Sunteți pe pagina 1din 57

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

LUCRARE DE LICENTA

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA
TREZORERIEI INTREPRINDERII

COORDONATOR STIINTIFIC:
Lector univ. dr. IONESCU MIHAELA

ABSOLVENT

BUCURESTI – 2008
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................3
Capitolul 1. Caracterizarea generala a trezoreriei.......................................................................4
1.1. Definitii............................................................................................................................4
1.2. Structura trezoreriei..........................................................................................................5
1.2.1. Actiunile ...................................................................................................................7
1.2.2. Obligatiunile .............................................................................................................8
1.2.3. Dreptul de subscriere................................................................................................9
1.2.4. Warantul ...................................................................................................................9
1.2.5. Optiunile ...................................................................................................................9
1.2.6. Contractul Futures...................................................................................................10
1.2.7. Bonurile de tezaur...................................................................................................10
1.2.8. Obligatiuni de stat...................................................................................................10
1.2.9. Certificate de depozit cu dobanda...........................................................................10
Capitolul 2. Contabilitatea primara a trezoreriei.......................................................................11
2.1. Sistemul de conturi utilizat............................................................................................11
2.2. Documente privind operatiile de incasari si plati...........................................................13
2.3. Contabilitatea operatiunilor de trezorerie......................................................................15
2.3.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt............................................15
2.3.2. Contabilitatea actiunilor..........................................................................................16
2.3.3. Contabilitatea actiunilor proprii..............................................................................17
2.3.4. Contabilitatea obligatiunilor...................................................................................18
2.3.5. Contabilitatea obligatiunilor emise si rascumparate...............................................20
2.3.6. Contabilitatea altor investitii financiare pe termen scurt........................................21
2.3.7. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
...........................................................................................................................................24
2.3.8. Contabilitatea valorilor de incasat...........................................................................25
2.3.9. Contabilitatea operatiilor de incasari si plati fara numerar.....................................26
2.3.10. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt.................................................28
2.3.11. Contabilitatea dobanzilor aferente disponibilitatilor banesti si credite bancare pe
termen scurt.......................................................................................................................30
2.3.12 Contabilitatea operatiilor de incasari si plati in numerar.......................................30
2.3.13 Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie.....................................33
3.3.14. Contabilitatea viramentelor interne..................................................................34
2.3.15. Contabilitatea deprecierilor investitiilor financiare pe termen scurt.....................35
Capitolul 3. Studiu de caz.........................................................................................................37
CONCLUZII SI RECOMANDARI..........................................................................................49
Anexa 1 - Chitanta pentru operatiuni in valuta.........................................................................51
Anexa 2 - Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare........................................52
Anexa 3 - Registru de casa........................................................................................................52
Anexa 4 - Dispozitie de plata/incasare......................................................................................54
Anexa 5 – Bilant prescurtat.......................................................................................................55
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................56

2
INTRODUCERE

Contabilitatea, ca stiinta si practica economica, a aparut si s-a dezvoltat o data cu


productia de marfuri, cu necesitatea evidentierii afacerilor, in ordinea lor cronologica, pe
subiecti economici.
Obiectivul contabilitatii presupune lamurirea cat mai precisa a domeniului ei de
cercetare.
Primul care a dat o definitie obiectului contabilitatii a fost invatatul italian Luca
Pacciolo, de altfel intemeietorul stiintei contabile, care in lucrarea sa „Summa de l’aritmetica,
geometria, proportioni e proportilonalita”, publicata la Venetia, in anul 1494, spunea ca
“obiectivul contabilitatii este tot ce are pe lume comerciantul, ca averi miscatoare si
nemiscatoare si ca datorie, precum si toate afacerile mari si mici, in ordinea in care au avut
loc”.1
Se poate afirma deci ca obiectivul contabilitatii il reprezinta, in primul rand, bunurile
economice, in forma si miscarea parcursa de aceasta in circuitul lor economic, modificarile
aduse acestor bunuri, dar si drepturile si obligatiile pe care le genereaza detinerea lor.
De asemenea, contabilitatea sistematica si cronologica, asigura prelucrarea, publicarea
si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru
necesitatile proprii ale agentilor economici cat si in relatiile acestora cu ceilalti agenti
economici respectiv: clienti, furnizori, bancile, organele financiar-fiscale, actionarii, asociatii,
persoane fizice sau juridice. Asigura controlul operatiunilor patrimoniale efectuate de agentii
economici si al procedeelor de prelucrare utilizate precum si exactitatea datelor contabile
furnizate. Asigura furnizarea informatiilor necesare stabilirii patimoniului national, executiei
bugetului public national precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului, pe
ansamblul economiei nationale.
Din punct de vedere al contabilitatii prin trezorerie intelegem ansamblul obligatiilor
monetare si financiare pe care le deruleaza un agent economic, pentru procurarea mijloacelor
circulante banesti de care are nevoie.
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare,
disponibilitatilor in conturi la banci şi in casa,creditelor bancare pe termen scurt si altor valori
de trezorerie.
Contabilitatea trezoreriei este parte componenta a contabilitatii financiare care asigura
evidenta existentei si miscarii urmatoarelor stocuri patrimoniale:
1. Titluri de plasament ( investitii financire )

1
Luca Pacciolo „Summa de l’aritmetica, geometria, proportioni e proportilonalita”, Venetia 1494
3
2. Conturi la banci
3. Casa si alte valori
4. Acreditive si valori de trezorerie
5. Viramente interrne
6. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
Informatiile contabilitatii cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea
trezoreriei, stabilirea acesteia la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune si determinarea
capacitatii de plata a unitatii patrimoniale.

Capitolul 1. Caracterizarea generala a trezoreriei


1.1. Definitii

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiunilor financiare desfasurate de un agent


economic pentru atragerea disponibilitatilor banesti necesare si utilizarea lor in vederea
realizarii obiectului sau de activitate. Legat de activitatea agentilor economici apare termenul
de lichiditate care reprezinta capacitatea unitatii economice de a transforma imediat sau intr-
un anumit interval de timp si fara pierderi, mijloacele materiale sau creantele de care dispune
în bani de cont sau in numerar. Lichiditatea da expresie calitatii activitatii desfasurate si
determina solvabilitatea intreprinderii, adica aptitudinea acesteia de a-si onora in orice
moment obligatiile ce decurg din relatiile cu creditorii sai.
Notiunea de trezorerie a cunoscut diferite definitii de-a lungul timpului.
• Intr-o acceptiune globala trezoreria reprezinta diferenta dintre activele si
datoriile a caror lichiditate si exigibilitate sunt imediate.
• Cea mai restransa definitie a acesteia: Trezorerie = Disponibilitati
• Alta, mai extensiva, include pe langa disponibilitati si titlurile de plasament
susceptibile a se transforma în disponibilitati.
• Definitia acreditata de O.E.C.C.A. (Franta) extinde continutul de trezorerie
neta adaugand disponibilitatilor, titlurile de plasament, creditele pe termen scurt plus
soldurile creditoare ale conturilor curente, efectele comerciale scontate dar neajunse la
scadenta, precum şi creantele cedate (incluse în categoria angajamentelor în afara bilantului).
• O alta definitie practica si de altfel mai completa este reprezentata de suma
elementelor constitutive ale acesteia, adica a activelor si pasivelor de trezorerie. Conform
acesteia:
Trezoreria= Lichiditati ( in cont curent si in casa)+ Active Financiare de
Trezorerie – Pasive de Trezorerie, unde:

4
Active financiare de trezorerie = Valori mobiliare de plasament + Efecte comerciale de
incasat + Bilete de trezorerie si certificate de depozit
Pasive de trezorerie = Soldul creditor al contului curent + Credite de trezorerie +
Credite de scont

1.2. Structura trezoreriei

Investitii financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sau valori mobiliare
de plasament sunt achizitionate in vederea vanzarii si realizarii unui castig pe termen scurt.
In structura investitiilor financiare pe termen scurt se includ: actiuni, obligatiuni,
actiuni proprii rascumparate, obligatiuni emise si rascumparate e socieate, precum si alte
titluri si creante cum sunt bonurile de tezaur pe termen scurt, certificate de depozit, etc.
In functie de sursa de provenienta si de destinatia lor, actiunile si obligatiunile se
impart in doua categorii:
- actiuni si obligatiuni cumparate in scopul vanzarii si obtinerii unui venit
- actiuni si obligatiuni proprii, ce includ actiunile emise de societate, vandute si
apoi rascumparate in scopul revanzarii la un pret avantajos sau acordarii salariatilor proprii, si
obligatiunile emise de societate in scopul obtinerii unui imprumut pe obligatiuni. In momntul
rambursarii creditului obligatiunile sunt rascumparate si anulate.
Disponibilitatile banesti se rezinta sub forma numerarului din caseria societatilor, a
depozitelor bancare in conturile curente de lei sau valuta si sub forma unor valori de incasat
cum ar fi cecurile de incasat, efectele de incasat si efecte remise spre scontare.
Numerarul din caseria societatilor se prezinta in lei sau valuta si alte valori ( timbre
fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, alte valori).
Conform Hotararea nr. 2185 din 30 noiembrie 2004 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996
privind intarirea disciplinei financiar-valutare prin plafon zilnic maxim de plati se intelege
totalitatea platilor efectuate in numerar de o persoana juridica intr-o singura zi, respectiv
10.000 RON. Platile in numerar catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon
zilnic maxim de 10.000 RON, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita
unui plafon de 5.000 RON.
Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii,
pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 RON.
Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 RON
catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5.000 RON in numerar, suma care depaseste acest
plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar.
5
IAS 7 „ SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR” prezinta notiunea de
echivalente de numerar.
Echivalentele de numerar sunt investitii pe termen scurt si extrem de lichide, usor
convertibile in numerar al caror risc de schimbare este nesemnificativ. Acestea sunt: depozite
la termen cu scadenta sub trei luni; actiunile, obligatiunile si alte titluri foarte lichide
achizitionate pentru a fi transfomate in numerar .
Prin conturile curente la banca se evidentiaza disponbilitatile in lei sau valuta ale
intreprinderii existente in conturile bancare. Prin aceste conturi se inregistreaza toate
operatiunile banesti intre societate si banca. In debitul acestor conturi sunt evidentiate
incasarile ( creante de la clienti sau debitori diversi, depuneri de numerar, primirea unui credit
bancar, etc.) iar in creditul conturilor sunt reflectate toate platile ( datorii catre furnizori,
creditori diversi, bugetul statului, ridicari de numerar, ramburasare rate credie, etc). Soldul
final al unui cont este in mod curent debitor, reprezentand disponibilul existent la un moment
dat, daca soldul este creditor exprima creditele acordate de banca si nerambursate. Extrasul de
cont este documentul ce atesta tranzactiile in lei sau valuta.
Depozitele la termen sunt considerate instrumente de trezorerie daca scadenta este
mai mica de un an.
Acreditivul este o modalitate de decontare de regula impusa de furnizor, care asigura
acestuia mijloacele banesti pe masura livrarii unor bunuri sau prestari de servicii.
Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale cumparatorului virate intr-un cont
distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de acesta, pe masura
livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. El poate fi alimentat si din
credite bancare pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii.
Deschiderea acreditivului trebuie comunicata bancii furnizorului prin intermediul
bancii cumparatorului, odata cu conditiile in care el se realizeaza.
Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv, furnizorul trebuie sa prezinte bancii
de care apartine documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru
livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.
Acreditivele pot fi deschise la banca in lei sau in devize. Deoarece in cazul
acreditivelor deschise in devize intervin active banesti in valute straine, acestora li se aplica
aceleasi cerinte privind evidenta lor cat si aceleasi reguli privind relatia dintre leii romanesti si
unitatile monetare straine ca si disponibilitatilor banesti pastrate in devize in bancile
cumparatorilor. Principalele etape privind derularea decontarilor pe baza de acreditive sunt:
- incheierea unui contract comercial prin care partenerii au convenit decontarea pe
baza de acreditiv;

6
- deschiderea acreditivului in lei sau in valuta pe baza ordinului dat de catre client
bancii sale;
- livrarea bunurilor, concomitent cu intocmirea documentelor aferente;
- utilizarea efectiva a acreditivului;
- intrarea in posesia bunurilor pe baza documentelor prezentate de catre client.
Avansuri de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor
salariati din unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt:
· aprovizionari de materiale si alte bunuri de valori mici;
· efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate;
· cheltuieli de transport, deplasari, detasari;
· servicii postale si taxe de telecomunicatii.
Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize. In cazul avansurilor in devize,
la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar.
Alte valori de trezorerie In caseriile unitatilor economice se mai pot pastra si alte
valori, categorie in care sunt incluse: timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna,
tichetele si biletele de calatorie si alte valori.

1.2.1. Actiunile

Actiunile sunt titluri financiare ce reprezinta drepturile detinatorului intr-o societate.


