate este un document eliberat de producator, putand fi atestat de o institutie specializata de control al calitatii. Lista de colisaj este documentul ce cuprinde continutul lotului de marfa si modul de ambalare si marcare in vederea transportului: numarul coletelor in ordinea marcarii lor, denumirea reperelor din fiecare colet si specificarea cantitatilor, fara indicarea valorilor aferente. Este solicitat atat de organele vamale cat si de banca, daca plata se face prin acreditiv documentar. Certificatul de origine este un document eliberat de Camera de Comert din tara exportatorului la cererea acestuia, care cuprinde: natura, cantitatea, valoarea marfurilor livrate, locul de fabricare a acestora precum si o declaratie ce precizeaza tara de origine a bunurilor respective. Certificatul de sanatate se utilizeaza in cazul exportului de produse agroalimentare Certificatul fito-sanitar este utilizat pentru exportul de produse vegetale si este eliberat de autoritatea de resort din tara exportatorului la solicitarea importatorului, pentru a-i servi acestuia la vamuire. Derularea transportului international Complexitatea operatiunilor de expediere a marfurilor presupune utilizarea de catre exportator a unui expeditor, care sa asigure legatura cu firma de transport si care poate oferi servicii specializate in functie de: modul de transport, destinatie, natura marfii etc. Firma specializata in transportul international, respectiv carausul, poate efectua transportul marfurilor la destinatie in conditii de securitate, rapiditate, capacitate si preturi accesibile, in urmatoarele moduri: maritim, fluvial, aerian, rutier, feroviar, la care se adauga transportul postal prin conducte sau multimodal. Tipurile de transport international prezinta avantaje sau dezavantaje dupa cum urmeaza3: Tip de transport maritim Avantaje - capacitate mare - costuri reduse - accesibilitate continentala si intercontinental - capacitate mare - costuri reduse - rapiditate, securitate - sigiranta - costuri reduse de ambalare si depozitare - capacitate mare, distante mari - cost redus - respectarea tremenelor de livrare - fluiditate a traficului, fara transbordari - durata scurta 27 Dezavantaje - durata mare - costul depozitarii si asigurarii ambalajelor - porturi aglomerate si transbordari - durata mare - transbordari - pret ridicat - capacitate limitata - interdictie pentru marfuri periculoase - limitat in functie de reteaua feroviara - transbordari - neadaptat pentru distante mici - distante scurte - neadaptat pentru transport de masa

fluvial aerian

feroviar

rutier

Ioan Popa Tranzactii de comert exterior, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

postal (prin colete) multimodal

accesibilitate continentala costuri mici servicii diverse accesibilitate mare siguranta mare fara transbordari

- volum redus - riscuri de pierdere sau sustragere - cost mare - proceduri de manipulare diverse de la o tara la alta

Durata livrarii include: durata transportului, durata de incarcare-descarcare etc. Securitatea livrarii cuprinde, pe de o parte, securitatea marfii,ce depinde de tipul de transport, modul de manipulare etc., iar pe de alta parte securitatea termenului de livrare, ce depinde de tipul de transport, conditii climatice, dar si de greve in porturi etc. Livrarea marfii trebuie sa se faca cu respectarea termenelor prevazute in contrac, in caz de intarziere importatorul percepand penalitati. Documentele de transport international Principalele documente utilizate in transportul international sunt urmatoarele: pentru transportul maritim conosamentul; penrtu transportul aerian srisoarea de transport aerian; pentru transportul feroviar scrisoarea de trasura feroviara CIM; pentru transportul rutier scrisoarea de trasura CMR; pentru transport multimodal document de transport multimodal; Documentele de transport international intocmite de catre firmele din Romania sunt urmatoarele: Dispozitia de transport si vamuire (DTV); Cererea de tonaj; Avizul de navlosire; Nota de comanda conosament; Cererea (avizul) de asigurare.

1.3.3. Asigurarea marfurilor pe parcurs extern

In traficul international,marfurile sunt supuse unor riscuri legate de manevrare, depozitare, transport, calamitati, conflicte, greve etc. Din acest motiv, marfa circula pe riscul unuia dintre partenerii contractuali, care trebuie sa asigure marfa, conform conditiilor INCOTERMS. Asigurarea presupune incheierea unui contract intre posesorul marfii, in calitate de asigurat, si o companie de asigurare, in calitate de asigurator, in temeiul caruia o parte din riscuri se transfera asiguratorului, in schimbul platii unei prime de asigurare. Contractul de asigurare externa este documentul ce atesta acordul dintre asigurat si asigurator. Se mai numeste polita de asigurare si, in temeiul acesteia, asiguratul plateste prima de asigurare, iar asiguratorul se oblige sa-l despagubeasca pe asigurat pentru daunele pe care le-ar suferi in cazul producerii riscurilor. Documentul poate fi nominative sau la ordin (putand fi transmis prin andosare catre terti). In functie de tipului transportului, polita de asigurare poate fi: maritime, fluviala, terestra, aeriana, casco (pentru mijlocul de transport), cargo (pentru marfa) si de navlu (pentru pretul 28

transportului maritim). Plata primelor de asigurare se face trimestrial, semestrial sau asnula, pe baza declaratiei privind livrarile. Expeditorul este obligat la plata asigurarii doar in conditiile CIP si CIF, cand acesta incheie polita de asigurare. In celelalte cazuri, asigurarea se face de catre cel pe riscul caruia circula marfa exportatorul, in conditiile DAF, DES, DEQ, DDU, DDP, respectiv importatorul in conditiile EXW, FAC, FAS, FOB, CFR, CPT. Costul asigurarii difera in functie de natura marfii, ambalaj, modul de transport, traseu, tipul riscurilor acoperite, reprezentand 1-2% din valoarea asigurata. Riscurile pot fi: - generale (coleziune, incendiu, furtuna, naufragiu etc.), caz in care prima de asigurare este relative redusa; - speciale (spargere, alterare, risipire, razboi, greva etc.), asigurandu-se contra unei prime suplimentare; - excluse (evaporare, uscare, marfa expolziva sau toxica, ambalaj necorespunzator). Avand in vedere tipurile de avarie la care este supusa marfa pe timpul transportului, exista urmatoarele conditii de asigurare: Conditia AR acopera toate riscurile de pierdere sau deteriorare a bunurilor asigurate (avarie comuna), dar si avariile particulare (partiale), furtul si pierderea. Conditia WA acopera riscurile de pierdere totalasau partiala a marfurilor asigurate, cauzate de: incendii, furtuna, explozie, esuare, rasturnare, naufragiu, coleziune a navei maritime; Conditia FPA acopera riscurile de avarie comuna, neacoperind pierderea partiala sau deteriorarile; Conditia A acopera toate riscurile de pierdere si avarie a marfurilor asigurate, cu exceptia urmatoarelor riscuri excluse: comportarea necorespunzatoare a asiguratului, scurgeri sau pierderi in greutate, uzura marfii, ambalarea necorespunzatoare a marfii, pierderea calatoriei. Conditia B acopera pierderea sau avaria cauzate de: incendiu, explozie, scufundarea navei, deraierea mijlocului de transport terestru, cutremur, eruptie vulcanica, inundarea mijlocului de transport etc. Conditia C acopera pierderea si avaria cauzate de: incendiu, explozie, scufundare, deraiere, coliziune. Toate conditiile prezentate acopera cheltuielile si contributia la avaria comuna si cheltuielile de salvare platite de asigurat, precum si suma ce reprezinta proportia raspunderii stabilite conform clauzei culpa comuna in caz de coliziune. Aceste cheltuieli si contributii sunt stabilite prin contractul de navlosire.

1.3.4. Regimul vamal aplicat marfurilor externe

Marfa care face obiectul tranzactiilor comerciale internationale se supune regimului vamal atat in tara exportatorului cat si in tara importatorului, respectiv in tarile de tranzit. Vamuirea cuprinde un ansamblu de operatiuni ce se refera in esenta la valoarea marfii in vama si la tariful vamal. Activitatea vamala in Romania este asigurata de Codul Vamal Roman (Legea 141/1997) precum si de HG 1114/2001 privind Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, modificata si completata prin HG 802/2004. 29

Transportul si manipularea marfurilor la control se efectueaza de catre declarat pe riscul si cheltuiala sa.Autoritatea vamala poate lua masuri de marcare sau sigilare a marfurilor sau a componentelor mijloacelor de transport in care se afla marfurile, pe durata supravegerii vamale. Liberul de vama se acorda dupa efectuarea vamuirii si depunerea documentelor de plata (respectiv dupa depunerea garantiilor, daca regimul vamal prevede acest lucru). Daca in cazul regimului vamal comun (definitiv), odata cu incheierea operatiunilor de vamuire, autoritatea vamala nu mai intervine asupra marfii, in cazul regimului suspensiv, urmareste pe o perioada de 5 ani indeplinirea conditiilor impuse de acest regim. Regimul vamal al marfurilor cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire in functie de scopul operatiunii comerciale si destinatia marfii.Acesta indica plata taxelor vamale si controlul vamal al marfurilor si se stabileste in baza documentelor prezentate de catre titularul operatiunii comerciale. Regimul vamal poate fi comun sau suspensiv. Regimul comum se aplica pentru toate marfurile de export si import iar regimul suspensiv presupune suspendarea platii anumitor taxe vamale sau suspendarea efectuarii anumitor controale. El se aplica penrtu marfurile aflate in tranzit, antrepozit vamal, lohn active si pasiv, transformarea marfurilor sub control vamal sau admitere temporara a marfurilor. A. Regimuri vamale commune (definitive) a) Regimul vamal la import In cazul importatorului, politica comerciala a statelor are in vedere protejarea din punct de vedere economic a pietei interne si socio-culturale. In acest sens, se aplica pe de o parte masuri tarifare, cat si netarifare (interdictii la import, licente, contingente de marfuri, preturi minime etc). Valoarea in vama pentru import se determina la locul de intrare in tara de import, sub forma de tranzactie a marfii. Serveste pentru: aplicarea taxelor vamale, aplicarea TVA aferenta importului, stabilirea marimii garantiei financiare solicitata de organele vamale si aplicarea unor masuri de politica comerciala. Un alt element ce permite tratarea diferentiata a marfurilor din punct de vedere vamal este originea marfurilor, care influenteaza: nivelul taxelor vamale de import si aplicarea preferintelor vamale. Documentul ce atesta originea este certificatul de origine de catre organele autorizate din tara exportatorului. b) Regimul vamal la export Statele practica o politica de favorizare a exporturilor, in vederea sprijinirii producatorilor nationali competitive pe piata externa. In acest sens, marfurile exportata sunt libere de taxae vamale si sunt supuse unui control vamal formal. Sunt interzise la export: drogurile, armele, munutiile, marfurile primejdioase pentru sanatatea publica precum si exporturile catre tari aflate temporar in regim de embargo. Pe de alta parte, exporturile de bunuri tehnologice cu destinatie speciala, sunt supuse unui control vamal riguros. Valoarea in vama a marfii exportate este valoarea la punctual de iesire a marfii de pe teritoriul national, incluzand, dupa caz, cheltuielile de transport pana la frontiera. Intrucat exportul de marfuri este liber de taxe vamale, liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile sa paraseasca tara exportatorului in aceeasi stare in care se aflau in momentul inregistrarii Declaratiei vamale de export. B. Regimuri vamale suspensive 30

