Sunteți pe pagina 1din 4

Schitare pastravarie...

Draga prietene, cititorule, presupunând ca articolul din numarul precedent al revistei


te-a pus pe gânduri si pe fapte, îti propun ca în continuare sa stabilim pasii pe care
trebuie sa îi parcurgi, pornind de la alegerea terenului, pozitionarea pastravariei, pâna
la construirea propriu-zisa a fermei si popularea acesteia.

Amplasarea pastravariei

• Suprafata, locatie si vecini. Alegerea unui teren cu o suprafata de 1200 m2 îti


permite sa construiesti o pastravarie, în care vei putea produce 10-12 tone de
pastrav.

Daca ferma este situata la doar doi km de drumul judetean, iar distanta dintre drumul
judetean si pastravarie se parcurge pe drum comunal, cu perspectiva ca acesta sa fie
asfaltat, putem vorbi de o pozitionare buna.

Este bine ca în amonte de locul în care ti-ai propus sa construiesti pastravaria sa nu


existe localitati, astfel încât sa ai garantia ca apa nu va fi poluata. În cazul în care în
apropiere exista stâne, este indicat sa îi sfatuiesti pe proprietarii acestora si pe
ciobani sa fie precauti atunci când folosesc solutii pentru îmbaierea oilor, astfel încât
acestea sa nu ajunga în râu.

Distanta mica fata de localitati urbane îti va da posibilitatea sa gasesti piata de


desfacere în orase, fara cheltuieli mari de transport, precum si de a avea clienti chiar
la poarta pastravariei.

• Asigurarea sursei de apa. O configuratie buna a terenului, precum si o panta a râului


de doi, pâna la trei sute de metri, va diminua valoarea investitiei, necesara pentru
aductiunea apei în pastravarie. Chiar daca râul este populat cu pastravi, ceea ce îti
indica o calitate buna a apei, este bine, totusi, sa determini pH-ul si duritatea
acesteia.

Având în vedere ca nu poti alimenta pastravaria decât cu apa de râu, iar temperatura
apei oscileaza în timpul anului între 0 si 18oC, îti propun sa cumperi puiet de 10-15
grame la sfârsitul lunii aprilie, respectiv la începutul lunii mai. Te sfatuiesc acest lucru,
deoarece exista pastravari care îsi alimenteaza bazinele cu apa de izvor si care vând
pastrav de 10-15 grame.

Bazinul si debitul apei, importante în optimizarea productiei

Dimensiune bazin. Pentru suprafata de teren pe care o ai în proprietate, îti propun sa


construiesti patru bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 2 m si cu adâncimea medie
de 1,65 m, având un volum total de 99 m3. Într-un astfel de bazin poti creste 2500 kg
de pastrav, cu greutatea de 260-300 grame/bucata.

Debitul minim pe bazin, necesar pentru împrospatarea apei o data la o ora, este de
99 m3/h, adica 27,5 l/s.

Debitul maxim necesar, în cazul în care avem 2500 kg de pastrav cu greutatea de


260-300 grame si o temperatura a apei de 18oC, va fi de 208 m3/h, adica 58 litri/s.
Astfel, debitul maxim necesar pentru 12 tone de pastrav va fi de 232 l/s.

Este foarte important sa îti esalonezi productia, astfel încât sa nu ajungi la o


încarcatura asa de mare, sau, ca alternativa, sa compensezi deficitul de debit si sa
produci mai mult de 12 tone de peste. Dimensiunea bazinului, corelata cu debitele
necesare, va asigura o viteza a apei în bazin cuprinsa între 0,83-1,75 cm/s.

Compartimentare si masuri sanitar-veterinare

• Spatii de productie. În planul pastravariei am prevazut o suprafata de 165 m2 pentru


a construi o cladire cu demisol, parter si cu etaj. La demisol se va amenaja depozitul
de hrana si, pe viitor, spatii pentru prelucrarea pestelui (eviscerare si ambalare). La
parter va fi locuinta de serviciu, iar la etaj, eventual si la mansarda, se pot amenaja
spatii de cazare.

• Punct de desfacere a marfii. De maxima necesitate este delimitarea unei zone


pentru vânzarea pastravului, în conditiile în care accesul vizitatorilor în pastravarie
este interzis din motive sanitar-veterinare. Acest spatiu este prevazut cu doua intrari:
una din incinta pastravariei (A3), pentru aprovizionarea bazinului cu pastravul ajuns la
greutatea de valorificare, si o alta intrare dinspre exterior (A2), pentru accesul
cumparatorilor.

• Spatii dezinfectare. Fiecare intrare trebuie sa fie asigurata cu stergatoare îmbibate


cu dezinfectant. Ustensilele folosite la manipularea pastravului în bazinul de vânzare
nu se utilizeaza si în pastravarie, acolo fiind necesare alte instrumente. Intrarea
autovehiculelor pentru aprovizionare sau pentru livrare se face prin accesul A1, care
va fi prevazut cu un canal de dezinfectie ce va avea o latime minima, egala cu
circumferinta unei roti de camion.

Pentru început, ca sa produci trei tone de pastrav, construieste un singur bazin,


precum este cel din schema (B1), apoi extinde-te treptat. Este necesar însa, ca, de la
începutul afacerii, sa asiguri împrejmuirea întregii incinte.

Draga prietene, daca ai sugestii si întrebari referitoare la cele propuse de mine, te rog
sa-mi scrii pe adresa de e-mail: gabihodutz@yahoo.fr.

NU UITAtI…

- Pentru cresterea pastravului, apa din bazin trebuie sa fie primenita cel putin o data
la o ora;
- Viteza apei în bazin trebuie sa fie între 1 si 2 cm/s;
- Pentru auto-curatirea bazinului, densitatea de pastrav trebuie sa fie de 25 kg/m3.