Actiunile reprezinta parti indivizibile, de valoare egala, din capitalul social al societatii.
Valoarea nominala a unei actiuni emisa de o societate reprezinta banii pe care actionarii i-au
depus initial, la inceperea afacerii, pentru fiecare actiune emisa. Pretul platit ulterior pentru
cumpararea unei actiuni reprezinta valoarea rezultata in urma cererii si ofertei de pe piata si
poate fi diferit de valoarea nominala. Prin cumpararea de actiuni, investitorul devine actionar
al societatii respective, acesta dispunand de anumite drepturi specifice prin impartirea
profiturilor si a riscurilor. Un investitor poate cumpara sau vinde actiuni oricand doreste. El
este indreptatit sa voteze politica societatii, sa numeasca sau sa demita conducerea executiva a
acesteia si, in cazul in care societatea obtine profit, el este indreptatit sa primeasca o parte din
acesta sub forma de dividend. Dividendul (partea din profitul societatii platit detinatorilor de
actiuni) acordat actionarilor nu este fix si de el beneficiaza actionarii care detin actiuni la o
data stabilita si facuta public prin mijloacele mass-media (numita data de referinta).
In fiecare an, în functie de profitul rezultat la societatea respectiva, conducerea
recomanda actionarilor, ce procent din profitul acesteia sa fie alocat pentru dezvoltarea
societatii (care ramane la dispozitia societatii si este reinvestit) si ce procent sa fie distribuit
actionarilor.

7
Actionarii sunt cei care decid in cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor (AGA)
daca se acorda dividende si care este cuantumul acestora.
Exista posibilitatea ca intreg profitul rezultat sa fie folosit pentru dezvoltarea
societatii.

1.2.2. Obligatiunile

Obligatiunile reprezinta titluri de valoare de credit pe termen lung. Emitentul


obligatiunii imprumuta de la cumparatorul ei dreptul de folosinta al sumei respective,
contractand astfel o datorie.
In contractul de imprumut (contractul obligatiunii/contract fiduciar) incheiat intre
debitor (emitent) si creditor (investitor) sunt mentionate:
-Valoarea imprumutului - valoarea nominala, suma pe care debitorul o restituie la
scadenta.
-Rata dobanzii - determinata de siuatia de pe piata la acel moment.
-Termenele de plata a dobanzii - intervalele la care se achita dobanzile(6 luni/1 an)
-Termenul de scadenta - data la care debitorul ramburseaza imprumutul creditorului
-Clauza de rascumparare - daca exista o asemenea clauza. Emitentul isi poate
rascumpara obligatiunile inainte de termenul de scadenta la un pret stabilit dinainte. De
regula, pretul de rascumparare trebuie sa fie mai mare decat valoarea nominala a obligatiunii,
pentru ca investitia sa prezinte interes. Daca obligatiunile sunt rascumparate inainte de
scadenta, debitorul plateste creditorului o prima peste valoarea lor nominala.
-Clauza de restituire - daca este prevazuta aceasta clauza. Investitorul poate inapoia
emitentului obligatiunea inainte de termenul de scadenta. Suma platita de emitent este egala
cu pretul de cumparare a obligatiunii plus dobanda.
-Refinantarea - daca la termenul scadent, emitentul nu isi poate achita obligatiile
contractuale, el poate emite o noua serie de obligatiuni prin care isi poate plati obligatiunile
vechi sau sa si le rascumpere (daca exista o asemenea clauza).
-Colateralul - obligatiunile pot fi garantate de un colateral, care poate fi o proprietate
imobiliara, actiuni, polite de risc financiar, alte titluri de valoare.
-Obligatiunile pot fi vandute si cumparate pe piata bursiera, la valoarea lor nominala
sau cu discount, la un pret sub valoarea nominala.
-Obligatiunile reprezinta o alta forma de atragere a capitalului, pe langa actiuni si
imprumuturi bancare, dar spre deosebire de acestea prezinta unele avantaje.
-Ratele dobanzii la obligatiuni pe care emitentul le plateste investitorului sunt mai mici
decat cele pe care le-ar datora unei banci comerciale in cazul unui imprumut. Iar pe de alta

8
parte, actiunile reprezinta titluri de participatie la proprietate, deci cumparatorul detine cota
din capitalul social. Din acest punct de vedere, in cazul obligatiunilor, cumparatorul doar
imprumuta emitentului bani, fara a avea vreun drept de proprietate.

1.2.3. Dreptul de subscriere

Titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari in urma majorarii capitalului


social prin subscriptie publica. Dreptul acordat actionarilor de a subscrie actiuni sau
obligatiuni convertibile cu ocazia majorarii capitalului social al societatii. Majoritatea
societatilor pe actiuni importante isi majoreaza capitalul social atunci cand este necesara
adaptarea acestuia la cresterea cifrei de afaceri sau in scopul finantarii proiectelor de
expansiune prin folosirea de fonduri proprii. La majorarea capitalului social, actionarii au
dreptul sa subscrie actiuni noi, proportional cu participatia lor anterioara. Acest drept trebuie
sa fie exercitat intr-un termen determinat.

1.2.4. Warantul

Este un document care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general


(porturi,vami). El permite transmiterea proprietatii, fiind utilizat pentru obtinerea si garantarea
creditului bancar. Warantul se utilizeaza fie ca efect de comert (cambie) asigurand
creditorului, respectiv bancii garantia asupra marfurilor si posibilitatea rascumpararii
creditului acordat, fie se poate mobiliza, respectiv negocia, respectiv poate fi vandut bancii
obtinandu-se pe seama lui un imprumut.

1.2.5. Optiunile

Optiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul, dar nu si


obligatia, de a cumpara sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pret prestabilit,
nenegociabil, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vanzatorului la incheierea
contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport
poate fi reprezentat de actiuni, obligatiuni, titluri de stat, devize, marfuri, contracte futures etc.
Exista doua feluri de optiuni: optiunea Call care da cumparatorului dreptul, dar nu si
obligatia, de a cumpara activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o
anumita perioada pana la acea data si optiunea Put care da cumparatorului dreptul, dar nu si
obligatia, de a vinde contractul futures de la baza optiunii la pretul de exercitare prestabilit.
Cumparatorul de optiuni poate pierde doar prima, si poate castiga nelimitat, in timp ce
Vanzatorul de optiuni poate castiga doar prima si poate pierde nelimitat.

9
1.2.6. Contractul Futures

Contractul Futures este o obligatie asumata intr-o piata organizata, de a cumpara si


vinde un anumit activ (monetar, financiar, marfa), la o anumita data in viitor, la pretul stabilit
in momentul incheierii tranzactiei.
Pentru a tranzactiona contracte Futures, un client trebuie mai intai sa depuna la
societatea de servicii de investitii financiare Broker SA o suma de bani numita marja. Aceasta
marja este o garantie ca cel care castiga isi va incasa banii, iar cel care pierde ii va plati.
Tranzactiile Futures nu se finalizează cu livrarea activului suport de la baza contractului.
Aproape toate tranzactiile Futures se lichideaza prin plata in lei a diferentelor dintre pretul la
care a fost realizat contractul si pretul activului suport la scadenta. O alta varianta este
lichidarea contractului inainte de scadenta, printr-o operatiune de sens contrar (vanzare in
cazul in care s-a inceput cu o cumparare).

1.2.7. Bonurile de tezaur

Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul
de scadenta fiind de maximum un an. Acestea sunt emise pe termen scurt de catre Ministerul
de Finante pentru procurarea de resurse de la agenti bancari sau nebancari. Statul se
imprumuta, dobandind calitatea de debitor fata de persoanele fizice si juridice care cumprara
bonurile de tezaur. Aceste instrumente financiare sunt purtatoare de dobanda, sunt
transmisibile si pot fi scontate. Au un grad ridicat de atractivitate prin garantia pe care o
prezinta statul.

1.2.8. Obligatiuni de stat

Obligatiunile de stat sunt hartii de valoare emise de stat pe un termen de 365 zile si
mai mare, pentru care emitentul plateste periodic dobazi potrivit ratei fixe sau flotante in
conformitate cu conditiile emiterii si sunt rascumparate la valoarea lor nominala la scadenta .
Obligatiunile de stat pot fi vandute la un pret mai mic decat valoarea nominala (cu scont), la
valoarea nominala sau la un pret mai mare decat valoarea nominala (cu prima).

1.2.9. Certificate de depozit cu dobanda

Certificatul de depozit reprezinta un inscris, nenegociabil, emise sub forma unor


cupoane tiparite si avand caracteristici de securitate; un titlu de credit pe termen, emis de
banca,care atesta depunerea unei sume de bani. Pe baza acestei hartii, la scadenta, se poate

10
incasa atat suma depusa, cat si dobanda aferenta. Aceste instrumente sunt foarte lichide si cu
risc minim, putand fi utilizate de catre detinator in diverse scopuri sau operatiuni: scontare,
gaj, garantie bancara (colateral) etc. Certificatele de depozit sunt purtatoare de dobanda ,
avand o valoare nominala si un pret de emisiune care poate fi diferit. Dobanda poate fi simpla
sau compusa. In cazul in care cerificatul se sconteaza inainte de scadenta , dobanda primita
este cea aferenta depozitelor la vedere.

Capitolul 2. Contabilitatea primara a trezoreriei


2.1. Sistemul de conturi utilizat

Disponibilitatile banesti in conturi la banci si in caseria intreprinderii reprezinta


activele curente ale unei entitati si sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din
clasa 5, conturi de trezorerie.
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501. Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
502. Actiuni proprii
503. Actiuni
505. Obligatiuni emise si rascumparate
506. Obligatiuni
508. Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
5081. Alte titluri de plasament
5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
509. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
51. CONTURI LA BANCI
511. Valori de incasat
5112. Cecuri de incasat
5113. Efecte de incasat
5114. Efecte remise spre scontare
512. Conturi curente la banci
5121. Conturi la banci in lei
5124. Conturi la banci in valuta
5125. Sume in curs de decontare
518. Dobanzi
5186. Dobanzi de platit

11
5187. Dobanzi de incasat
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193. Credite externe guvernamentale
5194. Credite externe garantate de stat
5195. Credite externe garantate de banci
5196. Credite de la trezoreria statului
5197. Credite interne garantate de stat
5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53. CASA
531. Casa
5311. Casa in lei
5314. Casa in valuta
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale
5322. Bilete de tratament si odihna
5323. Tichete si bilete de calatorie
5328. Alte valori
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive in lei
5412. Acreditive in valuta
542. Avansuri de trezorerie
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne
59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE
TREZORERIE
591. Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul
grupului
592. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii
593. Provizioane pentru deprecierea actiunilor
595. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate
596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor
598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate

12
2.2. Documente privind operatiile de incasari si plati

Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale si alte
persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara numerar.
A. Plata/incasarea în numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea
directa a sumelor banesti. Documentele folosite pentru inregistrarea operatiilor de casa sunt:
Chitanta serveste ca document justificativ, pentru incasarea unei sume in numerar in
casieria societatii comerciale. Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta,
Anexa 1.
Procesul - verbal de plati pentru sumele predate de catre casierul societatii
comerciale catre casierii platitori.
Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaza o persoana
membra a familiei sau incadrata in munca la aceeasi unitate pentru a incasa drepturi banesti de
la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document
justificativ, impreuna cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu
şi fara limita de suma, Anexa 2.
Registrul de casa, in lei sau in valuta, serveste ca document centralizator de
inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe
baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile, Anexa
3.
Factura document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si
marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document
de insotire pe timpul transportului si de receptie - incasare in gestiune a primitorului.
Foaia de varsamant se intocmeste in cazul depunerii la banca a numerarului din
caseria unitatii.
Dispozitia de plata – incasare catre casierie este docmunetul prin care
compartimentul financiar contabil da dispozitie caseriei fie sa plateasca, fie sa incaseze in
numerar anumite sume potrivit dispozitilor legale.
Statul de salarii justifica platile facute catre salariati.
B.Operatiile de incasari/plati fara numerar constau in lichidarea drepturilor banesti
prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata fara miscare efectiva a sumelor banesti.
Din categoria acestor instrumente de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac
parte: cecul, cambia, biletul la ordin si ordinul de plata.

13
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunzator in aceste conturi. Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane, tragator - tras -
beneficiar. Instrumentul este creat de tragator care, in baza disponibilului constituit in
prealabil la o societate bancara, da ordin acesteia, in calitatea sa de tras, sa plateasca la
prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului, aflat in pozitie de
beneficiar. Cecul prezentat este platit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare
fiind de 8 zile, daca cecul este platibil chiar în localitatea in care a fost emis şi 15 zile, in
celelalte cazuri.
Cecul poate fi la purtator, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat si cecul de
calatorie. Cecul barat consta in inscrirea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata
cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru
incasarea sumei inscrisa pe cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind
posibila. Cecul certificat prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta si blocarea
disponibilului necesar efectuarii platii. Cecul de calatorie prin care tragatorul poate
conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul
(posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. O prima semnatura se
pune în momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii, in prezenta functionarului
bancar sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului.
Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul,
creator de titlu, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei
persoane (tras) care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al
beneficiarului, dupa caz.
Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de
a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul
legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent in calitatea de debitor care se
obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat
in calitatea de creditor.
Warantul este o varianta a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra marfurilor.
La vanzarea marfurilor, cumparatorul achita contravaloarea lor si dobandeste warantul.
Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective.
Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount),
termenul de scadenta fiind de maximum un an.
Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia
unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de

14
bani la o anumita data. Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la
banca.
Cecul simplu inlocuieste “cecul de numerar”, fiind utilizat pentru ridicarea de
numerar din conturile de la banci.
Mandatul este o imputernicire scrisa data de un mandant, unei alte persoane numita
mandatar pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit
indicatiilor date. O forma folosita in acest sens este mandatul postal care serveste la
expedierea de sume de bani.
Trata este o forma a cambiei utilizata mai ales in decontarile internationale.
Reprezinta un ordin scris, neconditionat, emis de tragator (creditor) asupra trasului (debitor)
de a plati la vedere (prezentare) sau la un anumit termen o suma de bani unei alte persoane
(beneficiarul).
Cardul este un instrument modern de plata care permite achitarea obligatiilor fara a
apela la numerar. Cardurile cunosc o diversitate de forme si tipuri.