Sunt operatiuni cu titlu temporar, ce au ca efect suspendarea platii taxelor vamale. Ele asigura pe de o parte o supraveghere eficienta din partea autoritatilor vamale asupra marfurilor, iar pe de alta parte ofera firmelor posibilitatea derularii unor operatiuni cvomerciale diversificate, fara a-si bloca disponibilitatile banesti in plata de taxe vamale. a)Regimul vamal de tranzit Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la altul, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Aplicarea regimului de tranzit se face penrtu a asigura fluiditatea si operativitatea traficului international de marfuri, renuntand la aplicarea de taxe vamale si la controlul vamal pentru import. Exista doua tipuri de tranzit: tranzit comunitar intre tarile membre UE; tranzit international pentru marfuri cu originea, respectiv destinatia in tari extracomunitare. b)Regimul de depozit vamal (antrepozitul vamal) Se utilizeaza cand intre circulatia marfurilor si comercializarea lor exista un decalaj de timp si se aplica atat la import cat si la export. Antrepozitul este locul aprobat de catre autoritatea vamala, aflat sub controlul acesteia, in care marfurile pot fi depozitate pe durata determinata. El poate depozita atat marfuri straine inainte de plata taxelor vamale la import, cat si marfuri indigene vamuite, care asteapta sa fie exportate. Detinatorul antrepozitului este gestionarul marfurilor depozitate si raspunde de organizarea si functionarea acestuia, supravegherea marfurilor, respectarea normelor de conservare a marfurilor pe durata depozitarii. La export, marfa, desi fizic se afla in antrepozitul vamal, juridic este considerta exportata. Prin urmare, beneficiaza de toate efectele fiscale ale operatiunilor de export. c)Regimul vamal de prelucrare (lohnul) in acest caz este facilitata operatiunea de prelucrare pe teritoriul national al unor produse din import (perfectionarea activa/lohn activ) si prelucrarea in strainatate a unor produse nationale (perfectionarea pasiva/lohn pasiv). In regimul de perfectionare activa se pot efectua urmatoarele operatiuni: prelucrarea marfurilor, inclusive montajul si asamblarea lor, transformarea marfurilor, repararea marfurilor. In regimul de perfectionar pasiva, firmele exporta temporar materiale, pe care ulterior le importa prelucrate, ocazie cu care nu sunt supuse taxelor vamale, decat la nivelul manoperei incorporate in produsul finit importat (taxare diferentiala). Prin taxarea diferentiara se scad din taxele calculate pentru produsele finite, taxele care s-ar fi achitat asupra materiilor prime, daca acestea ar fi fost importate din tara respectiva. d)Regimul vamal de admitere temporara Se aplica marfurilor importate, exportate si celor aflate in circuit international, fiind exonerate de plata taxelor vamale. La import regimul se aplica penrtu marfurile importate temporar care ulterior se reexporta. Conditia de baza este ca aceste marfuri san u sufere nici un fel de prelucrare sau transformare, pentru a fi reexportate in aceeasi stare. Daca marfurile importate se reexporta in aceeasi stare, taxele vamale se suspenda integral. Daca marfurile importate sunt utilizate in actiuni productive, suspendarea taxelor vamale se face numai partial (se achita 3% din suma datorata). Autoritatea vamala fixeaza termenul de reexport. La export acest regim se aplica pentru marfurile exportate temporar, care ulterior se reimporta, fiind scutite de taxele specifice regimului comun.

31

e)Regimul de transformare sub control vamal permite transformarea pe teritoriul tarii a unor marfuri straine,fara plata taxelor vamale si fara aplicarea masurilor de politica comerciala. Produsele transformate se introduce in circuitul economic, cu plata taxelor aferente importului. f)Regimul vamal in zonele libere In zonele libere, marfurile straine nu sunt considerate a fi pe teritoriul tarii, iar stationarea lor in aceste zone nu este limitata in timp. Intrarea si iesirea din aceste zone sunt supuse supravegherii vamale, iar marfurile sunt controlate in baza documentelor insotitoare, fara obligatia de depunere a declaratiei vamale pentru cele straine. Acordand exonerarea de taxe de import, zonele libere creeaza conditii favorabile de dezvoltare a comertului exterior. g)Regimul vamal de reexport al marfurilor straine Se refera la marfurile straine nevamuite, care pot fi reexportate, prin depunerea Declaratiei vamale de reexport. In cazuri justificate, ele pot fi abandonate sau distruse sub supravegere vamala. h)Regimul vamal de export si retur Marfurile exportate care sunt returnate si importate in termen de 3 ani, sunt exceptate de la plata taxei vamale numai daca se gasesc in aceeasi stare in care au fost exportate.

Taxele vamale
In sens larg, prin taxele vamale la import putem intelege taxele din tariful vamal, taxele parafiscale, TVA etc. Cuantumul taxelor vamale la import se stabileste conform tarifului vamal in vigoare in momentul nasterii datoriei vamale. Taxele vamale se aplica ca procent din valoarea in vama a marfurilor importate, in cote differentiate in functie de natura marfurilor, originea lor si regimul vamal al marfurilor conform pozitiei tarifare din tariful vamal. Taxele parafiscale sunt calculate in unele tari pentru produse de pescuit, forestiere, textile asupra valorii marfii importate, la locul de intrare pe teritoriul national. Aceste taxe au rolul de a descuraja importurile acestor produse, in avantajul producatorilor nationali. Sustragerea de la plata taxelor vamale prin trecerea frontierelor prin alte locuri decat cele stabilite, completare de documente vamale false in raport cu marfa transportata sau trecerea peste frontiera a unor produse fara autorizatie, constituie infractiuni ce trag dupa sine raspundere penala.

1.3.5. Mijloacele si tehnicile de plata internationala

Modalitati de plata sunt inscrisuri materiale sau electronice care mijlocesc plata fara a apela la bani lichizi. In unele situatii, ele constituie si mijloace de creditare pe termen scurt. a) Ordinul de plata reprezinta dispozitia data de o persoana unei banci de a plati o suma determinata beneficiarului, in vederea stingerii obligatiei banesti fata de acesta. In comertul exterior, viramentul este ordinul dat de importator bancii sale de a transfera furnizorului sau, intr-un cont la o banca straina, suma reprezentand plata datoriei sale. b) Cecul reprezinta ordinul dat de o persoana unei banci de a plati o suma determinata beneficiarului. Acesta este un instrument de plata la vedere. Incasarea cecului se face la un anumit termen de la data emisiunii, fiind platit de catre banca la care este deschis contul emitentului. c) Cardul. Plata prin card reprezinta o varianta moderna a platii prin cec,prin care cumparatorul prezinta vanzatorului cardul si semneaza factura, iar furnizorul o trimite spre incasare la banca emitenta. Prin urmare, intervin: beneficiarul cardului, titular al unui cont la banca emitenta, banca emitenta ce opereaza platile si comerciantul care accepta plata prin card. 32

d) Efectele comerciale (cambia si biletul la ordin) Cambia este ordinul dat de tragator unei alte personae (tras) de a plati o suma unui baneficiar, la vedere sau la o anumita scadenta (beneficiarul poate fi insusi tragatorul, dar si un tert). Cand trasul accepta cambia, el isi recunoaste o datorie fata de tragator. Biletul la ordin este inscrisul princare emitentul se oblige sa plateasca beneficiarului o suma la scadenta, recunoscandu-si datoria fata de acesta. Tehnici de plata reprezinta modalitatile prin care banii sunt transferati de la importator catre exportator. a) Plata in avans este tehnica cea mai sigura pentru exportator si cea mai riscanta pentru importator si se utilizeaza pentru achizitii de valoare redusa sau cand exportatorul detine o pozitie importanta in negocieri. Se folosesc: cecul, cardul, cambia sau ordinul de plata. b) Plata la predarea marfii se utilizeaza pentru tranzactii de valoare redusa. Exportatorul deleaga firma de transport (carausul) sa predea marfa importatorului contr platii in numerar sau prin cec. c) Plata contra factura se utilizeaza pentru tranzatii de valoare mica. Dupa livrarea marfii, exportatorul trimite importatorului factura, iar acesta va plati contravaloarea la data stabilita prin contract, cu cec sau cambia. In comertul exterior se utilizeaza plata cu ordin de plata. d) Plata prin incasso documentar consta in acordarea de catre exportator bancii sale a unui mandate de a incasa suma reprezentand contravaloarea unei tranzactii si de a vira aceasta suma in contul sau. e) Plata prin acreditiv documentar este cea mai utilizata in comertul exterior, indeosebi in cazul contractelor cu valoare mare sau cand solvabilitatea importatorului este indoielnica, deoarece prezinta garantii atat pentru partile contractante, cat si pentru bancile acestora. Acreditivul documentar reprezinta angajamentul asumat de banca importatorului ca la ordinul si in contul acestuia sa plateasca o anumita suma exportatorului, in schimbul documentelor ce atesta livrarea marfii, pe care exportatorul le emite si le prezinta la termen importatorului. Acreditivul documentar are un character de creditare, documentar, independent fata de contractul commercial,de garantare si adaptabil mai multor tipuri de tranzactii internationale. In schimb, prezinta dezavantajul unor costuri ridicate si a unor proceduri de administrare complexe.

