Sunteți pe pagina 1din 18

1.

Tema de proiectare

Se cere proiectarea unui sistem acvacol recirculant pentru cresterea superintensiva a salaului cu o productie de 20 tone. Materialul biologic va fi achizitionat la o greutate de 5 gr. si va fi livrat la o greutate de cca. 1000 gr. intr-o perioada de 18 luni. Se vor proiecta toate elementele constructive care asigura fluxul tehnologic al amenajarii in sistem recirculant superintensiv. Pentru asigurarea cresterii materialului biologic pe fiecare categorie de varsta se cere calcularea necesarului de furaje precum si necesarul de furaj pe intreaga perioada de crestere. In final, pentru analiza rentabilitatii productiei se cere calcularea unui bilant economic.

2.

Memoriu tehnic
1/18

2.1 Prezentarea speciei In Romania, salaul (stizostedion lucioperca) este reprezentantul cel mai valoros al percidelor (Percidae) si in acelasi timp unul dintre pestii cei mai nobili si totodata cei mai gustosi din apele noastre. Este un peste destul de raspandit, dar mai ales in Dunare, in baltile de revarsare ale fluviului si in Delta, apoi in apele Prutului, Siretului, Argesului, Jiului, Somesului, Muresului, Oltului, precum si in cele ale Crisurilor, dar nu lipseste nici din Tisa, Timis sau Bega si afluentii acestora. De asemenea, salaul traieste in lagunele din preajma tarmului Marii Negre, dintre care poate fi intalnit in numarul cel mai mare in complexul de lacuri Razelm-Sinoe, cu cele 80000 hectare ale sale, motiv pentru care aceste lacuri sunt denumite si lacuri tipice sau reprezentative pentru salau. Dintre celelalte lacuri mari din perimetrul litoralului, el mai poate fi gasit in Tasaul, Siutghiol si Mangalia, unde de asemenea apare destul de numeros, in ceea ce priveste lacurile din interiorul tarii, exista salau in lacurile Snagov si Caldarusani, Cernica etc. (Bucuresti), in Jirlau (jud. Galati), in Bezid (Mures), precum si in lacul Babadag (jud. Tulcea). Spatiul in care traieste salaul este constituit de apele dulci limpezi, unde poate observa cu usurinta prada, dar ii plac si apele usor saline (ape brack). In mod obisnuit prefera insa apele curgatoare mai mari si mai adinci. Traieste cu placere si in apele statatoare, al caror fund este acoperit cu pietris sau nisip. Nu-i plac, in schimb, baltile cu fundul malos. In rauri se intretine in portiunile unde curentii nu sunt prea repezi, dar nici prea lenti, unde se formeaza vartejuri mai mici. Salaul poate fi intalnit cel mai des in portiunile de rau unde albia este acoperita de pietris sau nisip curat si unde fundul raului este variat. Acvacultura este identificata ca fiind singura cale de crestere a productiei de peste datorita faptului ca prin pescuitul industrial pe plan mondial, se recolteaza o cantitate de peste speciilor apropiata crescute de in gradul ferme maxim este o de cale sustenabilitate,Diversificarea

potentiala de crestere a productiilor in cadrul acvaculturii in ape dulci. Salaul (stizostedion lucioperca) este un peste apreciat pe piata ca peste de consum sau pentru pescuitul sportiv, fiind in acelasi timp o sepcie utila in 2/18