2.3. Contabilitatea operatiunilor de trezorerie


2.3.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt

Investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri achizitionate de intreprindere in


vederea realizarii unui castig pe termen scurt. Titlurile de plasament sunt o componenta a
activului circulant. Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta
cel mult 10% din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor, sau 10%
din totalul obligatiunilor emise, mai este cunoscut si sub numele de investitie de portofoliu.
In structura titlurilor de plasament sunt cuprinse:
• actiuni ( cotate si necotate);
• obligatiuni ( cotate si necotate);
• actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate;
• alte titluri de plasament si creante asimilate ( bonuri de tezaur pe termen scurt,
titlurile institutiilor financiare specializate, certificatele de depozit).
Valorile mobiliare, partile sociale, titlurile de creanta negociabile, bonurile de
casa nu intra in categoria titluri de plasament.
Intreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta fie utilizarea
temporara a unei parti din disponibilitatile sale în vederea conservarii valorii de trezorerie, fie
rentabilizarea plasamentelor sale prin:
- cresterea veniturilor percepute prin dobanzi si dividende;

15
- realizarea unui plus de valoare prin revanzarea lor.
Evidenta valorilor mobiliare de plasament se realizeaza prin conturile din
grupa 50 Investitii financiare pe termen scurt.
Contul 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta investitiilor financiare pe termen scurt la
societatile din cadrul grupului, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un
termen scurt.
Contul 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului este
un cont de activ.
In debitul contului 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul
grupului se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate de la societatile din cadrul
grupului (509, 512, 531).
In creditul contului 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul
grupului se inregistreaza:
- valoarea actiunilor detinute la societatile din cadrul grupului, cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni)
detinute la societatile din cadrul grupului.

2.3.2. Contabilitatea actiunilor

Contul 503 - Actiuni.


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate, cumparate in
vederea obtinerii de venituri financiare pe termen scurt.
Contul 503 este un cont de activ.
In debitul contului 503 se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 503 se inregistreaza:
- valoarea actiunilor cedate (512, 531, 664, 461);
- actiunile depuse ca aport la capital (456).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate, existente.
Subconturile pentru "Contul 503 - Actiuni" sunt:
5031 - Actiuni cotate.
5032 - Actiuni necotate.

16
Veniturile obtinute din vanzarea actiunilor se inregistreaza in contul 764 - Venituri din
investitii financiare cedate, iar pierderile obtinute din vanzarea actiunilor se inregistreaza in
cont 664 - Cheltuieli privid investitiile financiare cedate.
Inregistrari contabile:
1. Achizitia actiunilor
5031 Actiuni cotate = 462 Creditori diversi
2. Plata cheltuielilor cu ocazia achizitie de actiuni
5031 Actiuni cotate = 5121 Conturi la banci in lei
3. Plata actiunilor
462 Creditori diversi = 5121 Conturi la banci in lei
4. Vanzarea actiunilor la bursa cu obtinerea de venituri
5121 Conturi la banci in lei = %
5031 Actiuni cotate
7642 Venituri din investitii
financiare cedate
Actiunile necotate sunt tratate similar. Dar pentru a putea fi considerate instrumente de
trezorerie, aceste actiuni trebuie sa fie lichide, chiar daca nu sunt cotate la bursa.

2.3.3. Contabilitatea actiunilor proprii

Contul 502 - Actiuni proprii.


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii rascumparate. Contul 502
este un cont de activ.
In debitul contului 502 se inregistreaza:
- costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 502 se inregistreaza:
- valoarea actiunilor proprii anulate (101);
- valoarea actiunilor proprii cedate, rascumparate, distribuite angajatilor sau tertilor
(456, 509, 512, 531);
- diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de cesiune (664).
Soldul contului reprezinta costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate
existente.
Cumpararea, detinerea si anularea de actiuni proprii sunt strict reglementate de Legea
societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990, art. 103-107 “Art. 103. (1) Societatea nu poate
dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu,
dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a
actionarilor hotaraste altfel” si in anumite scopuri , cum ar fi distribuirea gratuita salariatilor
sau vanzarea catre salariati , stabilizarea cursului bursier, anularea lor, ca urmare a deciziei de
micsorare a capitalului social, etc., conform art. 104 . Daca actiunile proprii sunt achizitionate
17
in alte scopuri, societatea nu poate detine mai mult de 10% din capitalul social, sin u le poate
achizitona decat daca valoarea profitului distribuibil si a rezervelor , fara rezervele legale,
depasesc valoarea actiunilor ce urmeaza a fi cumparate.
Rascumpararea actiunilor proprii determina urmatoarele operatiuni contabile:
1.Inregistrarea rascumpararii propriilor actiuni:
502 Actiuni proprii = 5121 Conturi la banci in lei
2.Valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990,
republicata
129 Repartizarea profitului = 1068 Alte rezerve
3. Anularea actiunilor proprii si diminuarea capitalului social in cazul in care costul
de achizitei este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor proprii:
% = 502 Actiuni proprii
1012 Capital subscris varsat
6642 Pierderi privind
investitiile financiare pe
termen scurt cedate

si concomitent pentru valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea
nr. 31/1990, republicata
1068 Alte rezerve = 7642 Venituri privind
investitiile financiare pe
termen scurt cedate

4. Anularea actiunilor proprii si diminuarea capitalului social in cazul in care costul de


achizitei este mai mic decat valoarea nominala a actiunilor proprii:
1012 Capital subscris varsat = %
502 Actiuni properii
7642 Venituri din investitii
financiare cedate
si concomitent pentru valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea
nr. 31/1990, republicata
1068 Alte rezerve = 7642 Venituri din investitii
financiare cedate
Veniturile rezultate din anularea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din
Legea nr. 31/1990, republicata , sunt neimpozabile.

2.3.4. Contabilitatea obligatiunilor

Contul 506 - Obligatiuni.


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate. Contul 506 este un
cont de activ.
In debitul contului 506 se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 506 se inregistreaza:
18
- valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664, 461);
- obligatiunile depuse ca aport la capital (456).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente.
Subconturile pentru Contul 506 - Obligatiuni sunt:
5061 - Obligatiuni cotate.
5062 - Obligatiuni necotate.
Obligatiunile (numite si titluri de renta daca sunt emise de stat) sunt titluri reprezentate
prin dreptul de creanta al proprietarului asupra emitentului.
Posesorul unei obligatiuni este o persoana care a imprumutat o anumita suma de bani
emitentului, in anumite conditii, obligandu-l astfel pe cel imprumutat de a-l remunera, prin
varsarea periodica a unei dobanzi.
In functie de schimbarea caracterului fix al dobanzii, pentru contracararea procesului
inflationist, precum si avand in vedere posibilitatea creditorului de a renunta la rambursarea
imprumutului la scadenta si achizitionarea de actiuni la respectiva societate, intalnim si alte
tipuri de obligatiuni: obligatiuni indexate, obligatiuni participative, obligatiuni convertibile,
obligatiuni ipotecare, obligatiuni cu cupon flotant, etc.
Obligatiunile indexate sunt, prin definitie, obligatiunile la care emitentul isi asuma
obligatia de a reactualiza valoarea acestor titluri in functie de un indice ales de comun acord
cu investitorul (creditorul).
Obligatiunile participative au ca scop legarea creditorului de bunurile rezultate din
investitiile la care a contribuit cu finantarea. Modalitatea consta in a face sa varieze suma
anuala a dobanzii varsata si a sumei de rambursat, in functie de rezultatele financiare ale
emitentului, de dividendul varsat actionarilor sau de sumele destinate pentru rezerve.
Obligatiunile convertibile sunt obligatiunile care, la expirarea termenului fixat in
contractul de emisiune, in general cuprins intre 2 si 6 luni, ofera investitorului posibilitatea sa
isi exercite optiunea de convertire a titlului in lichiditati sau in actiuni, la o paritate data de
valoarea actiunilor substituite de o noua emisiune care acopera contravaloarea obligatiunilor
asupra carora s-a exercitat optiunea de convertire
Obligatiunile ipotecare reprezinta titluri mobiliare emise de banci ipotecare si urbane
pentru imprumuturile acordate debitorilor pe baza ipotecarii terenurilor sau a imobilelor. In
baza contractelor de ipoteca incheiate cu bancile ipotecare, proprietarii de pamant si/sau
imobile primesc suma solicitata drept imprumut, nu in numerar, ci in inscrisuri funciare la
valoarea lor nominala. Pentru a obtine banii necesari, detinatorii vand aceste titluri de credit la
bursa de valori.
Cumpararea de obligatiuni determina urmatoarele operatiuni contabile:

19
1. Achizitia obligatiunilor
5062 Obligatiuni necotate = 462 Creditori diversi
2. Plata cu numerar a obligatiunilor
462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei
3. Inregistrarea dobanzii de incasat. Societatea va inregistra un venit din dobanzi
numai pentru perioada in care detine obligatiunile. Diferenta de dobanda, nerecunoscuta ca si
venit va micsora costul obligatiunilor.
5088 Dobanzi la obligatiuni = %
si titluri de plasament
5062 Obligatiuni necotate
762 Venituri din investitii
financiare pe termen
scurt
4. Incasarea in numerar a dobanzii
5311 Casa in lei = 5088 Dobanzi la obligatiuni
si titluri de plasament
5. Vanzarea cu incasare in numerar a obligatiunilor in cazul in care se micsoreaza
costul obligatiunilor
5311 Casa in lei = %
5062 Obligatiuni necotate
762 Venituri din investitii
financiare pe termen
scurt

6. Vanzarea cu incasare in banca a obligatiunilor in cazul in care se inregistreaza


pierdere
% = 5062 Obligatiuni necotate
5121 Conturi la banci in lei
6642 Cheltuieli din investitii
financiare pe termen
scurt

2.3.5. Contabilitatea obligatiunilor emise si rascumparate

Obligatiunile emise si rascumparate sunt titluri de credit pe care societatile comerciale


le emite in vederea obtinerii de imprumuturi publice de la terte persoane.
Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate.
Contul 505 - Obligatiuni emise si rascumparate este un cont de activ.
In debitul contului 505 - Obligatiuni emise si rascumparate se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 505 - Obligatiuni emise si rascumparate se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, anulate (161).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, neanulate.

20
Inregistrarile contabile pentru obligatiunile emise si rascumparate sunt:
1. Rascumpararea obligatiunilor:
505 Obligatiuni emise si = 5311 Casa in lei
rascumparate
2. Anularea imprumutului obligatar:
- daca obligatiunie sunt rascumparate la o valoare mai mare decat pretul de
rambursare, apare o pierdre financiara inregistrata in cont 668 - Alte cheltuieli financiare sau
in cont 6642 – Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurd cedate.
% = 505 Obligatiuni emise si
rascumparate
161 Imprumuturi din si
emisiunea de obligatiuni

668 Alte cheltuieli financiare


- daca obligatiunie sunt rascumparate la o valoare mai mica decat pretul de
rambursare, apare un castig financiar inregistrat in cont 768 – Alte venituri financiare sau
7642 – Castiguri din investitiile financiare pe termen scurd cedate.
161 Imprumuturi din si = %
emisiunea de obligatiuni

505 Obligatiuni emise si


rascumparate
768 Alte venituri financiare

2.3.6. Contabilitatea altor investitii financiare pe termen scurt

Contabilitatea altor titluri si creante asimilate se refera la evidenta altor titluri de


plasament achizitionate in scopul obtinerii unui venit prin realizarea unei plus-valori la
revanzare sau la scadenta. In această categorie sunt incluse: actiunile atat cele cotate cat si
cele necotate, bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, titlurile
participative, drepturile de tragere si alte titluri de creantă.
Contul 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate,
cumparate.
Contul 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate este un cont
de activ.
In debitul contului 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante
asimilate cumparate (509, 512, 531);

21
- diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt
titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar
(765).
In creditul contului 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
se inregistreaza:
- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cedate (512,
531, 664);
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt
titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar
sau lichidarea lor (665).
Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante
asimilate existente.
Optiunile
Optiunile sunt de doua tipuri: de cumparare (Call) sau de vanzare (Put). Prin optiuni se
cumpara/se vinde dreptul de a vinde sau de a cumpara la un anumit pret de exercitare .
Cumparatorul dobandeste fie dreptul de a cumpara fie de a vinde un titlu financiar la
un pret de exercitiu stabilit la bursa. Acest drept poate fi exercitat in orice zi pana la scadenta
fixate de bursa. Pretul optiunii este cotat prin licitatie sau stabilit electronic.
Optiunile Call se contabilizeaza astfel:
1. Cumpararea optiunilor cu plata in numerar:
5081 Alte titluri de plasament = 5311 Casa in lei
2. Exercitarea dreptului de cumparare de actiuni cotate :
5031 Actiuni cotate =%
5311 Casa in lei
5081 Alte titluri de plasament
3. In cazul in care actiunile au un pret mai mic decat optiunile nu se exercita dreptul
de cumparare are loc inregistrarea:
668 Alte cheltuieli financiare = 5081 Alte titluri de plasament
Optiunile Put se contabilizeaza astfel:
1.La cumpararea optiunilor cu plata in numerar:
5081 Alte titluri de plasament = 5311 Casa in lei
2. La exercitarea dreptului de vanzare de actiuni cu obtinerea de venit financiar:
5311 Casa in lei = %