Tipuri de finantare ale tranzactiilor comerciale

Finantarea are ca scop asigurarea mijloacelor de plata pentru exportatorul care a vandut marfuri pe credit, urmand sa-si incaseze creanta intr-o perioada de un an/un an si jumatate. a) Creditele de prefinantare specializate se acorda la fabricarea si pregatirea pentru export a unui anumit produs. Conditia acordarii este aceea ca volumul exportului sa atiga un plafon minim stabilit de banca. Acest tip de credit acopera cheltuielile pe parcursul fabricatiei, atunci cand avansurile primite de la clienti sunt insuficiente si se stabilesc prin planuri lunare de finantare. b) Creditele de prospectare se acorda pentru a facilita activitatea de prospectare a noi piete de desfacere de catre exportator. Au o durata de maxim un an si pot acoperi integral valoarea bugetului prevazut pentru prospectare. c) Avansul bancar prin cesiunea de creante este acordat de banci exportatorilor pentru completarea fondurilor acestora, prin cesionarea creantelor pe care exportatorii le detin asupra importatorilor straini. 33

d) Creditul de scont este utilizat atunci cand cu ocazia exporturilor se emit efecte comerciale, ce trebuie platite la scadenta. Prin scontare, exportatorul ca beneficiar al efectului, il vinde bancii inainte de scadenta, incasand mai devreme suma, diminuata cu taxa de scont si cu comisionul bancar. e) Creditul de accept se poate acorda atit exportatorului cat si importatorului. Pentru exportator acesta trage o cambia asupra bancii sale, banca accepta cambia pe baza documentelor de livrare, acorda exportatorului creditul si resconteaza cambia la banca centrala. Pentru importator, acesta trage o cambia asupra bancii sale iar banca accepta cambia, destinata achitarii exportatorului. Exportatorul isi incaseaza suma iar importatorul ramane debitor fata de banca, suportand costul creditului. f) Factoringul se desfasoara pe baza contractului incheiat intre factor si exportator, prin care factorul, in schimbul unui comision, preia in proprietatea sa creantele exportatorului, prin plata facturilor acestuia, emise catre importator. Plata se face in momentul preluarii facturilor, retinand o dobanda la nivelul costului mediu al creditului, sau la scadenta, retinand un comision de 0,8-2,5% din valoarea facturilor. Practic, factorul reprezinta o institutie specializata detip financiar, care intermediaza operatiunile de decontare dintre exportator si importator, printr-un transfer de creante si isi asuma riscul de neplata, precum si riscul valutar. g) Forfetarea consta in transmiterea creantelor provenite din export, asupra unei institutii financiare specializate, care le plateste imediat, urmand sa-si recupereze suma de la importatori. Costul forfetarii consta intr-o rata fixa de dobanda la care se adauga comisionul institutiei de forfetare. Cele mai utilizate documente pentru forfetare sunt cambia si biletul la ordin.

1.4. Piata de schimb internationala 1.4.1.Principalele valute negotiate pe piata valutara

Exista o gradare, ca importanta, a diferitelor valute utilizate pe piata valutara. 1. Dolarul american constituie moneda de referinta, deoarece in moneda Americana se efectueaza cea mai mare parte a tranzactiilor pe toate pietile financiare. Simbolul pentru dolarul American este $. 2. EURO este moneda a peste 315 milioane de locuitori din 15 tari membre ale Uniunii Europene. Simbolul pentru moneda euro este . Euro a fost introdusa pe 1 ianuarie 1999, succedand vechea unitate monetara europeana ECU. Monedele nationale ale tarilor participante au incetat sa mai existe legal, devenind simple subdiviziuni ale monedei europene. 3. Yenul si marca germana au, incepand din 1985, o adevarata dimensiune internationala. Aceste valute fac practic obiectul cotatiilor in raport cu dolarul pe toate pietile financiare internationale. 4. Lira sterlina, francul elvetian, florinul olandez, dolarul Canadian, dolarul Australian si francul francez sunt cotate pe ansamblul pietelor financiare internationale. 5. Alte valute convertibile nu sunt cotate decat atunci cand piata financiare emitenta este deschisa. 6. Valutele neconvertibile nu fac obiectul unei veritabile piete valutare, iar cursurile lor de schimb sunt determinate de Bancile Centrale ale tarilor emitente de asemenea valute. 34

1.4.2.Organizarea si functionarea pietei de schimb (valutare) la vedere

Pe piata la vedere se efectueaza cumparari si vanzari de valute a caror decontare trebuie sa se realizeze, cel mai tarziu la doua zile lucratoare dupa data incheierii tranzactiei. Cursul de schimb la vedere al monedei A in raport cu moneda B exprima numarul de unitati B pe care o unitate A il poate cumpara le vedere. Cursul de schimb poate fi cotat in doua modalitai diferite: - in prima modalitate, cursul de schimb este pretul unei unitati de valuta straina in termenii monedei nationale. Aceasta modalitate de cotare este utilizata pe toate pietele financiare ale lumii cu exceptia calei de la Londra. - In cea de-a doua modalitate, cursul de schimb este pretul unei unitati de moneda nationale in termenii monedelor straine. Aceste doua modalitati transpuse intr-o aceeasi realitate sunt perfect simetrice: produsul celor doua cotatii pentru aceeasi valuta la un moment dat este, evident, egal cu 1. Cotatiile pe piata la vedere sunt realizate sub forma a doua cursuri: un curs de cumparare si un curs de vanzare. Cursul de cumparare este pretul la care banca isi propune sa cumpere valute, iar cursul de vanzare este pretul la care banca isi propune sa vandal valute. Pe piata biletelor de banca, ecarturile dintre cursul de cumparare si cursul de vanzare aplicate particularilor sunt mai mari decat cele de pe piata interbancara. Caracteristici ale pietei la vedere. Piata la vedere asigura legaturi intre componentele pietei, fie direct banca-banca, fie prin intermediul curtierilor. Operatiile cu corespondentii straini se realizeaza prin telefon sau telex. Piata functioneaza in mod continuu, ceea ce semnifica faptul ca este intodeauna posibil pentru un operator sa cumpere sau sa vanda valute liber-utilizabile in deschiderea pietei. Tranzactiile pe piata valutara sunt neintrerupte dar exist ape anumite piete financiare o procedura de fixing. Porninduse de la cursurile oficiale, sunt determinate cursurile de cumparare si de vanzare. Al doilea curs difera de primul printr-o marja constanta reprezentand profitul bancii. Determinarea oficiala a cursului de schimb ofera clientului certitudinea de a nu fi obniectul unui tratament discriminatriu. Numeroase valute care joaca un rol marginal in finantarea comertului international nu sunt cotate pe toate pietile financiare. Ele fac obiectul tranzactiilor pe piata lor nationala sip e cateva piete internationale care intretin relatii privilegiate cu tarile respective. Realizarea unui arbitraj triunghiular care o mare atentie, deoarece cursurile de schimb variaza foarte rapid si cambistul risca. Aceste operatii initiate de cambisti constituie o parte semnificativa a tranzactiilor de pe piata de schimb. Ele degaja profituri relative reduse, dar nu neglijabile atunci cand cambistii intervin pentru sume foarte importante. Operatiile de operaj direct si triunghiular au tendinta de a regularize cursurile de schimb, astfel incat astazi este din ce in ce mai dificil pentru cambisti sa realizeze un castig din arbitraj. Cand diferitele cursuri de schimb sunt in echilibru si cand cambistiinu pot realize un castig din arbitraj, este posibila calcularea cursului de schimb intre doua valute pornind de la cursurile acesteia exprimate intr-o moneda terta.

1.4.3.Organizarea si functionarea pietei de schimb (valutare) la termen

35

Pe piata la termen, operatorii contracteaza angajamente de cumparare si de vanzare a monedei la un curs fixat in momentul tranzactiei, dar avand in vedre livrarea si plata la o data ulterioara, fixate in momentul angajamentului. Cursul de schimb la termen al monedei A in raport cu modeda B exprima numarul de unitati B pe care o unitate A poate sa la cumpere pentru intervalul in chestiune. Cursul de schimb la termen nu este niciodata egal, exceptand hazardul, cu cursul de schimb la vedere. El ii este superior sau inferior. Daca se considere doua devize A si B, cursul la termen al lui A este in prima sau in raport, in raport cu cursul la vedere atunci cand el permite cumpararea unei cantitati mai mari de moneda B decat folosin cursul la vedere. Prima este egala cu difereanta dintre doua cursuri, exprimata in procentaj annual din cursul la vedere. In aceeasi maniera, cursul la termen al monedei A este in pierdere sauin deport atunci cand el permite cumpararea a mai putine unitati de moneda B. pierderea se exprima, de asemenea, in procentaj annual. Caracteristicile pietei la termen. Pe piata de schimb, tranzactiile se fac pentru termene care merg de la 3 la 7 zile, 1,2,3,6,9,12,18 luni si 2,3,5 ani. La negocierea unei operatii la termen este preferabil de a retine una din scadentele care tocmai au fost mentionate. Tranzactiile pot avea scadente ce nu corespund unui numar exact de luni. In acest caz, costul este in general mai ridicat deoarece bancherului ii este teama in ceea ce priveste acoperirea propriului sau risc de schimb. Pentru a efectua operatii de schimb la termen, bancile cer in general un depozit de garantie. Cand fluctuatiile sunt importante, bancherul poate reclama o garantie suplimentara. Operatiile la termen se efectueaza direct de la banca la banca sau prin intermediarul curtierilor. Ele nu sunt niciodata cotate in bursa. Nu exista, deci, curs la termen oficial. In perioade de stabilitate, operatiile la termen sunt mai putin importante decat cele la vedere si piata are adesea un sens unic: monedele slabe sunt in mica masura cerute si monedele forte sunt oferite in cantitati mici. Este dificil, in acet caz, a gasi o contrapartida. Variatiile la termen ar trebui sa fie, theoretic mai importante decat cele la vedere, din cauza neinterventiei bancilor centrale. In realitate relatiile intre operatiunile la termen si cele la vedere limiteaza puternic variatiile cursurilor de schimb la termen.

1.5.Balanta de plati externe si echilibrul pe piata de schimb

Cursul de schimb este pretul unei devize in termenii monedei nationale. El rezulta ca urmare a confruntarii dintre oferta si cerere. Cursul devizelor cunoaste fluctuatii de mare amploare. Finantarea operatiilor comerciale associate exporturilor si importurilor de bunuri si servicii joaca, in acest sens, un rol determinant, chiar daca miscarile de capitaluri induse prin anticipatiile variatiei cursului de schimb pot, in anumite momente, sa exercite presiuni legate de cresterea sau scaderea cursului. Toate fluxurile de marfuri si capitaluri intre rezidenti si nerezidenti, toti factorii care influenteaza si determina cursul de schimb sunt sistemetic analizati in cadrul balantei de plati. In consecinta, prezentam principalele posturi si solduri semnificative ale balantei de plati. Inflaia ridicat conduce la deprecierea monedei naionale. Un oarecare nivel al deprecierii poate stimula schimburile externe (n principal exporturile) ca urmare a valorii mult mai mari a valutei de contract comparativ cu moneda intern. Pe de alt parte, importurile devin mult mai costisitoare, fapt ce duce la o reducere a acestora (cel puin din punct de vedere teoretic, deoarece practica a demonstrat c exist i situaii cazul economiilor a cror activitate 36

depinde de materii prime i materiale din import sau al celor pentru care preul produselor din import este avantajos,comparativ cu cel al produselor indigene n care nivelul importurilor se menine). Dac economia este dependent de astfel de importuri, atunci nu exist dect dou alternative: fie se reduc importurile i, ca urmare, se va reduce i producia ce are la baz materiile prime din import (spre exemplu), fie se menin importurile la nivelul anterior, dar n mod evident se va nregistra o cretere simitoare la nivelul preurilor produselor rezultate. Indiferent de alternativ, impactul se va simi i asupra poziiei balanei de pli.