Bazine de crestere a pestilor, în sistem recirculant

Este unanim acceptat ca un element important în cadrul indicatorilor de performanta a


sistemelor acvacole recirculante este reprezentat de dimensionarea corecta a
bazinelor de crestere a pestilor.

Din punct de vedere al costurilor (de capital si de operare) sunt preferate bazinele
mari, dar în numar mai mic, decât folosirea mai multor bazine de dimensiuni mai mici.
Totusi, nevoile biologice ale pestilor impun utilizarea în cadrul fluxului tehnologic a
unor bazine cu dimensiuni diferite.

Dimensiunea si forma influenteaza circulatia apei

• Pentru pestii mici se folosesc bazine de capacitate redusa (≤ 1 m3), în care
se asigura o rata ridicata de primenire a apei, în vederea satisfacerii necesarului de
oxigen pentru populatia piscicola întretinuta si pentru îndepartarea rapida a deseurilor
(excremente si furaje neconsumate).

• În bazinele mari, dinamica circulatiei apei tinde sa fie mai scazuta, astfel ca
modalitatile de admisie si de evacuare a apei, precum si viteza de curgere a acesteia,
devin factori determinanti ai uniformitatii calitatii apei din aceste bazine.

În cadrul sistemelor recirculante se utilizeaza bazine de crestere de forma


dreptunghiulara, patrata sau circulara, care se supun unor moduri diferite de circulatie
a apei.
Pentru larvele de peste, aflate între ecloziune si vârsta de 45 zile, se folosesc troci
dreptunghiulare (foto 1).

Bazinele circulare pastreaza calitatea apei

În practica actuala a sistemelor recirculante, pentru pestii cu greutatea medie mai


mare de 60 g se folosesc preponderent bazine circulare (foto 3) de dimensiuni mari
(cu diametrul de 3 m, 4 m, 4,5 m sau 7 m).

Avantaje. Acestea se întretin usor si economic, asigura o calitate uniforma a apei în


tot spatiul de crestere, permit optimizarea conditiilor ecotehnologice, evacuarea
rapida si eficienta a solidelor sedimentate si observarea hranei neconsumate (în
vederea stabilirii cantitatii optime de administrare a acesteia).

Mod de folosire. Raportul optim între diametrul si adâncimea bazinelor este de 3 la 1


si de 10 la 1. În bazinele circulare, alimentarea cu apa se realizeaza tangential pe
peretele bazinului, fapt care genereaza o miscare a apei în jurul axului vertical al
acestuia sub forma unui curent primar de rotatie.

Prin frecarea curentului primar de peretele si de fundul bazinului, se creeaza un


curent secundar transversal, de intensitate apreciabila, care are o componenta
radiala de suprafata, directionata dinspre centru spre peretele bazinului, si o
componenta radiala de fund, orientata dinspre perete spre centrul bazinului.
Componenta radiala de fund transporta materiile solide sedimentate spre drenul
central al bazinului, favorizând autocuratirea.

Curentul de apa care alimenteaza bazinele circulare poate modifica instantaneu


calitatile fizico-chimice (temperatura, continutul în oxigen, amoniac, nitriti, dioxid de
carbon, pH etc.) si biologice (continutul în solide în suspensie, germeni) ale apei.
Concomitent, printr-o buna amestecare a apei, întreaga populatie piscicola vietuieste
în mediul acvatic cu aceleasi calitati.

Pentru mentinerea starii de sanatate a tonusului muscular si a respiratiei, precum si


pentru a conduce solidele sedimentate spre drenul central al bazinului, viteza de
rotatie a apei nu trebuie sa depaseasca 15-30 cm/secunda.
Exemplificare: ferma de sturioni (USAMVB Timisoara)

Folosirea de troci. Platforma noastra de crestere a sturionilor în sistem recirculant


(USAMVB Timisoara, Ferma Padurea Verde) dispune de troci cu lungimea de 3300
mm, latimea de 400 mm si înaltimea de 300 mm. Trocile, ca si celelalte tipuri de
bazine, sunt confectionate din poliester armat cu fibra de sticla.

În aceste bazine de tip „canal”, viteza apei este uniforma de-a lungul acestora si
adecvata cerintelor fiziologice ale fiecarei categorii de pesti crescuti.

Bazine circulare. În cadrul platformei noastre tehnologice, pentru puietul cu masa


corporala între 60 si 200 g si vârsta între 10 si 22 luni, folosim bazine circulare cu
diametrul de 3000 mm, înaltimea de 1000 mm si panta fundului bazinului de 5 la suta.
Volumul acestor bazine este de 5,63 m3.

Pentru pestii cu masa corporala cuprinsa între 200 si1000 g si vârsta între 22 si 34
luni, utilizam bazine circulare cu diametrul de 4000 mm, înaltimea de 1200 mm si
volumul de 12,56 m3.

Bazine patrate. Pentru puietul de peste cu vârsta cuprinsa între 45 zile si 10 luni sau
masa corporala cuprinsa între 1 si 60 g, noi folosim bazine patrate (foto 2) cu laturile
de 1500 mm, înaltimea de 700 mm si panta fundului bazinului de 7,5%. Aceste bazine
au un volum de 1,125 m3.

PREtURI BAZINE

Pentru a va forma o idee asupra cheltuielilor de achizitionare, va prezentam câteva


preturi oferite de noi pentru dotarea fermei cu bazine:

troci – 390 euro/buc. + TVA;


bazine patrate cu laturile de 1,5 m – 650 euro/buc. + TVA;
bazine circulare cu diametrul de 3 m – 2.200 euro/buc. + TVA;
bazine circulare cu diametrul de 4 m – 10.623 lei/buc. (TVA inclus).