5031 Actiuni cotate


5081 Alte titluri de plasament
7642 Venituri din investitii
financiare pe termen
scurt cedate

22
In cazul in care optiunile au termen scadent mai lung decat sfarsitul anului , confom
IAS 39 – Instrumente financiare, la sfarsitul anului optiunile se evaluaeaza la valoarea justa si
se inregistreaza pierderea sau castigul de valoare in rezultatul curent al exercitiului.
Drepturile de subscriere
Drepturile de subscriere sunt titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari
in urma majorarii capitalului social prin subscriptie publica.
Inregistrarile contabile sunt:
1. La primirea drepturile de subscriere
5081 Alte titluri de plasament = 7617 Venituri din alte
imobilizari financiare
2. La exercitarea dreptului de vanzare de actiuni cu obtinerea de venit financiar:
5311 Casa in lei = %
5081 Alte titluri de plasament
7642 Venituri din investitii
financiare pe termen
scurt cedate

Warantul
“Warantul este un titlu de valoare care da dreptul detinatorului sa cumpere actiunile
societatii care l-a emis, la un pret fix, intr-o perioada de timp determinata , spre deosebire de
dreptul de subscrire, nu are rol de a proteja sau privilegia vechii actionari si are o durata mai
mare de viata (dar mai mica de un an) “
Warantul se inregistreaza in contabilitate identic cu optiunile.
Contractele forward
Acord intre doua parti prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o
anumita cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o
valuta sau alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare specificata
si in conditii stabilite in prezent.
Exemplu: O societate are o datorie in valuta de 1000 EUR ( 1000 EUR x 2,9 lei)
scadenta peste 3 luni de zile, cursul in prezent ( curs la vedere) este de 3 lei iar cursul la
termen (forward) este de 3,2 lei.
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
1. La incheierea contractului forward in valuta la cursul forward( la termen):
% = 462 Creditori diversi/lei 3200 lei
3000 lei 461 Debitori diversi/EUR
200 lei 471 Cheltuieli inregistrate in
avans
2. Amortizarea lunara a primei egale cu diferenta dintre cursul prezent si cursul
forward este 200 lei : 3 luni = 66,66 lei
66,66 lei 668 Alte cheltuieli financiare = 471 Cheltuieli inregistrate in 66,66 lei
23
avans
3. La sfarsitul celor 3 luni se cumpara 1000 EUR la pretul de 3,3 lei:
3300 lei 5124 Cont bancar in valuta = % 3300 lei
461 Debitori diversi/EUR 3000 lei
765 Venituri din diferente de 300
curs valutar
4. Se plateste suma datorata in lei
3200 lei 462 Creditori diversi = 5121 Cont bancar in lei 3200 lei
5. Se plateste datoria externa, cursul din momentul in care a fost contractata de 2,9
lei:
% = 5124 Cont bancar in valuta
2900 lei 401 Furnizori
300 lei 665 Cheltuieli din diferente
de curs

2.3.7. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen


scurt

Contul 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii
financiare pe termen scurt cumparate.
Contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt este un
cont de pasiv.
In creditul contului 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen
scurt se inregistreaza:
- valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 502,
503, 505, 506, 508).
In debitul contului 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen
scurt se inregistreaza:
- valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate (512, 531).
Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen
scurt cumparate.
Contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt tine
evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobandite dar neachitate integral.
Inregistrarea datoriilor prin contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii
financiare pe termen scurt se face numai în cazul în care nu sunt apelate sau nominalizate sub
aspectul termenului de decontare. Daca sunt apelate, se inregistreaza in contul 462 -Creditori
diversi.
Circulatia titlurilor de plasament determina urmatoarele operatii:
a) titluri de plasament achizitionate, a caror valoare este imediat achitata:

24
501 Investitii financiare pe = 5121 Cont bancar in lei
termen scurt
b) achizitia de titluri de plasament cu plata ulterioara a partii neapelate:
501 Investitii financiare pe = %
termen scurt
462 Creditori diversi
(valoarea apelata)
509 Varsaminte de
efectuat(valoarea
neapelata)
462 Creditori diversi = 5121 Cont bancar in lei
c) efectuarea de varsaminte pentru titlurile achizitionate:
509 Varsaminte de efectuat = 5121 Cont bancar in lei
pentru investitii
financiare pe termen
scurt
d) deprecierea valorii titlurilor de plasamente
6864 Cheltuieli finaciare = 591 Provizioane pentru
privind amortizarile si deprecierea investitiilor
provizioanele financiare
e) iesirea prin cedare a titlurilor de plasament - in cazul in care pretul de vanzare este
mai mare decat pretul de cumparare (valoarea contabila de intrare ) :
461 Debitori diversi ( pretul = %
de vanzare)
509 (valoarea contabila
de intrare)
764 Venituri din investitii
financiare cedate ( cu
diferenta)
- in cazul in care pretul de vanzare este mai mic decat pretul de cumparare se
anuleaza provizioanele constituite si apar si cheltuielile privind investitiile financiare cedate.

2.3.8. Contabilitatea valorilor de incasat

Contul 511- Valori de incasat


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si
efectele comerciale primite de la clienti.
Contul 511 - Valori de incasat este un cont de activ.
In debitul contului 511 - Valori de incasat se inregistreaza:
- valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti (411, 413).
In creditul contului 511 - Valori de incasat se inregistreaza:
- valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate (512);
- valoarea sconturilor acordate (667).
Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neincasate.
Contul 511- Valori de incasat se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II :

25
5112 -Cecuri de incasat, 5113- Efecte de incasat si 5114 - Efecte remise spre scontare.
Aceste conturi de bilant au functie contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care
reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse la banca spre incasare,
inscriindu-se la doua posturi bilantiere, primul la ‘’Casa si conturi la banci’’, iar celelalte doua
la ‘’Investitii financiare pe termen scurt ‘’ si aceasta datorita continutului lor economic.
Cecurile de incasat
Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:
1. Primirea cecului de la client:
5112 Cecuri de incasat = 411 Clienti
2. Incasarea prin banca :
5121 Conturi bancare = 5112 Cecuri de incasat
Efectele de incasat
Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:
1. Depunerea la banca a efectelor de incasat :
5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit
2. Incasarea prin banca :
5121 Conturi bancare = 5113 Efecte de incasat
Efecte remise si scontate
Efecte de incasat primate de furnizor de la clienti sunt pastrate in gestiune pana la
scadenta si apoi depuse la banca pentru decontare. Daca furnizorul are nevoie de bani inainte
de scadenta efectelor , poate sa decida vanzarea acestora, adica le poate sconta unei banci.
Scontul este dobada la care se adauga un comision bancar pentru plata efectului
comercial inainte ca el sa ajunga la scadenta.
Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:
1. Predarea catre banca a efectului scontat:
% = 413 Efecte remise spre
scontare
5114 Efecte de primit
667 Cheltuieli privind
sconturile acordate
2. Incasarea contravalorii efectelor remise spre scontare:
5121 Conturi bancare in lei = 5114 Efectete remise spre
scontare

2.3.9. Contabilitatea operatiilor de incasari si plati fara numerar

Unitatile patrimoniale, pentru o buna circulatie a banilor, sunt interesate sa pastreze la


diferite banci disponibilitatile lor banesti si sa efectueze operatiile de incasari si plati in
sistemul decontarilor fara numerar.
Decontarile fara numerar sunt acele operatii bancare prin care, platile, respectiv

26
incasarile, se fac prin trecerea (virarea) unei sume de bani datorata de debitor (cumparator sau
alt platitor) din contul sau de la banca in contul de la banca al carui titular este creditorul
(furnizorul sau beneficiarul de drepturi).
Plătile din contul debitorului se fac cu consimtamantul acestuia, cu exceptia celor ce
reprezinta obligatii stabilite prin titluri executorii si in limita disponibilitatilor banesti din cont
si a creditelor contractate. Intreprinderile isi pot deschide mai multe conturi de disponibil la
banci (conturi, subconturi) pe activitate, destinatie, unitati, etc, astfel incat sa poata beneficia
de servicii operationale, de securitatea si valorificarea mijloacelor banesti.
La efectuarea operatiilor de incasari si plati fara numerar, prin banca, se pot utiliza
diferite forme (sisteme) de decontare şi instrumente adecvate care sa faciliteze cu siguranta
aceste operatii.
Disponibilitatile in lei ale agentilor economici sunt pastrate la banca in conturi
deschise pe numele lor. Din ele se fac plati, in lei, catre alte persoane juridice care au, la
randul lor, deschise conturi la banci, ori se ridica numerar pentu nevoile agentului economic
spre a se face plati prin casieria lui .
Toate operatiile efectuate prin conturile de la banci sunt consemnate de banca in
"Extrasul de cont" al acesteia, unde se inscriu incasarile, platile si soldul final. Aceasta
impreuna cu anexele sale stau la baza inregistrarilor din contabilitatea agentului economic.
De mentionat ca semficatiile debitului si respectiv creditului din contabilitatea
agentului economic sunt de sens contrar fata de debitul si creditul din extrasul de cont al
bancii. Inscrierea unei sume in debitul contului de disponibilitati din contabilitatea agentului
economic semnifica o crestere a mijloacelor banesti ale acestuia, pe cand in extrasul de cont al
bancii apare in creditul extrasului de cont, semnificand cresterea obligatiilor banesti fata de
agentului economic
Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate şi valorile
de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca, disponibilitatile in devize
din conturile de la banca, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente
disponibilitatilor si creditelor bancare.
Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie
contabila de activ. Se debiteaza, dupa caz, cu valorile de incasat sau cu incasarile de
lichiditati, se crediteaza cu diminuarea valorilor de incasat pe masura lichidarii lor si cu platile
de lichiditati. Au sold final debitor care reprezinta valorile de incasat sau disponibilitatile
banesti existente in conturile de la banci, dupa caz.
Contul 5121 - Conturi la banci in lei, este un cont bifunctional, care se debiteaza cu
incasarile si se crediteaza cu platile, prin intermediul sau sunt evidentiate si creditele de

27
trezorerie acordate de banca. Cand soldul contului este creditor, el reprezinta creditele de
trezorerie primite de intreprindere si cand soldul este debitor reprezinta disponibilitatile in lei
Inregistrarile contabile ale operatiunilor de incasari si plati prin Contul 5121 - Conturi
la banci in lei:
1. Incasari in cont curent:
5121 Conturi bancare in lei = %
4111 Clienti
456 Decontari cu asociatii
privind capitalul
461 Debitori diversi
581 Viramente interne
766 Venituri din dobanzi
2. Plati din cont current:
% = 5121 Conturi la banci
401 Furnizori
441 Impozit Profit
444 Impozit salarii
627 Cheltuieli cu serviciille
bancare si asimilate

Contul 5124 - Conturi la banci in devize


Evidenta analitica a conturilor de la banci se dezvolta pe fiecare banca in parte si pe
fiecare tip de cont in parte.
Operatiile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate folosind
una din metodele:
a) metoda cursului fix consta in inregistrarea si evaluarea in lei , de-a lungul
anului, a tuturor operatiunilor la un curs fix, prestabilit.
b) metoda cursului variabil ( cursului zilei) toate operatiunile se inregistreaza si
evalueaza la cursul zilei comunicat de Banca Nationala. .
Exceptie fac cumpararile si vanzarile de valuta ( licitatii) care se inregistreaza la cursul
bancii.
La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitaiile in devize se evalueaza in
contabilitate, la cursul valutar de schimb in vigoare la acea data, iar diferenta de curs valutar
se inregistreaza dupa caz in conturile de venituri si cheltuieli.

2.3.10. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

Agentii economice care nu dispun de suficiente disponibilitati apeleaza la banci pentru


obtinerea de creditele pentru finanterea desfasurarii activitatii curente a companiei.
Forma cea mai cuprinzatoare, mai putin restrictiva si mai facila sub aspectul derularii
este finantarea prin linie de credit. Dobanda se aplica numai la soldul debitor al contului

28
curent al companiei astfel, orice incasari pe care intreprinderea le primeste in contul curent
diminueaza valoarea soldului debitor, respectiv suma la care se aplica, zilnic, rata convenita a
dobanzii, ceea ce duce la plati de dobanda dimensionate in stricta concordanta cu gradul de
utilizare a facilitatii si corelate cu rulajele companiei in conturile bancare.
Creditele bancare se pot acorda in lei sau valuta astfel:
a) credite in limita unui plafon de creditare. Banca achita obligatiile societatii
comerciale chiar daca in cont curent nu exista disponibilitati suficiente efectuarii platilor. In
acest caz contul de disponibilitati 512 se crediteaza.
b) Acordarea creditului prin alimentarea contului de disponibilitati cu
valoarea creditului, utilizandu-se ciontul 519- Credite bancare pe termen scurt .
In cazul creditelor in valuta , la rambursarea creditului pot aparea diferente de curs
valutar.
Pentru creditele acordate bancile percep o dobanda care poate fi:
a) Simpla si se calculeaza astfel Dobanda = Suma imprumutata * Rata dobanzii
b) Compusa ( cu capitalizare sau dobanda la dobanda) si se calculeaza:
Dobanda = Suma imprumutata ( 1+ Rata dobanzii)n- Suma imprumutata
Contul 519 Credite bancare pe termen scurt
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor acordate de banci pe termen scurt.
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv.
In creditul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza:
- creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin
conturi bancare distincte, inclusiv dobanzile datorate (512, 666).
In debitul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza:
- creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobanzile platite (512).
Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.
Inregistrarile contabile ce se efectueaza la primirea unui credit bancar:
1. Incasarea creditului acordat de banca:
5121 Conturi bancare in lei = 5191 Credite bancare pe
termen scurt
2. Dobanda cuvenita bancii
666 Cheltuieli privind = 5186 Dobanzi de platit
dobanzile
3. Rambursare partiala credit pe termen scurt:
5191 Credite bancare pe = 5121 Conturi bancare in lei
termen scurt
4. Inregistrarea creditului pe termen scurt la credite nerambursate la scadenta:
5191 Credite bancare pe = 5192 Credite bancare pe
termen scurt termen scurt
nerambursate la
29
scadenta
5. Rambursarea ulterioara a sumei restante:
5192 Credite bancare pe = 5121 Conturi la banci
termen scurt
nerambursate la
scadenta