1.5.1. Formarea cursurilor pe piata de schimb

Cursul de schimb rezulta din confruntarea dintre oferta si cererea de devize pe piata de schimb, provenind din exporturi si importuri de bunuri si servicii. Aceasta oferta si aceasta cerere sunt, de asemenea, alimentate prin miscari de capitaluri pe termen lung si miscari de natura speculativa. Inainte de a prezenta mecanismul de formare a cursului de schimb, apare foarte util sa se precizeze ca piata de schimb este rezervata institutiilor financiare bancare si non-bancare. Acestea din urma sunt cel mai adesea emanatiile financiare ale marilor intreprinderi industriale si comerciale. Pe piata intervin institutii rezidente si nerezidente. Ele opereaza direct intre ele, dar pot apela si la curtieri. Institutiile financiare ce intervin pe piata de schimb o contul lor sau in contul clientelei lor.

1.5.2. Rata inflatiei cursului de schimb

Pe termen mediu si lung, cursul de schimb al unei valute este in functie de rata inflatiei luate in consideratie. Mai precis, variatiile cursului de schimb intre doua devize A si B depend de diferenta de rata a inflatiei existenta intre economiile tarilor A si B. Aceasta concluzie a teoriei paritatii puterii de cumparare merita a fi reexaminata in contextul unei economii internationale puternic dominate de miscarile de capital. Determinarea cursului de schimb la vedere vizeaza verificarea teoriei paritatii puterii de cumparare si a ipotezelor sale, actualitatea acestei teorii precum si principalele critici formulate in aceast privinta. Latura nefavorabil a efectelor, pornind de la creterea inflaiei, include o reducere a eficienei economice, o distorsiune inechitabil i capricioas n ceea ce privete repartiia veniturilor i o nrutire a poziiei balanei internaionale de pli. Dac avem n vedere cadrul extern al economiei, nu trebuie uitat impactul instabilitii preurilor asupra acestei activitii reliefat de balana de pli. Scderea eficienei economiei conduce i la reducerea competitivitii produselor exportate, motiv pentru care piaa extern de desfacere se poate restrnge. Pe de alt parte, crescnd preurile de producie, este posibil ca pe piaa extern s existe productori mult mai competitivi, cel puin din punct de vedere al preurilor practicate. O rat a inflaiei ridicat conduce i la devalorizarea monedei naionale, fapt care poate genera o inhibare a exporturilor. Pe de alt parte, dac producia intern este dependent, ntr-o oarecare msur, de materiile prime din import, continuarea activitii este echivalent cu o cretere a preurilor de producie, ceea ce conduce la o nou modificare de preuri la nivelul economiei, ajungndu-se, astfel, la o spiral inflaionist ale crei costuri de eliminare sunt foarte ridicate. 37

--------

CAPITOLUL II Prezentarea generala a firmei.

2.1. Infiintarea societatii comerciale SC SRL
Societatea comerciala SRL a fost infiintata in anul 2001 de catre asociatii fondatori: Societatea este constituita in forma juridical de societate cu raspundere limitata, asociatii raspunzand in limita aportului lor. Forma de proprietate: 35 Societate cu Raspundere Limitata. In toate actele emise de societate, denumirea societatii este urmata de initialelel S.R.L., numarul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul, sediul societatii, codul de identificare fiscala. SRL este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul, avand codul unic de inregistrare Sediul social al societatii este in Romania, orasul stada, numarul 7, Bloc, Apartament. Sediul social va putea fi schimbat in orice alta localitate din Romania, in conditiile si cu indeplinirea formalitatilor cerute de lege. Societatea poate avea agentii, reprezentante, filiale, sucursale si puncte de lucru situate in aceeasi localitate sau in alte localitati din tara ori din strainatate, portivit legii romane sau straine aplicabile in speta, in conditiile stabilite de asociatii fondatori. Durata societatii este nelimitata, incepand de la data inregistrarii in oficiul registrului comertului. Activitatea societatii poate fi continuata cu mostenitorii directi ai asociatilor fondatori, in cazul decesului acestora.

2.2. Obiectul de activitate al societatii

Obiectul de activitate al societatii il constituie comert cu ridicata al altor produse. Activitatea principala: - importul de produse reciclabile - 5190 Comert cu ridicata al altor produse; 38

Activitatea secundara: - exportul de produse reciclabile deseuri industriale. Societatea SC SRL a inceput sa efectueze operatiuni de import inca de la infiintare, mai precis din anul 2001, importand produse reciclabile, deseuri din materiale plastice, hartie, deseuri fieroase si neferoase, deseuri industriale ce se pot transforma prin reciclare in materie prima. Aceste deseuri sunt depozitate in spatii special amenajate de catre societate, pana la comercializarea lor. Produsele au fost comercializate doar pe plan intern pana in anul 2004. Incepand cu anul 2004, societatea si-a extins domeniul de activitate efectuand operatiile de comercializare si pe plan international.

2.3. Capitalul social

Societatea este constituita cu un capital social subscris si varsat in valoare de 200 lei. Capitalul social este constituit integral din numerar, depus in contul current al asociatilor. Aportul in numerar la capitalul social a fost varsat integral la data constituirii societatii. Aportul asociatilor la capitalul social al societatii nu este purtator de dobanzi. Capitalul social se divide in 20 de parti sociale, in valoare de 10 lei fiecare si apartin asociatilor in totalitatea lor. Partile sociale sunt indivizibile. In baza partilor sociale detinute in societate, asociatii decid asupra tuturor problemelor legata de desfasurarea activitatii societatii, fara a exercita acte de natura sa afecteze activitatea si/sau interesele societatii. Majorarea capitalului social se hotaraste de asociati si se face prin: a) Aporturile de capital ale eventualilor asociati noi; b) Diferente favorabile din reevaluarea patrimoniului social; c) Reserve legale; d) Beneficii; e) Alte surse prevazute de lege. Cheltuielile aferente majorarii capitalului social prin cooptarea de noi asociati (personae fizice sau personae juridice)se suporta integral de acestia. Reducerea capitalului social se hotaraste de asociati in limitele prevazute de lege. Fiecare parte sociala subscrisa si varsata confera titularilor dreptul de a participa la distribuirea profitului si suportarea pierderilor. Detinerea de parti sociale in societate implica adeziunea fara reserve si de drept la actul constitutiv. Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimonial socialm, asociatii raspunzand numai la concurenta capitalului social subscris. Patrimonial societatii nu poate fi gravat de creante sau de alte obligatii personale ale asociatilor.

2.4. Informatii privind conducerea societatii

Societatea este condusa de Adunarea Generala a Asociatilor si este administrata de Popescu Eduard in calitate de administrator dar si de asociat. Adunarea Generala a Asociatilor are urmatoarele atributii: a) Aproba bilantul contabil si situatia conturilor de profit si pierdere; b) Aproba programul de activitate al societatii precum si bugetul de venituri si cheltuieli; c) Hotaraste modificarea capitalului social, a numarului de parti sociale si valorii acestora; 39

d) Aproba statutul si modificarea acestuia privind: obiectul de activitate, asocierea cu alte personae, retragerea de asociati; e) Numeste si revoca administratorul societatii; f) Aproba contractarea de imprumuturi bancare; g) Aproda modificarea formei juridice precum si dizolvarea si lichidarea societatii h) Aproba cesiunea partilor sociale. Administratorul are urmatoarele atributii: a) Duce la indeplinire hotararile A.G.A.; b) Semneaza actele, scrisorile sau publicatiile emise de societate; c) Tine registrul asociatiilor; d) Reprezinta societatea in relatiile cu partenerii; e) Convoaca A.G.A. cel putin o data pe an sau ori de cate ori este nevoie; f) Pentru probleme urgente a caror nerezolvare ar cauza o paguba societatii, poate decide de unul singur daca Adunarea Generala extraordinara nu poate fi convocata in timp util. In acest caz administratorul are obligatia de a valida ulterior hotararea luata in Adunarea extraordinara a asociatilor. Bilantul societatii trebuie intocmit in conditiile prevazute de lege si aprobat de Adunarea Generala a Asociatilor. El trebuie depus de administrator in termen de 15 zile la Registrul Comertului pentru publicarea in Monitorul Oficial. Statutul societatii prevede ca din societate poate fi exclus asociatul care nu adduce aportul la care s-a obligat. De asemenea poate fi exclus asociatul care comite fraude in dauna societatii sau se serveste de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale insa nu va putea cere lichidarea lor pan ace acestea nu sunt repartizate conform prevederilor contractului de societate. Daca un asociat nu este de accord cu hotararile Adunarilor Asociatiilor privitoare la schimbarea obiectului principal, la nutarea sediului, forma societatii, aceasta are dreptul de a se retrage si de a obtine plata aportului social pe care l-a investit in proportie cu activul social ce a rezultat dupa ultimul bilant.

2.5. Situatia activelor imobilizate

In prezent, societatea SC SRL detine in patrimoniu, in categoria Imobilizari corporale Instalatii tehnice si masini, un camion----- folosit in activitatea de aporovizionare si un autoturism marca Woll---- utilizat in activitatile generale si administrative ale societatii. Camionul are o valoare contabila neta de 72.871,00 lei fiind amortizat prin metoda de amortizare degresiva AD1 si prezinta o durata de utilizare de 7 ani. Autoturismul W are o valoare contabila determinata de 35.899,00 lei si i se aplica metoda de amortizare lineara, perzentand o durata de utilitate de 10 ani. Societatea mai detina ca si active imobilizate in categoria Imobilizari corporale Alte instalatii, utilaje si mobilier, aparatura electronica de birou, mobilire de birou si o instalatie de aer conditonat avand o valoare insumata de 4.874,00 lei. Acestor active li se aplica o metoda de amortizare lineara.