2.3.11. Contabilitatea dobanzilor aferente disponibilitatilor banesti si credite bancare pe


termen scurt

Contul 518 - Dobanzi


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a dobanzilor de
incasat, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respectiv disponibilitatilor
aflate in conturile curente.
Dobanzile datorate si cele de incasat, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la
cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.
Contul 518- Dobanzi este un cont bifunctional.
In debitul contului 518- Dobanzi se inregistreaza:
- dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (766);
- dobanzile platite aferente imprumuturilor primite (512);
In creditul contului 518 - Dobanzi se inregistreaza:
- dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente (666);
- dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (512).
Soldul debitor reprezinta dobanzile de primit, iar soldul creditor, dobanzile de platit.
Inregistrarile contabile aferente incasarilor si platilor dobanzilor :
1. Inregistrare dobanda cuvenita pentru disponibilitatile pastrate in cont la banca :
5187 Dobanzi de primit = 766 Venituri din dobanzi
2. Incasarea dobanzii
5121 Conturi la banci in lei = 5187 Dobanzi de primit
3. Inregistrare dobanda de platit bancii pentru creditele obtinute:
666 Cheltuieli privind = 5186 Dobanzi de platiti
dobanzile
4. Plata dobanzii
5186 Dobanzi de platiti = 5121 Conturi la banci in lei

2.3.12 Contabilitatea operatiilor de incasari si plati in numerar

O parte din operatiile de incasari si de plati efectuate de o unitate patrimoniala se


realizeaza in numerar, prin casieria acesteia. incasarile si platile in numerar detin o pondere
mai redusa in ansamblul operatiilor banesti, comparativ cu cele fara numerar, sub aspectul

30
volumului de bani vehiculati, dar se caracterizeaza printr-o frecventa mare si o importanta
deosebita pentru gestiunea agentului economic. Manipularea banilor prin casieriile proprii are
in vedere, in general, operatii de incasari si plati care nu presupun utilizarea unui volum mare
de disponibilitati banesti.
Documentul de înregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa este
“Registrul de casa” la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in
numerar. Aceste documente sunt:
Pentru incasari:
• cecul în numerar- pentru ridicarea banilor din contul bancar si depunerea in
casierie;
• chitanta – pentru banii incasati la facturile de vanzari de bunuri, lucrari si de
prestari de servicii;
• bonuri si centralizatoare ale caselor de marcat;
• centralizatoare monetare pentru vanzari in magazinele cu amanuntul.
Pentru plati:
• foaia de varsamant a numerarului la banca;
• chitante pentru plati emise de alte unitati;
• liste de plata avansuri la salarii, premii, concedii de odihna, etc.;
• state de salarii, plata dividendelor pe baza statului de dividende repartizate.
De asemenea, sunt asimilate mijloacelor banesti sub forma de lichiditati si alte
valori pastrate in casieria unitatii, cum ar fi timbre fiscale si postale, bilete de tratament si
odihna, tichete si bilete de calatorie, etc. Motivatia pentru care aceste valori sunt asimilate
lichiditatilor o constituie posibilitatea transformarii lor rapide in bani.
Contul 531- Casa este un cont de activ.
In debitul contului 531- Casa se inregistreaza:
- sumele ridicate de la banci (581);
- sumele incasate de la clienti (411, 419);
- sumele incasate de la asociati (455);
- sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind
interese de participare (451, 452);
- sumele incasate reprezentand aport la capitalul social (456);
- sumele incasate de la debitori (428, 461);
- sumele incasate de la creditori diversi (462);
- sumele incasate reprezentand venituri anticipate (472);
- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate (542);
31
- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate (501, 502,
503, 506, 508);
- sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati (704, 707,
708);
- sume incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare (758);
- diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea
exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta (765);
In creditul contului 531- Casa se inregistreaza:
- depunerile de numerar la banci (581);
- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar (261, 262, 263,
265, 267, 269, 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509);
- platile efectuate catre furnizori (401, 404);
- valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau
executari de lucrari (409);
- sumele achitate personalului (421, 423, 424, 425, 426, 428);
- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii (427);
- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind
interese de participare (451, 452);
- sumele restituite asociatilor (455, 456);
- dividendele platite actionarilor sau asociatilor (457);
- sumele achitate diversilor creditori (462);
- platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati (481);
- avansurile de trezorerie acordate (542);
- platile in numerar reprezentand alte valori achizitionate (532);
- diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor in valuta la
incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului
(665);
- platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare (658);
Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.
Subconturile pentru Contul 531 - Casa sunt:
5311 - Casa in lei.
5314 - Casa in valuta.
Contul 5314 – Casa in valuta functioneaza ca si contul 5311 Casa in lei, doar ca
sumele sunt exprimate in devize si in lei.

32
Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, incasari si
plati prin caserie in valuta.
Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul “Registrul de casa” care
va avea coloane atat pentru incasari, plati, sold in lei, cat si pentru asemenea operatii in
devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa.
Relatiile dintre valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar
in timpul si la sfarsitul exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele
privind disponibilitatile in valuta pastrate in conturi la banci.
Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize se pot folosi una din
metodele:
· metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei;
· metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.
La sfarsitul exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul
oficial, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din
diferente de curs valutar.
Contul 532 - Alte valori
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta bonurilor valorice, timbrelor fiscale si postale,
biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor
valori, precum si a miscarii acestora.
Contul 532 - Alte valori este un cont de activ.
In debitul contului 532 Alte valori se inregistreaza:
- valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si
odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, achizitionate (401, 531, 542).
In creditul contului 532 Alte valori se inregistreaza:
- valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si
odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, consumate (301, 428, 604, 624, 625,
626).
Soldul contului reprezinta alte valori existente.

2.3.13 Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie

Una din modalitatile de plata cel mai des utilizate in tarile cu economie de piata
si in schimburile economice internationale o reprezinta acreditivul. Acreditivul este definit de
literatura de specialitate ca o suma de bani rezervata in mod special de unitatea cumparatoare
din contul sau, la unitatea bancara ce deserveate unitatea patrimoniala furnizoare, pentru ca
acesteia sa i se achite contravaloarea bunurilor expediate, serviciilor prestate sau lucrarilor

33
executate in baza prezentarii documentelor specifice, bancii sale. Acesta este utilizat des in
decontarile internationale ca o masura de siguranta pentru incasarea livrarilor la export. Pentru
incasarea sumelor prevazute in acreditiv furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine,
documente din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor,
prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor.
Daca disponibilitatile sunt imobilizate sub forma de acreditive se inregistreaza in
debitul contului 541- Acreditive. Pe măsura efectuarii platilor catre terti sau incetarii
valabilitatii acreditivului, contul se crediteaza. Soldul debitor reprezinta acreditivele existente
deschise la banci. Acesta se dezvolta pe doua conturi analitice: 5411- Acreditive in lei si 5412
- Acreditive in devize.
Sumele încredintate de intreprindere administratorilor sau altor persoane
imputernicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plati in favoarea
acesteia se înregistreaza în contul 542 - Avansuri de trezorerie.
Tipurile de inregistrari proprii contului 542 - Avansuri de trezorerie sunt:
a) sumele acordate în numerar administratorilor sau altor persoane autorizate sa faca
plati:
542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei
b) platile efectuate de catre administratori sau alte persoane autorizate sa faca plati:
401 Furnizori = 542 Avansuri de trezorerie
c) soldurile neutilizate se depun la casierie, iar inregistrarea este:
5311 Casa in lei = 542 Avansuri de trezorerie

3.3.14. Contabilitatea viramentelor interne

Contul 581 Viramente interne


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile
de trezorerie.
Contul 581- Viramente interne este un cont de activ.
In debitul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza:
- sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (512, 531, 541,
542).
In creditul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza:
- sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541,
542).
De regula contul nu prezinta sold.
Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii la banca a
ordinului de plata si documentelor justificative privind transferul efectiv de sume intre

34
conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit
interval de timp. In acest interval de timp, operatiile se inregistreaza prin contul 581
-Viramente interne. De exemplu: La depunerea din casierie pe baza de foaia de varsamant a
unei sume de bani in contul curent de la banca se fac inregistrarile:
a) la depunerea efectiva a sumei de bani:
581 Viramente interne = 5311 Casa in lei
b) la consemnarea operatiei in extrasul de cont:
5121 Conturi la bănci in lei = 581 Viramente interne
Un al doilea motiv este cel al delimitarilor acelor operatii care fac obiectul inregistrarii
in mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum si evitarea
contabilizarii fara risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de
trezorerie la alt cont de trezorerie.

2.3.15. Contabilitatea deprecierilor investitiilor financiare pe termen scurt


Din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" fac parte
conturile:
Contul 591 "Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din
cadrul grupului";
Contul 592 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii";
Contul 593 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor";
Contul 595 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate";
Contul 596 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor";
Contul 598 "Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante
asimilate".
Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii, provizioanelor
pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului, actiunilor proprii,
actiunilor, obligatiunilor emise si rascumparate, obligatiunilor si a altor investitii financiare si
creante asimilate, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit legii.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.
In creditul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de
trezorerie" se inregistreaza:
- valoarea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie, constituite sau
suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane (686).
In debitul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de
trezorerie" se inregistreaza:
- sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea
conturilor de trezorerie (786).
35
Soldul conturilor reprezinta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile
constatate existente la sfarsitul perioadei.
Provizioanele sunt instrumente contabile de corelare a inregistrarilor scriptice cu
realitatea economica faptica. Ele sunt simple conventii contabile, care impiedica distribuirea
catre actionari a anumitor sume din profitul intreprinderii.
Din punct de vedere financiar, se poate spune ca provizioanele duc la intarirea
capitalizarii firmei pentru a se putea face fata unor deprecieri, cheltuieli sau riscuri viitoare.
Principalele doua forme in care se realizeaza corelarea inregistrarilor scriptice cu
realitatea economica faptica sunt:
-reglarea valorii activelor si pasivelor inregistrate in patrimoniu la costul istoric si
aducerea lor la valoarea de utilitate, de piata sau de realizare, valoarea justa in prezent;
-anticiparea anumitor riscuri si cheltuieli pentru perioada curenta si reflectarea lor in
situatiile financiare ale acestei perioade chiar daca manifestarea lor ca fluxuri financiare va
avea loc numai intr-o perioada urmatoare.
Determinarea valorii juste, de piata, a unui activ se face prin inventariere; operatiunea
de inventariere trebuie sa se aplice simultan tuturor activelor apartinand aceleiasi categorii,
pentru a pastra imaginea fidela a patrimoniului.
Daca valoarea justa este mai mica decat valoarea de intrare a investitiilor financiare ,
diferenta este o depreciere si pentru a o putea contabiliza se constituie un provizion pe seama
cheltuielilor sau se ajusteaza valoarea contabila a investitiilor .
Anul urmator la inventar poate rezulta :
- pretul de piata este mai mic decat pretul de intrare in acest caz pentru diferenta
respectiva se constituie o depreciere sulimentara ce se inregistreaza intr-un cont de cheltuieli
- pretul de piata este mai mare decat pretul de intrare – in acest caz provizionul
se diminueaza sau anuleaza transformandu-se in venit din provizioane pentrui deprecieri.

36
Capitolul 3. Studiu de caz

S.C. EXPREL PROD S.R.L.. are sediul social in municipiul Constanta, Bdul. Aurel
Vlaicu nr. 25 judetul Constanta si are ca principal obiect de activitate exploatarea forestiera
procesand masa lemnoasa proprie precum si prestari de servicii pentru diversi agenti
economici. Societatea a fost constituita in anul 2001.
Firma cu capital integral privat a avut o evolutie ascendenta ca rezultat al
dezvoltarii bazei materiale si a investitiilor realizate pentru procurarea mijloacelor si
mecanismelor cu specific forestier . Societatea este preocupata pentru continuarea etapei
investitionale , pentru perioada imediat urmatoare in scopul completarii obiectului de
activitate va achizitiona masini si utilaje specifice prelucrarii lemnului pentru a putea procesa
materia prima proprie rezultata prin exploatatrea masei lemnoase pe picior, dupa cum , va
continua sa procure utilaje de tip forestier performante pentru cresterea gradului de
mecanizare a lucrarilor forestiere.
Capitalul social este fixat la suma de 200 RON, impartit in 20 actiuni
nominative in valoare nominala de 10 RON fiecare, capital in intregime subscris si varsat,
raspunderea fiind impartita intre cei doi asociati ai sai. Acestia au contribuit la aportarea
capitalului social in mod egal.
Societatea este platitoare de TVA lunar si este deasemenea platitoare de
impozit pe profit.
Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de
activitate al societatii comerciale.
Obiectul de activitate al societatii este:
a) executia si comercializarea de produse din material lemnos ( busteni gater si de
derulaj, celuloza,lemn foc, cherestele);
b) activitati de export ( busteni, cherestea);
c) lucrari de intretinere si reparare a utilajelor cu specific forestier;
d) comercializarea cu ridicata si amanuntul a tuturor produselor rezultate din obiectul
de activitate, prin retea proprie pentru terti si prin terti.
Toate sortimentele din material lemnos rezultate au desfacere pe baza de contracte cu
societati profilate pe prelucrarea lemnului, cum sunt S.C. TREMULA S.A. Tulcea, S.C.
CELHART DONARIS S.A. Braila, S.C. ROMTIL FOREST S.R.L. Isaccea, S.C. TOMIS
FOREST S.R.L. Constanta precum si prin vanzarea cu amanuntul din depozitele proprii.
Segmentele de piata vizate sunt: in special prelucrarea lemnului- rezultand cherestele
si semifabricate din lemn, constructii, comertul cu ridicata si amanuntul.