40

2.6. Informatii privind activitatea de aprovizionare

Societatea SRL si-a ales furnizorii in functie de urmatoarele considerente: ofer produse cu caliti corespunztoare; dac accept preuri care nu conduc la o scumpire important a produselor; dac se afl la o distan acceptabil care nu genereaz preul produselor prin cheltuieli de transport majore; capacitatea lor de livrare pe o perioad ndelungat; existena altor furnizori care s poat satisface nevoile de producie la niveluri superioare; riscul schimbrii lor. Societatea analizeaz concurenii cei mai importani de pe piaa externa care prezinta pe piata produse similare. In vederea desfasurarii activitatii de aprovizionare societatea incheie contracte de vanzarecumparare de marfuri. Obiectul contractelor il constituie vanzareacumpararea in sistem de vanzare direct ape baza de comanda, cu plata in avansuri periodice denumite transe ori cu plata integrala a produselor firmei vanzatoare. In aceste contracte sunt specificate conditiile generale de vanzare, tratamentele si modalitatile de livrare, drepturile si obligatiile partilor contractante etc. Principalii furnizori externi prin intermediul carora SC INTRANSIV SRL efectueaza activitatea de aprovizionare:

2.7. Informatii privind activitatea de desfacere

Asigurarea unui numr corespunztor de clieni imeninerea numrului ca i sporirea acestora i statornicia clientilor constituie preocuprile permanente ale scocietatii comerciale SRL. De o real importan este cunoaterea structurii clienilor din punct de vedere al teritorialitii n clieni interni i clieni externi. Meninerea i sporirea numrului clienilor externi care asigur un important aport valutar este o premis benefic pentru toi agenii economici, deoarece se asigur o stabilitate economic, o evitare a riscului inflaiei ce se manifest n perioada de tranzitie. Meninerea i dezvoltarea unor raporturi de ncredere reciproc ntre societatea comerciala i clieni ca i evitarea riscurilor pierderii unor clieni 41

interni sau externi cauzate de schimbri de concepii manageriale sau de lips de colaborare sunt probleme ce nu trebuie sub nici un motiv ignorate. Societatea are ca si clienti atat societati de pe piata interna cat si societati de pe piata internationala. Pe piata internationala societatea distribuie informatii cu privire la mediu, gradul de poluare a acestuia, si modalitati de evitare a poluarii mediului. Clientii cu care SC INTRANSIV SRL are incheiate contracte de vanzare cumparare si de prestari servicii sunt prezentati in tabelul de mai jos.

2.8. Informatii privind activitatea de personal

Incepand din anul 2001, SC SRL a angajat progresiv salariati cu contract individual de munca, ajungand ca in anul 2008 sa prezinte pe statul de plata un numar de 12 angajati. -

2.9. Evolutia principalilor indicatori

Prezentarea evolutiei principalilor indicatori pe baza de bilant ai SC SRL pe ultimii trei ani.

Analiza bilanului financiar

Analiza bilanului financiar, are meritul de a pune in evidenta riscul de insolvabilitate al ntreprinderii. Aceasta consta in incapacitatea ntreprinderii de a-si onora angajamentele fata de teri. Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimoniala studiaz, in vederea confruntrii, gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv si cel de lichiditate al elementelor de activ. 1.Activul net contabil 42

ntreprinderea apare ca o entitate juridico- economica ce poseda un patrimoniu inventariat in activul si pasivul bilanului. Expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale la data ncheierii exerciiului contabil o reprezint activul net contabil. ANC = Capitaluri proprii = Activul total- Total datorii ANC2005 = 31.238 ANC2006 = 31.681 ANC2007 = 65.181 Denumire indicator Activul net contabil 2005 31.238 2006 31.681 2007 65.181

2.Fondul de rulment financiar Cnd sursele permanente ale ntreprinderii sunt mai mari dect necesitile permanente de alocare a fondurilor bneti, aceasta depinde de o marja de securitate sub forma fondului de rulment (FR). Noiunea de fond de rulment poate avea multiple formulri, insa doua dintre ele prezint un interes deosebit si merita reinute drept concepte fundamentale ale analizei financiare. Este vorba de FR net (FRN) sau financiar (FRF) pe de o parte si FR propriu (FRP) pe de alta parte. Un FRF pozitiv semnifica o situaie favorabila, respectiv un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite finanarea integrala a imobilizrilor cat si asigurarea unei marje de lichiditate excedent pentru a face fata riscurilor diverse pe termen scurt. FRF = Activul circulant net Datorii mai mici de un an FRF2005 = 218.311 75.891 = 142.420 FRF2006 = 143.367 99.901 = 43.466 FRF2007 = 392.675 253.742 = 138.933 Denumire indicator Fondul de rulment financiar 2005 142.420 2006 43.466 2007 138.933

FONDUL DE RULMENT FINANCIAR

160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2005 2006 2007

FRF 3-D Colum n 2 3-D Colum n 3

Un alt indicator de analiza a echilibrului financiar pe baza bilanului financiar l reprezint nevoia de fond de rulment financiar (NFRF). NFRF semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporale posibile de mobilizat. 43

NFRF = Nevoi temporare Resurse temporare NFRF2005 = 109.344 75.891 = 33.453 NFRF2006 = 118.022 99.901 = 18.121 NFRF2007 = 276.739 253.742 = 22.997 Denumire indicator Nevoia de fond de rulment financiar 2005 33.453 2006 18.121 2007 22.997

NEVOIA DE FOND DE RULMENT FINANCIAR

35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2005 2006 2007 NFRF

3. Trezoreria neta In cadrul teoriei echilibrului financiar patrimonial, diferena dintre FRF si NFRF reprezint trezoreria neta (TN). TN = FRF NFRF TN2005 = 142.420 33.453 = 108.967 TN2006 = 43.466 18.121 = 25.345 TN2007 = 138.933 22.997 = 115.936 Denumire indicator Trezoreria neta 2005 108.967 TREZORERIA NETA 44 2006 25.354 2007 115.936

120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2005 2006 7 TN 3-D Colum n 2 North

Analiza pe baza contului de profit si pierdere

1. Marja comerciala Acest indicator nu se determin dect pentru ntreprinderile din sfera comercial, ce revnd in aceeai stare bunurile cumprate. Marja comerciala constituie plusul de valoare adus de ctre ntreprindere. Excedentul vnzrilor de mrfuri in raport de costul de cumprare al acestora reprezint marja comerciala. Costul de cumprare al mrfurilor vndute include preul de cumprare majorat cu cheltuielile accesorii de cumprare si corectat cu variata stocurilor de mrfuri. MC = Venit din vnzarea mrfii Costul mrfii vndute MC2005 = 229.371 181.192 = 48.179 MC2006 = 299.150 247.956 = 51.194 MC2007 = 743.697 611.214 = 132.483 Denumire indicator Marja comerciala 2005 48.179 2006 51.194 2007 132.483

2. Cifra de afaceri Nivelul acestui indicator este determinat de volumul afacerilor realizate de ntreprindere cu terii ca urmare a activitii profesionale normale si curente a ntreprinderii. Cifra de afaceri este mai nti o valoare net, rabatul, remiza si reducerile acordate fiind eliminate. Cifra de afaceri este reprezentata financiar de o cantitate de marfa, de producie, de lucrri sau de servicii vndute. Variaiile sale nu sunt in mod automat proporionale cu volumul vnzrilor, att timp ct factorul pre intervine in mod egal asupra mrimii sale. In legatur cu cifra de afaceri este foarte util s cunoatem activitatea naional i internaional a ntreprinderii. CA = Venituri din vnzarea mrfii + Venituri din vnzarea produselor finite + Venituri din prestri servicii + Venituri din activitati diverse CA2005 = 229.371 + 165.284 + 0 = 394.655 CA2006 = 299.150 + 183.005 + 0 = 482.155 CA2007 = 743.697 + 491.128 + 0 = 1.234.825 Denumire indicator Cifra de afaceri 2005 394.655 2006 482.155 2007 1.234.825

4. Consumul extern( intermediar ) 45

Este un indicator care cuprinde totalitatea cheltuielilor necesare pentru activitatea de producie a ntreprinderii. CE = Cheltuieli cu materiale consumabile + Cheltuieli cu apa si energia + Alte cheltuieli materiale + Cheltuieli cu lucrri si servicii executate de teri CE2005 = 1.008 + 723 + 3.677 + 13.129 = 18.537 CE2006 = 1.067 + 988 + 3.921 + 14.440 = 20.416 CE2007 = 16.401 + 1.174 + 14.492 + 41.412 = 73.479 Denumire indicator Consumul extern 2005 18.537 2006 20.416 2007 73.479

5. Valoarea adugata Valoarea adugata exprima creterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de producie, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la teri, in cadrul activitii curente a ntreprinderii. VA = MC CE VA2005 = 48.179 - 18.537 = 29.642 VA2006 = 51.194 20.416 = 30.778 VA2007 = 132.483 73.479 = 59.004 Denumire indicator Valoarea adaugata 2005 29.642 2006 30.778 2007 59.004

6. Excedentul brut de exploatare (EBE) Excedentul brut de exploatare (EBE) sau insuficienta bruta de exploatare se calculeaz ca diferena intre valoarea adugata, eventual majorata de subveniile pentru exploatare primite de ntreprindere, pe de o parte si cheltuielile de personal, la care se adaug cheltuielile fiscale (mai puin impozitul pe profit), pe de o parte. EBE = VA + Subvenii din exploatare Impozite, taxe Cheltuieli cu personalul EBE2005 = 29.642 + 0 3.280 12.285 = 14.077 EBE2006 = 30.778 + 0 4.141 13.950 = 12.687 EBE2007 = 59.004 + 0 8.706 - 21.083 = 29.215 Denumire indicator EBE 2005 14.077 2006 12.687 2007 29.215

7. Rezultatul exploatrii Rezultatul exploatrii reflecta mrimea absoluta a rentabilitii de exploatare, obinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatrii. Rezultatul exploatrii msoar performantele industriale si comerciale ale unei ntreprinderi, independente de politica financiara, fiscala si de distribuire a dividendelor, innd cont insa de deprecierea capitalului fix. Spre deosebire de EBE, rezultatul exploatrii nu este influenat de importanta relativa a capitalului si forei de munca ca factor de producie si nici de 46

evoluia lor in timp. Rezultatul exploatrii permite o mai buna comparaie intre ntreprinderi, cu toate ca luarea in considerare a deprecierilor la activele de exploatare poate influenta intr-un sens sau altul performantele economice. Rez.expl = Total venituri din exploatare Total cheltuieli din exploatare Rez.expl 2005 = 394.655 229.865 = 164.790 Rez.expl 2006 = 482.155 284.583 = 197.572 Rez.expl 2007 = 1.234.825 713.594 = 521.231 Denumire indicator Rez. expl 2005 164.790 2006 197.572 2007 521.231

8. Rezultatul financiar Rezultatul financiar apare ca expresie a politicii de finanare adoptata de unitate, fiind in majoritatea cazurilor negativ. Rezultatul financiar se determina ca diferena intre veniturile financiare totale si cheltuielile financiare totale, exprimnd performanele obinute de ntreprindere ca urmare a implicrii in activitatea financiara. Rezultatul financiar = Total venituri financiare Total cheltuieli financiare Rezultatul financiar 2005 = 4.200 1.955 = 2.245 Rezultatul financiar 2006 = 5.988 3.361 = 2.627 Rezultatul financiar 2007 = 18.490 8.205 = 10.285 Denumire indicator Rez. financiar 2005 2.245 2006 2.627 2007 10.285

10. Rezultatul extraordinar Rezultatul extraordinar este stabilit ca sold al operaiunilor extraordinare derulate de unitate intr-o anumita perioada. Aceste operaii genereaz cheltuieli si venituri a cror evoluie nu este neaprat liniara pe parcursul exerciiului sau de la un exerciiu la altul. Exprimnd un rezultat obinut din operaii care nu se repeta cu regularitate de la an la an, acest sold trebuie sa fie izolat de rezultatul curent, deoarece el nu intervine in previziunea rezultatelor pentru exerciiile viitoare. Rezultatul extraordinar = Total venituri extraordinare Total cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar 2005 = 0 Rezultatul extraordinar 2006 = 0 Rezultatul extraordinar 2007 = 0 11. Rezultatul brut al exerciiului Rezultatul brut al exerciiului este un sold intermediar care reflecta sintetic eficienta ntregii activiti desfurate de o ntreprindere intr-o perioada de timp determinata. Rezultatul brut al exerciiului = Rezult. expl + Rezult. fin + Rezult. extr. Rezultatul brut al exerciiului 2005 = 164.790 + 2.245 + 0 = 167.035 Rezultatul brut al exerciiului 2006 = 197.572 + 2.627 + 0 = 200.199 47

Rezultatul brut al exerciiului 2007 = 521.231 + 10.285 +0 = 531.516 Denumire indicator Rez. brut al exercitiului 2005 167..035 2006 200.199 2007 531.516

12. Rezultatul net al exerciiului Rezultatul net al exerciiului exprima mrimea absoluta a rentabilitii financiare cu care vor fi remunerai acionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie sa fie susinut de existenta unor disponibiliti reale, astfel el va armane doar un potenial de finanare. Profitul net urmeaz sa se distribuie sub forma de dividende sau/si sa se reinvesteasc in ntreprindere. Rezult. net = Rezult. brut Impozit/taxe Rezult. net 2005 = 167.035 2.059 = 164.976 Rezult. net 2006 = 200.199 2.736 = 197.463 Rezult. net 2007 = 531.516 6.888 = 524.628 Denumire indicator Rez. net al exercitiului 2005 164.976 2006 197.463 2007 524.628

13. Capacitatea de autofinanare (CAF) Pentru a face fata nevoilor sale de finanare, o ntreprindere trebuie sa-si utilizeze propriile resurse sau sa procure resurse din exterior. Resursele interne sunt generate de activitatea desfurat, dnd coninut noiunii de capacitate de autofinanare (CAF), cunoscuta si sub numele de marja bruta de autofinanare. Finanarea ntreprinderii din resurse proprii este denumita autofinanare, pentru a o delimita de finanarea de origine externa. Mrimea capacitii de autofinanare depinde, in primul rnd, de performantele economice si financiare ale unitii in cauza, dar si de o serie de parametri interni si externi, cum ar fi: politica adoptata de conducere in materie de ndatorare, dispoziiile fiscale referitoare la sistemele de amortizare. a) Metoda deductiv CAF = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare + Rezultatul participaiilor + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri excepionale Cheltuieli excepionale Participarea salariailor la profit Impozitul/Profit CAF2005 = 14.077 + 0 15.902 + 0 + 4.200 1.955 + 0 0 0 2.059 = - 1.639 CAF2006 = 12.687 + 0 16.110 + 0 + 5.988 3.361 + 0 0 0 2.736 = - 3.532 CAF2007 = 29.215 + 0 45.972 + 0 + 18.490 8.205 + 0 0 0 6.888 = - 13.360 Denumire indicator CAF 2005 - 1.639 2006 - 3.532 2007 - 13.360

Analiza ratelor de lichiditate

Analiza lichiditii firmei urmrete capacitatea acesteia de a-si achita obligaiile curente din resurse curente. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacitii de plata pe termen scurt. Pentru analiza lichiditii se folosesc urmtoarele rate: 1. Rata lichiditii generale reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditi pentru a satisface obligaia de pli exigibile. 48

RLG = Active circulante

x 100

Dat. exigibile pe tr. Sc RLG 2005 = 218.311 x 100 = 287,66% 75.891 RLG 2006 = 143.367 x 100 = 143,50% 99.901 RLG 2007 = 392.675 x 100 = 154,75% 253.742 2. Rata lichiditii reduse exprima capacitatea ntreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creane si disponibiliti. RLR = Active circulante Stocuri x 100 Dat. exigibile pe termen scurt RLR 2005 = RLR 2005 = 3. Rata lichiditii imediate caracterizeaz capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor innd cont de disponibilitile existente. RLI = Disponibiliti x 100 Dat. exigibile pe termen scurt

Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efect/efort. Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul: brut, net, din exploatare, curent, etc. Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente), surselor consumate, activelor totale sau ale unor pri din acestea, veniturilor. Ratele de rentabilitate evideniaz caracteristicile economice si financiare ale ntreprinderii, permind compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. a) Rata de rentabilitate comerciala Rentabilitatea comerciala msoar eficienta activitii desfurate de firma pe perioada unui exerciiu financiar. Rata rentabilitii comerciale arata rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri.

RMC =

MC x 100 Venit din vanzarea marfurilor

RMC2005 = (229.371 - 181.092) x 100 = 21,05%

229.371

RMC2006 = (299.150 - 247.956) x 100 = 17,11%

299.150

RMC2007 = (743.697 - 611.214) x 100 = 17,81%

49

743.697 Denumire indicator Rata de rentabilitate comerciala 2005 21,05% 2006 17,11% 2007 17,81%

b) Ratele de rentabilitate economica Ratele rentabilitii economice reflecta, in esena eficienta capitalului economic alocat activitii productive a ntreprinderii. Ea se exprima in general prin raportul:

Re = Rezult. economic x 100

Activ total

Re2005 = Re2006 = Re2007 =

13.385 251.095 14.458 182.010 33.500 439.832

x 100 = 5,33%

x 100 = 7,94%

x 100 = 7,62% 2005 5,33% 2006 7,94% 2007 7,62%

Denumire indicator Rata de rentabilitate economica

c) Ratele de rentabilitate financiara Rentabilitatea financiara reflecta capacitatea ntreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Formula generala de exprimare a rentabilitii financiare (Rf) este:

Rf =

Profit net x 100 Capitaluri proprii 13.385 31.238 14.458 31.681 33.500 65.181 x 100 = 42,85%

Rf2005 = Rf2006 = Rf2007 =

x 100 = 45,64%

x 100 = 51,40% 2005 42,85% 2006 45,64% 2007 51,40%

Denumire indicator Rata de rentabilitate financiara

50

2.10. Norma IAS 21 conform careia societatea comerciala SRL isi desfasoara activitatea.
IAS 21 Efectele modificarilor cursurilor de schimb valutar IAS 21 are ca obiect tranzactiile valutare efectuate de catre intreprindere atat in mod direct cat si ca operatiuni extreme ale intreprinderii. Tranzactiile valutare trebuie contabilizate fie prin aplicarea ratei de schimb valutar in vigoare la data tranzactiei fie a unei rate ce aproximeaza rata reala. Activele si pasivele monetare in valuta trebuie convertite la cursul de inchidere in vigoare la data bilantului. Elementele nemonetare se prezinta convertite la rata de schimb istorica in vigoare la momentul achizitiei. Diferentele de schimb valutar aferente elementelor monetare trebuie recunoscute in contul de profit si pierdere, atunci cand acestea apar, cu exceptia anumitor situatii ce implica contabilitatea pentru operatiunile de acoperire a riscului. Totusi, diferentele de curs valutar pot fi amanate prin capitalizarea in valoarea contabila a unui activ atunci cand exista o devalorizare sau o depreciere semnificativa a monedei ulterioara unei achizitiirecente si nu exista instrumente eficiente de acoperire a riscului. Atunci cand diferentele de schimb valutar apar datorita unui element monetar aferent activitatilor intrasocietate ce constituie parte componenta a investitie nete intr-o societate straina,acestea trebuie de asemenea incluse in capitaluri proprii. Prin operatiunile integrate trebuie aplicate aceleasi norme contabile pe care le-ar aplica socitatea mama in circumstante similare, asa cum s-a prezentat anterior in Tranzactiile valutare. Operatiuni de acoperire a riscului. In cazul imprumuturilor in valuta reprezinta un instrument de acoperire a riscului pentru o investitie neta intr-o entitate economica straina, diferentele de curs valutar asociate trebuie incluse in capitaluri proprii. In cadrul acestui standar nu sunt luate in considerare alte aspecte ale contabilitatii de acoperire a riscului. Fara indoiala, contabilitatea de acoperire a riscului este acceptabila in circumstante corespunzatoare, aceste aspecte fiind obiectul prezentarii noastre. Aria de aplicabilitate: contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscului pentru elemente valutare; determinarea monedei folosite pentru prezentarea situatiilor financiare; retratarea situatiilor financiare din moneda de raportare in alta moneda ca urmare a conventiei stabilite cu anumiti utilizatori, considerata conversie conventionala; evidentierea diferentelor de schimb valutar in situatiile fluxului de numerar. Conversiile conventionale nu intra sub reglementarea IAS 21 deoarece acestea nu sunt, in adevaratul sens al cuvantului, o problema de contabilitate pentru efectele modificarii ratelor de schimb valutar. O conversie conventionala reprezinta conversia valorilor din situatiilor financiare elaborate in moneda de raportare corespunzatoare, intr-o alta moneda. Intreprinderea poate, de fapt, sa nu aiba nici o tranzactie efectuata in valuta sau companii afiliate in strainatate. Nu exista standarde emise de foruri competente care sa reglementeze conditiile de utilizare a conversiilor conventionale. Scopul acestora il reprezinta avantajul utilizarii si pot fi folosite ori de cate ori este oportun. Totusi, pentru utilizator trebuie prezentate toate informatiile in baza carora situatile financiare de baza si conversiile conventionale au fost elaborate. 51