37
S-a asigurat o calitate mai buna a produselor din lemn in special la buteni de gater,
publicitate si facilitati contractuale care sa-i incurajeze pe clienti. Toate acestea au ajutat firma
sa vinda 200.000 mc de busteni gater.
Profitul brut realizat in anul 2006 este 378.494 RON, iar cel net de 316.149 RON.
Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2006 era de 316.549 RON
In ceea ce priveste repartizarea profitului avem:
Din total profit net: 316.149 RON
- pentru fond de rezerva 0 RON;
- surse proprii de finantare 0 RON;
- dividende 316.149 RON.
Cifra de afaceri 2006 : 1.066.888 RON
Cheltuieli totale 2006 : 770.845 RON
Profitul brut realizat in anul 2007 este 183.430 RON, iar cel net de 153.625 RON.
Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2007 era de 154.025 RON
Din total profit net: 153.625 RON
- pentru fond de rezerva 0 RON;
- surse proprii de finantare 0 RON;
- dividende 153.625 RON.
Cifra de afaceri 2007 : 966.393 RON
Cheltuieli totale 2007: 708.681 RON
Analiza financiara pe baza datelor din bilantul contabil Anexa 1, se bazeaza pe
corelatiile existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilantului sub forma
mijloacelor economice si cele din pasivul bilantului sub forma surselor de finantare.
Analiza financiara are ca obiectiv determinarea punctelor slabe si tari ale firmei
pornind de la analiza exercitiului financiar incheiat.
INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. EXPREL PROD S.R.L.
Indicator Mod de calcul 2006 2007
economico-financiari
I. Situatia neta Active totale - Datorii 902.901-586.352= 1.958.759-
totale 316.549 1.006.235=952.524
II. Indicatori de
lichiditate
1. Lichiditate generala Active circulante / 769.212 / 550.826 = 1.865.198 /986.536
Datorii curente 1.40 = 1.89
2. Lichiditate partiala Active circulante - (769.212 - 134.024) / (1.865.198-
Stocuri/Datorii curente 550.826 = 1.15 72.571) / 986.536 =
1.82
38
3.Rata solvabilitatii Active totale / Datorii 902.901 / 550.826 = 1.958.759 /
curente 1.64 986.536 = 1.99
4. Rata de indatorare Datorii totale/Capital 586.352/316.549 = 1.006.235/154.025
generala propriu 1.85 = 6.53
III. Indicatori de
echilibru financiar
1. Rata autonomiei Capital propriu/Capital 316.549/352.075=0.90 154.025/173.724=
financiare permanent 0.89
2. Rata de finantare a (Capital permanent- (352.075 - 124.712) / (173.724 - 90.547)/
stocurilor Active imobilizate)/ 134.024 = 1.70 72.571 = 1.15
Stocuri
3. Rata datoriilor Datorii totale/Active 586.352 / 902.901 = 1.006.235 /
totale 0.65 1.958.759 = 0.51
4. Rata capitalului propriu Capital propriu/Active 316.549 / 124.712 = 154.025 / 90.547 =
fata de activele imobilizate imobilizate 2.54 1.70
5. Rata de rotatie a Cifra de afaceri / 1.066.888 / 586.352 = 966.393/1.006.235
obligatiilor Datoriilor totale 1.82 = 0.96
IV. Indicatori de gestiune
1. Rotatia activelor Cifra de afaceri/ Active 1.066.888 / 769.212 = 966.393/ 1.865.198
circulante circulante 1.39 = 0.52
2. Rotatia activului total Cifra de afaceri/ Active 1.066.888 / 902.901 = 966.393/ 1.958.759
totale 11,15 = 0.49
3. Durata medie de Cifra de afaceri/ 1.066.888 / 534.407 = 966.393 / 804.060
recuperare a creantelor Creante totale 1.20 = 1.20
V. Indicatori de
rentabiliate
1.Rata rentabilitatii Profit brut / Capital 378.494 / 352.075 = 183.430 / 173.724
economice permanent 1.08 = 1.06
2. Rata rentabilitatii Profit net / Capital 316.149 / 316.549 = 1 153.625 / 154.025
financiare propriu =1
3. Rata rentabilitatii Profit net / Cheltuieli 316.149 / 770.845 = 153.625 / 708.681
resurselor consumate totale 0.41 = 0.22
VI. Indicatori ai fondului
de rulment
1. Fondul de rulment total Active totale - Active 902.901 - 124.712 = 1.958.759 - 90.547
imobilizate 778.189 = 1.868.212
2. Fondul de rulment Capital propriu-Active 316.549-124.712 = 154.025-90.547 =
propriu imobilizate 191.837 63.478
3. Necesar de fond de Stocuri + Creante + 134.024 + 525.430 + 72.571 + 801.046 +
rulment Active de regularizare - 8.977 - 550.826 = 3.014 - 986.536 =
Datorii curente - Pasive 117.605 - 109.905

39
de regularizare
4. Fondul de rulment net Capital permanent - 352.075 - 124.712 = 173.724 - 90.547 =
global Active imobilizate 227.363 83.177
5. Trezoreria neta Fondul de rulment net 227.363 - 117.605 = 83.177 - (-
global - Necesar de 109.758 109.905) =
fond de rulment 193.082

I. SITUATIA NETA (2006) = 316.549


(2007) = 952.524
Situatia neta a intrepinderii este pozitiva si crescatoare, in anul 2007 avand cea mai mare
valoare, realizandu-se astfel obiectivul major al gestiunii financiar si anume maximizarea
valorii intreprinderii, adica a valorii capitalurilor. O situatie neta crescatoare este rezultatul
desfasurarii unei activitati eficiente, profitabile, care genereaza un profit suficient atat pentru
remunerarea aportorilor de capital (actionarii si creditorii, in primul rand), cat si pentru
cresterea sau, cel putin, mentinerea afacerii prin cresterea abilitatii managerilor.

1000000

800000

600000
SITUATIE NETA
400000

200000

0
2006 2007

II. INDICATORI DE LICHIDITATE


1) Lichiditate generala (2006) = 1.40
(2007) = 1.89
Acest indicator reflecta posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma
intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plati exigibile. Se considera
o lichiditate globala favorabila cand indicele este supraunitar. Se observa ca lichiditatea
generala a crescut in anul 2007 fata de 2006. Se apreciaza o lichiditate mai buna. Valoarea
optima a acestei rate este cuprins intre 2 si 2,5.
2) Lichiditate patiala (2006) = 1.15
(2007) = 1.82
Aceasta rata exprima capacitatea societatii de a-si plati datoriile pe termen scurt din
creante, investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati . Valoarea optima este cuprinsa
intre 0,8 si 1.

40
2

1.5

Lichiditate generala
1

Lichiditate partiala
0.5

0
2006 2007

3) Rata solvabilitatii (2006)= 1.64


(2007)=1.99
Acest indicator exprima gradul in care societatea face fata datoriilor sale. O rata mai
mare de 1,5 dovedeste ca intreprinderea este solvabila, adica are capaciatea de a-si achita
datoriile pe termen scurt, mediu sau lung prin valorificarea activelor.
4) Rata de indatorare generala ( 2006) = 1.85
(2007) = 6.53
Aceasta rata furnizeaza informatii asupra autonomiei intreprinderii fata de creditorii
sai, si sta la baza normelor bancare de acordarea creditelor si definesc capacitatea de
indatorare. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere accentuata in perioada analizata.
Valoarea optima este mai mica de 2. Cand aceasta valoare este atinsa capacitatea de
indatorare este saturata- deci nu mai poate lua credite bancare.

7
6
5
4 Rata solvabilitatii

3
Rata de indatorare
2 generala
1
0
2006 2007

III. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR


1) Rata autonomiei financiare (2006) = 0.90
(2007) = 0.89
Acesta masoara independenta sau dependenta intreprinderii fata de banci. Sensul
favorabil de evolutie este crescator. O autonomie foarte mare indica insa nefolosirea sursei

41
bancare de finantare. Indicatorul este utilizat si de catre banci in aprecierea oportunitatii
acordarii creditului.
2) Rata de finantare a stocurilor (2006) = 1.70
(2002) = 1.15
Exprima gradul in care stocurile sunt finantate din fondul de rulment, respectiv din
resursele permanente ramase dupa finantarea investitiilor in imobilizari are valoarea cea mai
mare in anul 2006, cand stocurile inregistreaza cea mai mare valoare, iar fondul de rulment
cea mai mare valoare. Pe ansamblu valorile sunt satisfacatoare.
3) Rata datoriilor (2006) = 0.65
(2007) = 0.51
Reflecta gradul de indatorare, limita pana la care societatea este finantata din alte surse
decat cele proprii. Cu cat indicatorul este mai aproape de 0 este mai bine. In perioada
analizata, cel mai bun rezultat s-a obtinut in anul 2007.
4) Rata capitalului propriu (2006) = 2.54
(2007) = 1.70
5) Rata de rotatie a obligatiilor (2006) = 1.82
(2007) = 0.96
Indicatorul care are valoarea cea mai apropiata de 0 este de preferat, astfel, in anul
2007 s-a obtinut cea mai buna valoare.

3
2.5
Rata de finantare
2 a stocurilor
Rata datoriilor
1.5
Rata autonomiei
1 financiare
Rata capitalului
0.5 propriu
0
2006 2007

IV. INDICATORI DE GESTIUNE


1) Rotatia activelor circulante (2006) = 1.39
(2007) = 0.52
2) Rotatia activului total (2006) = 11.15
(2007) = 0.49
Rotatia activelor marcheaza starea lor de lichiditate si se pot exprima in numar de
circuite sau numar de zile. O buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului
acordat clientilor de cea obtinuta de la furnizori.
3) Durata medie de recuperare a creantelor(2006) = 1.20
42
(2007) = 1.20

12

10

8
Rotatia activelor
6 circulante
Rotatia activului total
4

0
2006 2007

V. INDICATORI DE RENTABILITATE
1) Rata rentabilitatii economice (2006) = 1.08
(2007) = 1.06
Exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara
eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate. Ea trebuie sa fie superioara ratei inflatiei.
In anul 2006 intreprinderea a obtinut profit mai mare decat in anul 2007.
2) Rata rentabilitatii financiare (2006) = 1
(2007) = 1
Exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit. Profitul este distribuit
sub forma de dividende actionarilor sau se capitalizeaza fapt ce determina cresterea valorii
intreprinderi si implicit a averii actinarilor. Pentru ca actiunile soietatii sa fie atractive , rata
rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii remunerate de banci pentru
depozitele la termen.
3) Rata rentabilitatii resurselor (2006) = 0.41
(2007) = 0.22
Exprima eficienta activitatii, a consumurilor pentru obtinerea profitului. Se poate
constata ca rentabilitatea oscileaza.

1.2

1 Rentabilitate
economica
0.8
Rentabilitate
0.6 financiara
0.4 Rentabilitatea
resurselor
0.2

0
2006 2007

VI. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT


43
1) Fondul de rulment total (2006) = 778.189
(2007) = 1.868.212
2) Fondul de rulment propriu (2006) = 191.837
(2007) = 63.478
Un fondul de rulment propriu pozitiv asigura intreprinderii independenta financiara si
libertate in luarea deciziilor de investitii.
3) Necesar fond de rulment (2006) = 117.605
(2007) = -109.905
Daca necesarul de fond de rulment este pozitiv rezulta ca resursele curente nu acopera
nevoile curente, diferenta urmand sa fie finantata din fondul de rulment net global sau din
credite de trezorerie.
Daca necesarul de fond de rulment este negativ inseamna ca operatiile curente nu
implica nici o imobilizare de capitaluri, ci degaja resurse.
4) Fond de rulment net global (2006) = 227.363
(2007) = 83.177
Fond de rulment net global exprima incidenta ciclului de investire asupra echilibrului
financiar global. Daca este pozitiv rezulta ca o parte din resursele durabile ramane disponibila
pentru finantarea activitatii curente.
5) Trezoreia neta (2006) =109.758
(2007) =193.082
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati
echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen
lung cat si pe termen scurt.
Trezoreria neta este pozitiva in toti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au
incheiat cu un surplus monetar ce trebuie fructificat pe piata monetara si financiara.
Evolutia trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar prezinta cash-flow-ul.
Cash-flow = Trezoreria Neta (2007) - Trezoreria Neta (2006) = 193.082 - 109.758 =
83324
Cash-flow pozitiv reflecta o marja a activului real, a averii proprietarilor.
Cash-flow-ul este in primul rand un proces investitional continuu intr-o afacere, care
are ca tinta obtinerea unui surplus monetar , in al doilea rand, cash-flow-ul este o stare
financiara a firmei care reflecta atat formarea resurselor banesti, cat si utilizarea lor si in al
treilea rand, prin cash-flow se evalueaza castigurile monetare pe care le poate obtine un
intreprinzator dintr-o afacere.
Contabilizarea operatiunilor ce au loc in anul 2008 :

44
- In data de 01.01.2008 societatea constituie la BRD un depozit lunar in valoare de
100.000,00 lei , rata dobanzii anuale 12% . In data de 31.01.2008 se incaseaza dobanda
aferenta depozitului iar la data de 01.02.2008 depozitul se lichideaza:
- constituirea depozitului la data de 01.01.2008
Inregistrarea in contul curent:
100.000,00 581 Viramente interne = 51211 Conturi curente la banci 100.000,00
in lei
Inregistrarea in contul de depozit :
100.000,00 508 Alte investitii financiare = 581 Viramente interne 100.000,00
pe termen scurt si
creante asimilate
- incasarea dobanzii aferente depozitului:
1.000,00 51211 Conturi curente la banci = 766 Venituri din dobanzi 1.000,00
in lei
- lichidarea depozitului
Inregistrarea in contul de depozit :
100.000,00 581 Viramente interne = 508 Alte investitii financiare 100.000,00
pe termen scurt si
creante asimilate
Inregistrarea in contul curent:
100.000,00 51211 Conturi curente la banci = 581 Viramente interne 100.000,00
in lei
- In data de 02.01.2008 pentru a obtine un beneficiu pe termen scurt, societatea achizitioneaza
un numar de 2000 de titluri de plasament la un pret de 15,00 lei. Plata se face cu ordin de
plata din contul curent deschis la BRD .
30.000,00 5081 Alte titluri de plasament = 51211 Conturi curente la banci 30.000,00
in lei
- In data de 02.01.2008 societatea a achitat prin contul curent din BRD cu ordinul de plata
factura furnizor in valoare de 1.652,00 lei . Banca a perceput un comision bancar de 8,00 lei
1.660,00 % = 51211 Conturi curente la banci 1.660,00
in lei
1.652,00 401 Furnizori
8,00 627 Cheluieli cu serviciile
bancare si asimilate
- Societatea achita in data de 03.01.2008 suma de 1.400,00 lei reprezentand chiria pentru
sediu social, conform contractului de inchiriere incheiat intre Proprietar - persoana fizica si
S.C. EXPREL PROD S.R.L. , plata acestuia realizandu-se din casieria unitatii pe baza
dispozitiei de plata. Inregistrarile sunt:
1.400,00 462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei 1.400,00
- Societatea cumpara motorina pentru masina in valoare de 119,00 lei, pe baza bonului fiscal
de la SC Mol Romania SRL . Operatiunea impune achitarea pe loc cu numerar a datoriei,
precum si inregistrarea directa in contul de cheltuieli a combustibilului.
119,00 % = 5311 Casa in lei 119,00
100,00 6022 Cheltuieli privind
combustibilul

45
19,00 4426 TVA deductibil
- Se ridica in data de 12.01.2008 numerar din contul de la BRD in valoare de 3.500,00 lei, in
vederea achitarii chenzinei a doua de salarii. Ridicarea de numerar se face pe baza CEC-ului
de numerar, documentul urmand a fi inregistrat atat in registrul de casa al unitatii, cat si in
Extrasul de cont. Pentu aceasta operatiune banca percepe un comision de 0.5% din valoarea
ridicata. Inregistrarile sunt urmatoarele:
3.500,00 581 Viramente interne = 51211 Conturi curente la banci 3.500,00
in lei

3.500,00 5311 Casa in lei = 581 Viramente interne 3.500,00

17,50 627 Cheluieli cu serviciile = 51211 Conturi curente la banci 17,50


bancare si asimilate in lei
- In data de 15.01.2008 se plateste lichidarea de salarii (chenzina a doua ) pentru luna
Decembrie 2007 în valoare de 2.765,00 lei, conform statulul de salarii . Plata catre salariati
este înregistrata in registrul de casa.
2.765,00 421 Personal- salarii = 5311 Casa in lei 2.765,00
datorate
- Se achita din BRD factura de leasing din data de 11.01.2008 prin virament bancar cu ordin
de plata in valoare de 1.268,74 lei. Operatia este evidentiata in extrasul de cont, si duce la
stingerea datoriei fata de furnizorul de imobilizari . Banca opreste pentru operatiunea de plata
un comision de 6.10 lei.
% = 51211 Conturi curente la banci 1.277,84
in lei
1.268,74 404 Furnizori d imobilizari
6,10 627 Cheluieli cu serviciile
bancare si asimilate
- In data de 18.01.2008 sunt virate catre Bugetul asigurarilor de stat, contributiile sociale
aferente fondului de salarii din luna Decembrie 2007, precum si impozitul pe veniturile din
salarii ale angajatilor in procent de 16%. Acestea sunt evidentiate centralizatorul statului de
plata din luna Decembrie 2007 . Plata acestora se face pe baza de ordine de plata, iar pentru
fiecare operatiune banca percepe un comision de 6 lei.
2.499,00 % = 51212 Conturi curente la banci 2.499,00
in lei
1.039,00 4311 Contributia unitatii la
asigurari sociale
455,00 4312 Contributia personalului
la asigurari sociale
344,00 4313 Contributia unitatii la
asigurari sociale de
sanatate
328,00 4314 Contributia personalului
la asigurari sociale de
sanatate
147,00 4371 Contributia unitatii la
fondul somaj
51,00 4372 Contributia personalului
la fondul somaj
46
32,00 444 Impozit pe venit din
salarii
91,00 447 Fonduri speciale
6,00 627 Cheluieli cu serviciile
bancare si asimilate
6,00 627 Cheluieli cu serviciile
bancare si asimilate
- Se vireaza din contul bancar de la Trezorerie Mun. Constanta in data de 24.01.2008 datoria
fiscala - TVA de plata aferenta activitatii din luna Deecembrie 2007. Valoarea acesteia de
1.117,00 lei, este reflectata in soldul initial creditor al contului 4423. Plata se realizeaza cu
ordinul de plata de trezorerie. Trezoreria nu percepe comision pentru operatiunile de plata
efectuate.
1.117,00 4423 TVA de plata = 51212 Conturi curente la banci 1.117,00
in lei
- Se intocmeste lista de avans chenzinal, iar pe baza ei se achita prima chenzina a drepturilor
salariale cuvenite salariatilor pe luna Ianuarie 2008. Avansul este in valoare de 1.800, 00 lei,
el achitandu-se din casieria unitatii, plata fiind inregistrata registrul de casa al unitatii:
1.800,00 425 Avansuri acordate = 5311 Casa in lei 1.800,00
personalului
- Se incaseaza venituri financiare de natura dobanzilor in contul bancar deschis la BRD si in
contul de Trezorerie. Incasarea dobanzi in valoare de 18,32 lei pentru disponibilitatile banesti
din contul curent BRD este evidentiata in extrasul de cont bancar din data de 30.01.2008. In
extrasul de cont de trezorerie este evidentiata incasare dobanzii in valoare de 6,87 lei.
18,32 51211 Conturi curente la banci = 766 Venituri din dobanzi 18,32
in lei
6,87 51212 Conturi curente la banci = 766 Venituri din dobanzi 6,87
in lei
- In data de 30.01.2008 soldul titlurilor de plasament achizitionate este de 32.000,00 lei,
deoarece o unitate de fond a inregistrat cursul de 16,00 lei. Avand in vedere ca la data
achizitionarii celor 2000 titluri de plasament, cursul unei unitati de fond era de 15,00 lei,
societatea va inregistra venituri financiare in suma de 2.000,00 lei
( 16,00-15,00) * 2000 titluri = 2.000,00 lei
2.000,00 5081 Alte titluri de plasament = 766 Venituri din dobanzi 2.000,00
- Se incaseaza in data 01.01.2008 in numerar valoarea de 13.000,00 lei aferenta unei facturi
client. Se taie chitanata care va fi înregistrata in registrul de casa.
13.000,00 5311 Casa in lei = 4111 Clienti 13.000,00
- Se incaseaza in data de 01.01.2008 prin banca ordinul de plata al unui client, in valoare de
10.000,00 lei. Operatiunea este evidentiata in extrasul de cont bancar BRD care percepe un
comision de 6,00 lei.
10.000,00 51211 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 10.000,00
in lei
6,00 627 Cheluieli cu serviciile = 51211 Conturi curente la banci 6,00
bancare si asimilate in lei

47
- Asociatul „x” al societatii crediteaza firma prin casierie in data 01.01.2008 cu suma de
3.550,00 lei, pentru nevoile urgente de plati ale acesteia. Inregistrarea creantei fata de asociat
este evidentiata prin dispozitia de casierie de incasare si este trecuta in registrul de casa.
3.550,00 5311 Casa in lei = 4551 Asociati 3.550,00
- Avand nevoie de disponibilitati in contul curent BRD in data de 19.01.2008 societatea
decide transferarea unei sume de 32.500,00 lei din contul de trezorerie in cel de la BRD.
Operatiunea se realizeaza prin ordin de plata .
32.500,00 581 Viramente interne = 51212 Conturi curente la banci 32.500,00
in lei
32.500,00 51211 Conturi curente la banci = 581 Viramente interne 32.500,00
in lei
- SC EXPREL PROD SRL primeste de la un client un CEC in valoare de 10.000,00 lei , pe
care il depune in banca pentru incasare. Incasarea este evidentiata in extrasul de cont de la
BRD care percepe un comision de 8,00 lei pentru sume incasate.
10.000,00 5112 Cecuri de incasat = 4111 Clienti 10.000,00
10.000,00 51211 Conturi curente la banci = 5112 Cecuri de incasat 10.000,00
in lei
8,00 627 Cheluieli cu serviciile = 51211 Conturi curente la banci 8,00
bancare si asimilate in lei
- Avand nevoie de bani inainte de scadenta unui bilet la ordin in valoare de 60.000,00 lei
primit de la un client SC EXPREL PROD SRL decide scontarea acestuia bancii BRD care
pretinde un scont de 500,00 lei
60.000,00 % = 413 60.000,00
59.500,00 5114 Efecte remise spre
scontare
500,00 667 Cheluieli cu serviciile
bancare si asimilate
59.500,00 51211 Conturi curente la banci = 5114 Efecte remise spre 59.500,00
in lei scontare
- SC EXPREL PROD SRL are în evidenata sa contabila un client care ii datoreaza 10.500,00
lei creanta neincasata cu o vechime de peste 60 zile. Societatea a actionat in justitie clientul
respectiv pentru obtinerea titlului executoriu in vederea executarii silite, dar nu a evidentiat in
contabilitatea sa creanta incerta. Astfel ca in cursul lunii decembrie, trebuia sa se inregistreaze
urmatoarea operatie contabila:
10.500,00 4118 Clienti incerti sau in = 4111 Clienti 10.500,00
litigiu
La inchiderea exercitiului financiar, in baza principiului prudentei, trebuia constituit un
provizion la nivelul creantei datorate de client, mai putin TVA aferent:
8.824,00 6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Provizioane pentru 8.824,00
privind provizioanele deprecierea creantelor-
pentru deprecierea clientilor
activelor circulante
In situatia in care in exercitiul urmator se va incasa creanta de la clientul incert, se va anula
ajustarea constituita si se va inregistra incasarea creantei:
8.824,00 491 Provizioane pentru = 7814 Venituri din 8.824,00
48
deprecierea creantelor- provizioanele pentru
clientilor deprecierea activelor
circulante
8.824,00 5121 Conturi curente la banci = 4118 Clienti incerti sau in 8.824,00
in lei litigiu
Daca se constata ca acest client este insolvabil, se anuleaza provizionul si se inregistreaza
pierderea din anularea creantei:
8.824,00 491 Provizioane pentru = 7814 Venituri din 8.824,00
deprecierea creantelor- provizioanele pentru
clientilor deprecierea activelor
circulante
10.500,00 % = 4118 Clienti incerti sau in 10.500,00
litigiu
8.824,00 654 Pierderi din creante si
debitori diversi
1.676,00 4427 TVA colectata

CONCLUZII SI RECOMANDARI
In urma analizei financiare pe baza datelor din bilantul contabil aferent anului 2007 se
pot sintetiza cateva aspecte esentiale cu privire la activitatea desfasurata in perioada 2006-
2007:
- Cifra de afaceri pe anul 2007 a scazut cu 10 % fata de anul 2006 iar profitul net al anului
2007 s-a redus la jumatate fata de anul 2006.