Conversiile conventionale se elaboreaza prin aplicarea unei singure rate de schimb valutar la toate valorile ce se regasesc in situatiile financiare. Procedand astfel, nu se schimba corelatiile dintre valorile din situatiile financiare. Astfel, conversia conventionala nu are intentia de a reflecta pozitia financiara si rezultatele activitatilor unei intreprinderi asa cum ar fi fost acestea prezentate in cazul in care s-ar fi utilizat o moneda diferita de raportare. Daca pentru elaborarea situatiilor financiare de baza s-ar utiliza o moneda de raportare diferita, este probabil ca relatiile dintre valorile din aceste situatii financiare sa suporte modificari materiale. In cazul tranzactiilor valutare cele doua probleme majore sunt conversia tranzactiilor si a soldurilor la data inregistrarii initiale, si reevaluarea soldurilor la datele ulterioare de intocmire a bilanturilor. IAS 21 trateaza elementele monetare in valuta si respectiv elementele nemonetare inregistrate la cost, sunt prezentate clar si direct. Soldurile nemonetare ce rezulta din aceste tranzactii vor fi tratate in situatiile financiare ulterioare ca si cum tranzactiile ar fi fost derulate initial in moneda de raportare. O intreprindere poate cumpara titluride valoare cotate intr-o anumita valuta. Daca titlurile respective sunt inregistrate la costul de achizitie, valoarea contabila trebuie determinata intr-o maniera similara cu cea utilizata pentru stoc. In cazul in care investitiile sunt inregistrate la valoarea justa, valoarea ce urmeaza a fi prezentata in situatiile financiare va fi determinata prin inmultirea valorii curente cotate in valuta cu rata curenta de schimb valutar. In IAS 21este stabilita o regula generala conform careia diferentele de curs valutar care apar la decontarea unui element monetar exprimat in valuta si la raportarea elementelor la valori diferite de cele din situatiile financiare ulterioare, trebuie reflectate imediat in profit. IAS 21 prezinta doua exceptii de la aceasta regula, exceptii referitoare la investitiile nete realizate in entitatile din strainatate. In IAS 21 se solicita prezentarea informatilor referitoare la valoarea diferentelor de curs valutar incluse in contul de profit si pierdere, fara a se face referiri la pozitiile din contul de profit si pierdere in care ar trebui incluse. Operatiuni de acoperire a riscului valutar Aspecte ale contabilizarii operatiunilor de acoperire a riscului valutar sunt discutate in cadrul E62.Aceasta discutie, care nu isi propune sa realizeze o acoperire completa a subiectului, este structurata pe urmatoarele puncte: Criterii pentru contabilizarea operatiunilor de acoperire a riscului valutar. Identificarea pozitiilor acoperite din punct de vedere al riscului valutar. Desemnarea. Operatiuni de acoperire a riscului valutar care inceteaza a mai fi efective. Operatiuni de acoperire a riscului valutar efectuate in anticipatie. Tratament alternativ permis. Criterii pentru contabilizarea operatiunilor de acoperire a riscului valutar Urmatoarele conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea tratamentelor contabile specifice operatiunilor de acoperire a riscului valutar: trebuie identificata cu claritate pozitia necesar a fi acoperita din punct de vedere al riscului valutar ; instrumentul de acoperire a riscului valutar trebuie sa fie special desemnat pentru pentru aceasta operatiune;

52

 trebuie sa existe un grad ridicat de corelare intre profiturile aferente pozitiei acoperite si pierderile aferente instrumentului de acoperire. Acesta reprezinta o modalitate de testarea eficientei operatiunii de acoperire a riscului valutar. Ca principiu general, in cazul in care un instrument este folosit pentru acoperirea unui risc valutar indetificat, profiturile si pierderile din modificari ale cursurilor de schimb, aferente instrumentului de acoperire a riscului sunt recunoscute ca venit sau cheltuiala in aceeasi perioada in care se inregistreaza diferentele corespunzatoare aferente pozitiei acoperite. Astfel, in cazul activelor si pasivelor monetare exprimate in valuta si care sunt acoperite din punct de vedere al riscului valutar cu instrumente monetare, profiturile si pierderile aferente atat pozitiei acoperite cat si instrumentului de acoperire sunt recunoscute ca venit sau cheltuiala pe masura aparitiei lor. Datorita efectului lor compensatoriu, contabilizarea operatiunilor de de acoperire a riscului valutar nu are nici un efect real. In cazul in care, in absenta contabilizarii poeratiunilor de acoperire a riscului valutar, profiturile si pierderile aferente instrumentului de acoperire vor fi recunoscute ca venit sau cheltuieala intr-o alta perioada decat cea in care sunt recunoscute profiturile si piedrerile aferente pozitiei acoperite, recunoasterea profiturilor si pierderilor aferente instrumentului de acoperire se va modifica astfel incat sa fie realizata in paralel cu cea a pozitiei acoperite. Pentru a aplica tratamentul contabil pentru operatiuni de acoperire a riscului valutar, trebuie sa existe o expunere la risc valutar. Pot fi doar unele sume in valuta de incasat pentru exporturile efectuate sau de platit pentru importurile de materiale. In cazul in care intreprinderea se angajeaza intr-o tranzactie valutata cun ar fi o tranzactie forward sau swap, pentru a acoperi o anumita pozitie din punct de vedere al riscului valutar, daca acea pozitie a fost deja acoperita, partial sau integral, de alte pozitii aparute din operatiuni curente, tranzactia valutara ra spori expunerea intreprinderii la riscul valutar. In mod ideal, penrtu a determina daca un element in valuta sporeste riscul valutar, trebuie luata in considerare pozitia de ansamblu a intreprinderii. Evaluarea expunerii la riscul valutartrebuie realizata la cel mai inalt nivel de conducere deoarece acesta dispune de informatiile necesare pentru o apreciere corecta. Astfel, intreprinderea poate administra separate mai multe grupari de risc.deoarece acoperirea eficienta a risului valutar presipune existintenta unui grad ridicat de corelare intre valoarea castigurilor si pierderilor potentiale si momentul realizarii acestora, este necesara identificarea pozitiilor care sunt expuse la riscuri similare. Nu este bines a se adopte abordarea conform careia toate activele in valuta sunt acoperite din punct de vedere al riscului valutar prin toate pasivele in valuta. Pentru a se putea aplica procedurile contabilitatii operatiunilor de acoperire a riscului valutar, atat pozitia acoperita, cat si instrumentul de acoperire trebuie desemnate ca atare de catre managerul intreprinderii. Mai mult, contabilitatea operatiunilor de acoperire va fi aplicata doar in perioada de raportare curenta. Este posibil ca o pozitie desemnata ca acoperire a unei alte pozitii ulterior aparitiei acesteia. Managementul poate decide ca un element nu mai constituie element de acoperire a riscului valutar. In aceasta situatie, inceteaza aplicarea contabilitatii operatiunilor pentru acest element. Orice profituri si pierderi accumulate si amanate, afernte acelui element care acopera riscul, existente al momentul respectiv vor fi preluate in continuare si recunoscute in venituri in acelasi timp cu profiturile si pierderile corespunzatoare aferente pozitiei acoperite din punct de vedere al riscului valutar. Pe parcursul perioadei pentru care este destinata acoperirea riscului valutar, instrumentul poate inceta a mai fi eficient, sau pozitia acoperita ori instrumentul de acoperire pot fi lichidate sau pot disparea intr-un alt mod. Dupa ce acoperirea inceteaza, instrumentul de acoperire va fi reflectat contabil conform naturii sale. In cazul in care elementele denominate in valutele spatiului euro au fost implicate in strategii de acoperire a riscului valutar, profiturile si pierderile 53

amanate, aferente operatiunilor de schimb valutar, isi vor pastra acest character si vor fi recunoscute in venit in momentul in care profiturile sau pierderile corespunzatoare aferente instrumentelorde acoperire a riscului valutar vor fi recunoscute. Contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscului valutar inceteaza si in cazul in care pozitia acoperita este inchisa, nemaiexistand nimic de acoperit. Orice profit sau pierdere aferente pozitiei acoperite este recunoscut la momentul inchiderii, ca si profitul si piederea amanate aferente instrumentului de acoperire. In cazul in care instrumentul de acoperire nu este lichidat in acelasi moment, va fi contabilizat ulterior acestui moment in concordanta cu natura sa. Exista posibilitatea efectuarii operatiilor de acoperire a riscului valutar pentru tranzactiile care inca nu au avut loc, sau de a desemna tranzactii care inca nu au fost realizate ca modalitate de acoperire a riscului valutaral unei pozitii actuale. O tranzactie viitoare nu poate acoperi riscul valutar asociat altor tranzactii viitoare, deoarece nu exista nici un sold in valuta in momentul actual pentru care sa poata fi aplicata contabilitatea operatiunilor de acoperire.

CAPITOLUL III
Aplicatie practica. Studiul de caz

Contabilitatea exportului de servicii si importului de marfuri a SC SRL in luna martie 2008

In cadrul tranzactiilor comerciale internationale, ponderea cea mai mare o detin activitatile de export import de marfuri. In luna martie a anului 2008, SC SRL, a efectuat operatiuni de import de marfuri in scopul aprovizionarii societatii, si operatiuni de export de servicii. Pentru derularea activitatii de export, firma de comert incheie contracte cu clientii externi. In aceste contracte sunt prevazute ca elemente principale: tipul serviciului exportat, coditia de livrare conform INCOTERMS 2000, 54

costul prestatiei, valoarea externa a serviciului, diverse comisioane de intermediere, conditiile de transport etc. In contractele de vanzare cumparare incheiate cu furnizorii externi sunt cuprinse conditii cum ar fi: cantitatea de marfa, caracteristicile marfii, pretul de cumparare negociat, valoarea marfii, modalitatea de plata, termenul de plata, penalitati de intarziere etc. Reguli de inregistrare contabila: la livrarea marfurilor la import, societatea comerciala achita furnizorilor sericiile externe de transport si asigurare in valuta la cursul zilei, tinand cont de fluctuatia de curs valutar intre momentul facturarii serviciilor externe si momentul platii acestora; daca cursul la plata creste fata de cursul initial, se inregistreaza cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665); daca cursul la plata scade fata de cursul initial, se inregistreaza venituri din diferente de curs valutar (cont 765); la decontarea cu clientul extern, se incaseaza creanta externa in lei la cursul zilei, tinand cont de fluctuatia de curs valutar intre momentul facturarii marfurilor la export si momentul incasarii creantei; daca cursul la incasare creste fata de cursul initial, se inregistreaza venituri din diferente de curs valutar (cont 765); daca cursul la incasare scade fata de cursul initial, se inregistreaza cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665); pentru inregistrarea in contabilitate a exportului, un rol essential in are factura externa pentru uz intern care reprezinta un document de calculatie, ce contine, in devize si in lei la cursul zilei, valoarea externa conform conditiei de livrare, cheltuielile externe de transport si valoarea externa FOB net; pentru activitatea de export se alpaca cota de TVA zero; creanta externa se incaseaza prin contul in devize cu ordin de plata sau cu efecte comerciale de primit; la incasarea creantei se inregistreaza venituri din diferente de curs valutar daca cursul la incasare a crescut, sau cheltuieli din diferente de curs valutar, daca cursul la incasare a scazut; disponibilul in contul devixe existent la 31.12. la cursul zilei se compara cu cel la cursul oficial 31.12., rezultand dupa caz, venituri din diferente de curs valutar sau cheltuieli din diferente de curs valutar.

3.1. Importul de bunuri pe cont propriu cu plata la vedere

Importul de bunuri pe cont propriu reprezinta un caz particular generat de: a) Componentele specifice ale costului de achizitie: valoarea in vama, taxele nerecuperabile platite in vama si cheltuielile interne de transport manipulare; b) Fundamentarea pretului de vanzare la intern pe doua elemente: valoarea in vama in valuta sau costul de achizitie in vama in valuta, transformat in lei la cursul de schimb al zilei cand are loc negocierea ori vanzarea, si marja importatorului. In data de 03.03.2008, societatea comerciala SRL achizitioneaza marfuri la import incheind un contract de vanzare cumparare cu furnizorul extern. efectuand operatii privind importul de marfuri pe cont propriu. 55

Din fisa de calcul a importatorului se desprind urmatoarele informatii: Valoare externa F.O.B.( 10.000 Euro x 4 lei/Euro ).. 40.000 lei; Transport extern evaluat la (1.000 Euro x 4 lei Euro)..4.000 lei; Valoare (C.I.F. in vama)..44.000 lei; Taxa vamala 10% din valoarea in vama..4.400 lei; Comision vamal 0,5% din valoarea in vama 220 lei; Cost de achizitie in vama.48.620 lei; TVA deductibila (48.620 lei x 19% )9.237,8 lei; Achizitia la import: a) Inregistrarea facturii: 371 = % 401 446 447 48.620 44.000 4.400 220

b) Plata in vama a taxelor vamale, a comisionului si a TVA: % 446 447 4426 = 5121 13.857,8 4.400 220 9.237,8

Livrarea la intern: Cost de achizitie..48.620 lei; Marja importatorului.7.000 lei; Pret de vanzare.55.620 lei; TVA colectata ( 55.620 lei x 19% ).10.567,8 lei; Total valoare facturata..66.187.8 lei;

Inregistrari in contabilitatea intreprinderii SC INTRANSIV SRL: Pentru pretul de vanzare: 411 Pentru costul de achizitie: 607 Incasarea creantei cu OP 5121 = 411 66.187,8 = 371 48.620 = % 707 4427 66.187,8 55.620 10.567,8

3.2. Importul de marfuri in comision cu plata la vedere in conditia CIF

56

Acest tip de import in comision presupune ca plata datoriei externe se efectueaza imediat dupa sosirea marfurilor in vama. Pe 12.03. 2008, societatea comerciala SRL efectueaza operatiunea de import de marfa cu contract de vanzare-cumparare incheiat in conditia C.I.F. la valoare externa de 5.000 Euro, taxa vamala 10%, comision vamal 0,5%, curs in vama 40.000 lei/Euro. Pentru efectuarea importului in comision, societatea incaseaza de la clientul intern SC SA un avans de 27.000 lei. Se factureaza clientului intern, comisionul de import de 5% din valoarea xterna C.I.F., cu TVA colectata 19%. Se achita din cont taxa vamala, comisionul vamal si TVA deductibila aferenta importului. Se achita din cont datoria externa la cursul de 4,10 lei/Euro. Se factureaza clientului intern cheltuielile in avans ocazionate de diferentele de curs valutar. Se diminueaza creanta interna cu avansul incasat. Se incaseaza prin cont diferenta de creanta interna. Incasarea avansului de la clientul intern: 5121 = 419 27.000 Factura interna emisa catre client cu ocazia importului in comision cuprinde elementele: - valoarea externa CIF = 5.000 Euro x 4 lei/Euro = 20.000 lei - taxa vamala = 20.000 x 10% = 2.000 lei - comisionul vamal = 20.000 x 0,5 % = 100 lei - cost achizitie in vama = 22.100 lei - TVA deductibila 22.100 x 19% = 4.199 lei aferenta importului 411 = % 401 446.1 447 446.2 26.299 20.000 2.000 100 4.199

Se factureaza clientului comisionul de import cu TVA colectata 19%: - comision de import 20.000 x 5% = 1.000 lei - TVA colectata aferenta comisionului = 1.000 x 19% = 190 lei - Total factura = 1.190 lei 411 = % 1.190 704 1.000 4427 190 Se achita din cont taxa vamala, comisionul vamal si TVA deductibila: % 446.1 446.2 447 = 5121 6.299 2.000 4.199 100

Se transfera din contul in lei in contul in devize suma de 20.500 lei ( 5.00 Euro x 4,10 lei/Euro) pentru plata datoriei externe: 581 5124 = = 5121 581 57 20.500 20.500

 Se achita cu OP datoria externa la un curs mai mare ( cp = 4,10 lei/Euro si ci = 4 lei/ Euro) => cheltuieli din diferente de curs. % 401 471 = 5124 20.500 (5.000 Euro x 4,10 lei/Euro) 20.000 (5.000 Euro x 4 lei /Euro ) 500 (5.000 Euro x 0,10 lei/Euro)

Se factureaza clientului intern cheltuielile in avans: 411 = 471 500

- valoare creanta interna = 26.299lei + 1.190lei + 500lei = 27.989 lei Se diminueaza creanta interna cu avans incasat = 27.000 lei 419 = 411 27.000 Diferenta creanta de incasat = 989 lei (27.989 27.000 ) Incasam prin cont cu OP, diferenta de creanta: 5121 = 411 989

3.3. Importul de marfuri pe cont propriu cu plata la vedere in conditia FOB

In data de 19.03.2008, SC SRL a efectuat operatii de import de bunuri in parteneriat cu societatea externa AG incheind un contract de vanzare-cumparare in conditii FOB, 50.000 Euro, transport extern 1.000 Euro, asigurare externa estimate la 400 Euro, taxa vamala 10%, comision vamal 0,5%, curs in vama 3,80 lei/Euro. Societatea primeste facturile de la prestatorii de servicii astfel: - factura de transport extern de 1.100Euro la cursul de 3,90 lei/Euro; - se achita datoria fata de furnizorul extern dintr-un acreditiv deschis la banca furnizorului in valoare de 50.000 Euro, la cursul de 3,80 lei/Euro. Fisa de calcul a importului cuprinde elementele: - valoarea externa FOB = 50.000 Euro x 3,80 lei/Euro = 190.000 lei - valoare transport extern estimata = 1.000 Euro x 3.80 lei/Euro = 3.800 lei - valoare asigurare externa estimata = 400Euro x 3,80 lei/Euro = 1.520 lei - valoarea in vama = 51.400Euro x 3,8lei/Euro = 195.320 lei - taxa vamala = 195.320 x 10% = 19.532 lei - comision vamal = 195.320 x 0,5% = 9.766 lei - cost achizitie in vama = 224.618 lei - TVA deductibila = 224.618 x 19% = 42.677,5 Se inregistreaza importul la cost achizitie in vama: 371 = % 401.1 408.1 408.2 446 58 224.618 190.000 3.800 1.520 19.532

447

9.766

Primirea facturii de transport extern si inregistrarea regularizarilor: - valoare transport estimata 1.000 Euro x 3,80 lei/Euro = 3.800 lei - valoare transport facturata = 1.100Euro x 3,90 lei/Euro = 4.290 lei - diferenta totala nefavorabila = 490 lei Diferenta de curs valutar la suma facturata = 1.100 Euro x 0,1 lei/Euro = 110 lei (cheltuiala din diferente de curs). Diferenta de devize la cursul importatorului = 100 Euro x 3,80 lei/Euro = 380 lei (nefavorabile => creste costul de achizitie al marfii si implicit, taxa, comisionul vamal si TVA-ul Se inregistreaza factura de transport cu diferentele: % 408.1 371 665 = 401.2 4.290 3.800 380 110

Se recalculeaza diferentele de taxe datorate ca urmare a regularizarilor efectuate: - taxa vamala = 380 x 10% = 38 lei - comision vamal = 380 x 0,5% = 19 lei - majorare cost achizitie = 57 lei 371 = % 446 447 57 38 19

Se calculeaza diferenta de TVA datorita majorarii costului de achizitie: 19% x ( 380 + 38 + 19 ) = 83 lei Primirea facturii de asigurare externa si inregistrarea regularizarilor - valoare asigurare estimata = 400 Euro x 3,80 lei/Euro = 1.520 lei - valoare asigurare efectiva = 350 Euro x 3,70 lei/Euro = 1.295 lei - diferenta totala favorabila = 225 Diferenta de curs valutar calculata la suma facturata = 350 Euro x 0,10 lei/Euro = 35 lei Diferenta de devizecalculata la cursul importului = 50 Euro x 3,8 lei/Euro = 190 lei Se inregistreaza factura de asigurare cu diferentele: % = 408.2 371 665 401.3 1.295 1.520 -190 -35

Se calculeaza diferentele de taxe ca urmare a regularizarilor efectuate: - taxe vamale = -190 x 10% = - 19 lei - comision vamal = -190 x 0,5% = -9,5 lei - diminuare cost achizitie = - 28,5 lei 371 = % 446 447 - 28,5 - 19 - 9,5

Se calculeaza diferenta de TVA datorita diminuarii costului de achizitie: 19% x ( -190 + (- 19 ) + (- 9,5 )) = - 41,5 lei 59

 Se calculeaza taxele finale pe care importatorul trebuie sa le plateasca in vama, in urma primirii facturilor de transport si asigurare. - taxa vamala = 19.532 + 38 + (-19) = 19.551 lei - comision vamal = 9.766 + 19 + (-9,5) = 9.775,5 lei - TVA deductibila = 42.677,5 + 83 + (-41,5) = 42.719 lei Plata taxelor in vama: % 446 447 4426 = 5121 72.045,5 19.551 9.775,5 42.719

Se achita factura de transport extern cu OP, la un curs mai mic ( cp = 3,85 lei/Euro, ci = 3,90 lei/Euro ) => venit din diferente de curs valutar. 401.2 = % 5124 765 4.290 4.235 55 ----

Se achita factura de asigurare externa cu OP, la un curs mai mare ( cp = 3,85 lei/Euro, ci = 3,70 lei/Euro ) => cheltuieli din diferente de curs valutar. % 401.3 665 = 5124 1.347,5 1.295 52,5

Achitarea datoriei fata de furnizorul extern: Deschiderea acreditivului 581 = 5124 190.000

5412 = 581 190.000 Plata furnizorului din acreditivul deschis 401.1 = 5412 190.000

60