- Experienta indelungata in domeniu si existenta unui personal bine format;


- Existenta unui actionariat stabil;
- Capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;
- Activitatea de marketing insuficient dezvoltata;
- Diversificarea insuficienta a producţiei;
- Ciclu de productie lung, iar in lunile de iarna exploatarea forestiera este ingreunata de
cantitatile excedenale de precipitatii si temperaturile foarte scazute.
- Lichiditatea este in crestere dar sub limitele minime - firma nu este capabila sa faca fata
angajamentelor asumate fata de terti, fapt ce poate fi cauzat de incapacitatea firmei de a-si
recupera la timp creantele.
- Solvabilitatea calculata mai sus este mai mare de 1,5 deci societatea are capacitatea de
a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu si lung prin valorificarea activelor de care dispune.
Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare la
credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii,
dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din
capitalul sau propriu.
49
Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate. Nivelurile
inregistrat la ratele de lichiditate se afla sub cele cerute de banci, si astfel exista riscul ca
obtinerea de credite sa se faca la o rata de dobanda mai mare. Iar, daca rentabilitatea
economica pe viitor nu va depasi aceasta rata de dobanda, utilizarea de astfel de capitaluri
imprumutate nu va fi eficienta, si va determina in timp scaderea puterii firmei.
- Rata de indatorare generala este crescuta deci societatea nu mai poat lua credite si in acest
caz managerii trebuie sa apeleze la surse de finantare proprii – emisiuni de actiuni. Daca se
previzioneaza profituri mari pe viitor se vor prefera sursele imprumutate si cand valoarea de
piata a actiunilor va creste datorita profiturilor obtinute, se pot emite actiuni.
- Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus
monetar.
Masuri cu aplicabilitate incepand cu anul 2008:
- Controlul strict al cheltuielilor si supravegherea permanenta a starii de lichiditate;
- Urmarirea mai atenta a evolutiei concurentei;
- Consolidarea si extinderea actualei retel de vanzare;
- Stabilizarea si atingerea nivlelor prevazute si cointeresarea mai buna a rezultatelor din
productie cu nivelul salariilor platite printr-un sistem de salarizare stimulativ corelat cu
cresterea productivitatii muncii (politica de salarizare)
- Renuntarea la produsele nerentabile si axarea pe produsele cerute de piata;
- Promovarea unui sistem de vanzari cu plata in rate, care sa creasca cota de piata din randul
persoanelor fizice, ducand astfel la o crestere a vanzarilor si implicit a incasarilor;
- O politica de promovare mai activa, o crestere a productivitatii, o implementare de sistem de
management al calitatii care sa creasca sansele competitive si sa duca la incheierea unor
contracte pe termen lung (participarea la licitatii, oferte publice) care sa asigure vanzari/
incasari si in periodele de iarna.
- O politica de aprovizionare mai eficienta care sa presupuna reducerea stocurilor
supradimensionate de materii prime fata de necesarul de productie ;
- Perfectarea de contracte comerciale de vanzare-cumparare, a caror clauze sa faciliteze
activitatea de productie si sa creasca viteza de rotatie a debitelor clientilor:
- perceperea de penalizari in cazul nerespectarii termenelor de plata;
- incasarea unui avans de 20%-30% din totalul valorii contractului, inainte de inceperea
livrarilor;
- retinerea drept garantie de file CEC sau incasarea prin efecte comerciale de natura biletelor
la ordin si cambiilor.

50
- Achizitionarea de echipamente de investitii finantate prin imprumuturi cu scadenta egala cu
durata de viata economica a echipamentului, pentru ca din cash-flow-ul generat de utilizarea
respectivului activ sa fie achitate transele si dobanzile aferente imprumutului.
- Cotarea intreprinderii la bursa – firmle cotate la bursa au mai multe posibilitati de finantare
decat cele necotate, putand atrage fonduri pentru investitii.
- Realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt,
iar pe de alta parte dezvoltarea unei politici agresive cu clientii prin reducerea soldului
creante-clienti micsorand astfel durata de incasare. Acest alternativa trebuie adoptata, insa, cu
luarea in considerare a limitelor impuse de riscul indepartarii clientilor spre alti furnizori.
- Firma poate opta pentru obtinerea de disponibilitati si la stimularea platii creantelor in
numerar prin acordarea de disconturi.

Anexa 1 - Chitanta pentru operatiuni in valuta

51
│Unitatea .......................................... │
│Codul de identificare fiscală ..................... │
│Nr. de înregistrare la Oficiul reg. com. .......... │
│Sediul (localitatea, str., număr) ................. │
│Judeţul ........................................... │
│ │
│ CHITANŢĂ PENTRU OPERAŢIUNI ÎN VALUTĂ Nr. ............... │
│ Data ................. │
│ │
│Am primit/plătit de la/către .................................................................│
│următoarele sume în valută, reprezentând: ....................................................│
│..............................................................................................│
├───────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┤
│ │ Suma în valută │ │ │
│ Felul valutei ├────────────────┬────────────────┤ Cursul │ C/val în lei │
│ │ în cifre │ în litere │ │ │
├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ Total │ x │ x │ x │ │
├───────────────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────────┴──────────────────┤
│ Casier, │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
14-4-1/a

Anexa 2 - Borderoul documentelor achitate cu cecuri de


decontare
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea ................... │
│ │
│ BORDEROUL │
│ DOCUMENTELOR ACHITATE CU CECURI │
│ DE DECONTARE │
│ prezentate de ....................... la data de ............ │
├────┬──────────────────┬─────────────┬────────────┬───────────────┬───────────┤
│Nr. │ Documentul │Documentul de│Beneficiarul│ Seria şi │ Suma │
│crt.├─────┬───────┬────┤ recepţie │ sumei │numărul cecului│ achitată │
│ │Felul│Numărul│Data│(nr. şi data)│ │ │ │
├────┼─────┴───────┴────┴─────────────┼────────────┼───────────────┼───────────┤
│ ├────────────────────────────────┼────────────┤ │ │
├────┼────────────────────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────┤
│ ├────────────────────────────────┼────────────┤ │ │
├────┴────────────────────────────────┴────────────┼───────────────┼───────────┤
│Anexez un număr de ............ acte justificative│TOTAL │ │
│ Gestionar carnet cecuri, └───────────────┴───────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
14-4-6
Viza compartimentului Viza de control Întocmit, Verificat,
aprovizionare sau alt financiar preventiv
compartiment desemnat,

Anexa 3 - Registru de casa


Unitatea .............. ┌────────────────────┬────────┐
│ Data │ Contul │

52
REGISTRU DE CASĂ ├──────┬──────┬──────┤ casa │
│ Ziua │ Luna │ Anul │ │
├──────┼──────┼──────┼────────┤
┌────┬───────────┬───────────┬─────────────────┬─┴──────┴──────┴┬─────┴────────┤
│Nr. │ Nr. │ Nr. │ Explicaţii │ Încasări │ Plăţi │
│crt.│ act casă │ anexă │ │ │ │
├────┴───────────┴───────────┴─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
│Report/Sold ziua precedentă │ │ │
├────┬───────────┬───────────┬─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
├────┼───────────┼───────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
├────┼───────────┼───────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
├────┴───────────┴───────────┴─────────────────┼────────────────┼──────────────┤
│De reportat pagini/TOTAL │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Unitatea .............. ┌────────┐
│ Contul │
REGISTRU DE CASĂ │ casa │
├────────┤
──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘
┌────┬────────────────────┬───────┬────────┬────────────┬───────────┬──────────┐
│ │ Data │ │ │ │ │ │
│Nr. ├──────┬──────┬──────┤Nr. act│ Nr. │ Explicaţii │ Încasări │ Plăţi │
│crt.│ Ziua │ Luna │ Anul │ casă │ anexă │ │ │ │
├────┴──────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────────┼───────────┼──────────┤
│ Report/Sold ziua precedentă │ │ │
├────┬──────┬──────┬──────┬───────┬────────┬────────────┼───────────┼──────────┤
├────┼──────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────────┼───────────┼──────────┤
├────┼──────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────────┼───────────┼──────────┤
├────┴──────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────────┼───────────┼──────────┤
│ De reportat pagini/TOTAL │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────┐
│Unitatea .............. │ Data │ Contul │
│ ├──────┬──────┬──────┤ casa │
│ REGISTRU DE CASĂ (în valută) │ Ziua │ Luna │ Anul │ │
│ ├──────┼──────┼──────┼────────┤
└───────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴────────┘
┌────┬────┬─────┬───────────────┬───────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┐
│ │ │ │ │ ÎNCASĂRI │ PLĂŢI │ │
│ │Nr. │ │ ├───────┬───┬───┬───┬───┬───┼──┬──┬──┬──┬──┤ Contravaloarea │
│Nr. │act │ Nr. │ Explicaţii │ Felul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ în lei │
│crt.│casă│anexe│ │valutei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ ├───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│ │ │ │ │Cursul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ x │
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│ │ │ │ Report/Sold │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ziua precedentă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│ │ │ │ De reportat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ pagini/TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴────┴─────┴───────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│Unitatea .............. │ Contul │
│ │ casa │
│ REGISTRU DE CASĂ (în valută) ├────────┤
├────┬──────────────┬────┬─────┬───────────────┬───────────────────┬───────────┬─────┴────────┤
│Nr. │ │Nr. │ Nr. │ │ │ │ │
│crt.│ DATA │act │anexe│ Explicaţii │ ÎNCASĂRI │ PLĂŢI │ │
│ │ │casă│ │ │ │ │Contravaloarea│
├────┼────┬────┬────┼────┼─────┼───────────────┼───────┬───┬───┬───┼───┬───┬───┤ în lei │
│ │ │ │ │ │ │ │ Felul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Ziua│Luna│Anul│ │ │ │valutei│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ├───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Cursul │ │ │ │ │ │ │ x │
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ Report/Sold │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ziua precedentă│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ De reportat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ pag/TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

53
Anexa 4 - Dispozitie de plata/incasare
Unitatea .........................
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│DISPOZITIE DE*) ................................................. CATRE CASIERIE │
│ nr. ............................... din ..........................................│
│ │
│Numele si prenumele .........................................................................│
│Functia (calitatea) .........................................................................│
│Suma ......................... lei ..........................................................│
│ (in cifre) (in litere) │
│Scopul incasarii/platii .....................................................................│
│.............................................................................................│
├─────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────────────┤
│ │ Conducatorul unitatii │ Viza de control │ Compartiment financiar-contabil │
│Semnatura│ │ financiar-preventiv │ │
│ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────────────┤
└─────────┴─────────────────────────┴───────────────────────┴─────────────────────────────────┘
*) Se va inscrie "INCASARE" sau "PLATA", dupa caz. 14-4-4 t2

(verso)
┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ DATE SUPLIMENTARE PRIVIND BENEFICIARUL SUMEI: │
│ Se │ │
│completeaza │Actul de identitate ...................... Seria ................ nr. ..........│
│numai pentru│Am primit suma de .......................................................... lei│
│ plati │ (in cifre) │
│ │ Data .................................... │
│ │ Semnatura ............................... │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CASIER │
│Platit/incasat suma de .................................................. lei │
│ (in cifre) │
│ Data .................................... │
│ Semnatura ............................... │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Anexa 5 – Bilant prescurtat

La data de 31.12.2007
Denumirea indicatorului Nr. Sold la
Rd 01.01.2007 31.12.2007
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizari necorporale 01 0 325
II. Imobilizari corporale 02 97931 73782
III. Imobilizari financiare 03 26781 16440
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTALE( rd.01 la rd.03) 04 124712 90547
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri 05 134024 72571
II. Creante 06 525430 801046
III. Investitii pe termen scurt 07 0 0
IV. Casa si conturi la banci 08 109758 193082
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL ( rd. 05 la rd. 08) 09 769212 1066699
C. CHELTUIELI IN AVANS 10 8977 3014
D. DATORII: sume care trebuie platite intr-o perioada de pana 11 550826 986536
la un an
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE 12 227363 83177
NETE (rd.09+10-11-18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 352075 173724
(rd.04+12)
G. DATORII: sume care trebuie platite intr-o perioada mai mare 14 35526 19699
de un an
H. PROVIZIOANE 15 0 0
I. VENITURI IN AVANS (rd.17+18) 16 0 0
- subventii pentru investitii 17 0 0
- venituri inregistrate in avans 18 0 0
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL( rd.20 la rd. 22) 19 200 200
- capital subscris varsat 20 200 200
- capital subscris nevarsat 21 0 0
- patrimoniul regiei 22 0 0
II PRIME DE CAPITAL 23 0 0
III. REZERVE DIN REEVALARE 24 0 0
IV. REZERVE 25 200 2000
Actiuni proprii 26 0 0
Castiguri legate de instrumente de capitaluri proprii 27 0 0
Pierderi legate de instrumente de capitaluri proprii 28 0 0
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A) Sold C 29 0 0
Sold D 30 0 0
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI Sold C 31 316149 153625
Sold D 32 0 0
Repartizarea profitului 33 0 0
CAPITALURI PROPRII- TOTAL (rd.19+23+24+25-26+27- 34 316549 154025
28+29-30+31-32-33)

55
Patrimoniu public 35 0 0
CAPITALURI – TOTALE ( rd.34+ 35) 36 316549 154025

BIBLIOGRAFIE
- Calota, Traian Ovidiu – Contabilitate financiara – Culegere de probleme si studii de caz,
Editura Universitatii Romano-Britanice , Bucuresti, 2006
- Ristea, Mihai si colectiv – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Bucuresti, Editura
Universitara, 2005
- Ristea, Mihai si Dumitru, C. – Contabilitate aprofundata, Bucuresti, Editura Universitara,
2005
- Ristea, Mihai si Dumitru C – Contabilitatea in managementul intreprinderii, Bucuresti,
Editura Tribuna Economica, 2005
- Ristea, Mihai si Dumitru C. – Contabilitatea afacerilor, Bucuresti, Editura Tribuna
Economica, 2006
- Todea, Nicolae - Contabilitate financiara – curs universitar, Editura Aeternitas, Alba Iulia,
2006.

56
- Vintila, Georgeta – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti 2000
*** Legea societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990
***Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare,
Monitorul Oficial nr. 927/2003.
***Legea contabilitatii republicata nr. 82/1991, Monitorul Oficial nr. 48/2005.
*** Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare
***Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr. 1080 bis/2005.
***Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1753/2004 privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de activ si de pasiv, Monitorul Oficial nr. 1174/2004.
***Ordin nr. 1850/2004, Monitorul Oficial, nr. 23/2005
***Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2002.
***Standardele Internationale de Raportare Financiara, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005.
***Ghid practic de aplicare al Standardelor Internationale de Contabilitate, Partea I, Bucuresti,
Editura Economica, 2001
***Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial
nr. 112/2004
*** Tribuna economica

57