activitatile de biomanipulare in apele naturale.Cresterea acestei specii s-a realizat multa vreme in sistem intensiv sau semiintensiv alaturi de alte specii de baza dar in prezent se manifesta o tendinta clara spre cresterea acestuia in sistem intensivsi superintensiv. Primul factor care a stimulat cresterea intensiva a salaului si a altor specii de pesti cu valoare economica ridicata a fost posibilitatea reproducerii artificiale a acestora.De asemenea, demonstrarea faptului ca puietul de salau poate fi obisnuit cu hrana granulata a constituit un factor important care a dus la sporirea interesului pentru cresterea intensiva a acestei specii. Prin acest proiect se prezinta o tehnologie elaborata care sa asigure cresterea intensiva a salaului asigurand o productie sporita de carne de salau in conditii de management durabil al resurselor acvatice. Proiectul prezinta realizarea unei amenajari piscicole in hala care va asigura o productie de 20 tone de salau intr-o perioada de 18 luni si livrarea acestuia la o greutate de 1000 gr. In hala care va avea urmatoarele dimensiuni : lungime 70 m si latime 20 m , vor fi amplasate 27 bazine (din care 25 bazine de productie si 2 bazine sortare) cu o capacitate utilizata de 25 mc. (cu diametrul de 4,5 m si inaltimea de 1,5 m). Alimentatia cu apa va fi asigurata prin intermediul a doua puturi forate. Materialul biologic- respectiv puietul de salau adaptat la alimentatia cu furaj extrudat- va fi achizitionat la greutatea de 5 gr. Hranirea puietului se va realiza in cadrul amenajarii piscicole cu furaj Starter cu granulatie de diferite dimensiuni (de la 0,2 mm la 7,2 mm , in functie de etapele de crestere ale puietului .Procentul de reconversie FCR este de 1/1,2.

3.

Tehnologia utilizata

Amenajarea piscicola cuprinde 25 bazine de productie cu o capacitate de 20 mc fiecare , 2 bazine parcare (sortare) cu o capacitate de 20 mc.. fiecare,

3/18

dotate cu echipamente tehnologice de tratare a apei precum si sisteme care asigura conditii de mediu controlate, respectiv: filtre mecanice, filtre biologice aparate de aerare/oxigenare filtre UV dispozitiv de oxigenare aerator tratarea apei (indepartarea solidelor reziduale, oxidarea

Caracteristici: asigura amoniacului si a nitritilor, eliminarea dioxidului de carbon, aerarea /oxigenarea si dezinfectarea apei) asigura recircularea apei sunt sisteme partial inchise care asigura conditii de mediu controlate,

Hala este dotata cu sitem de incalzire .

Septembrie 2008

4/18

1. Sursa: www.sander.ro

Avantajele amenajarii in hala fata de helestee: grad sporit de control al mediului de cultura al pestilor, cresterea pestilor tot timpul anului in conditii optime, recoltarea pestilor in momentul dorit necesar mult mai mic de teren si de resurse de apa raportat la cantitatea de peste, productii piscicole mult mai mari raportate la volumul de apa utilizat, productiile piscicole si nivelul veniturilor se pot determina mult mai precis, conditii de mediu controlate.

4.
4.1

Breviar de calcul

Calculul necesarului de material biologic

Productia planificata: 20t salau Orizontul de timp: 18 luni Greutate initiala (Gi): 5g Greutate medie de livrare (Gm): 1000 g 1 exemplar .....................1Kg. X ....................................20.000 kg. ---------------------------------------------------X=20.000 =20.000 exemplare la 18 luni 1 Pierderi pe parcursul perioadei= 30% respectiv: 5/18

20.000 ex........................... 100% X .......................................30 % -------------------------------------X=20.000x30 =6.000 ex 100 Pierderile lunare = pierderi totale = 6.000 = 333 ex 18 luni 18 Pierderi lunare % = 30 % = 1,66% 18 luni

Cantitate finala de exemplare necesara = 20.000+6.000=26.000 ex 4.2 Calculul volumului de apa

Densitatea finala : 40 kg/mc 1 mc................................40 ex X .................................20.000 ex ---------------------------------------X= 1x20.000 = 500 mc apa 40 Rezulta volumul total al bazinelor de crestere de 500 mc. Se calculeaza volumul total de primenire a apei 24 ori in 24 ore Wb = 20 mc (volumul bazinului) Wb/zi = 20 mcx24 h= 480 mc /zi Wbt/zi = 480 mc x 27 = 12.960 mc/zi 4.3 Proiectarea bazinelor de crestere si carantina

Volumul de apa necesar pentru crestere se imparte in 25 bazine circulare a cate 20 mc fiecare. Pentru realizarea operatiunilor de parcare (carantina) se vor utiliza

suplimentar inca doua bazine circulare cu o capacitate 20 mc. fiecare rezultand in final un volum de apa de 540 mc (500 mc +40 mc),

6/18

4.4

Calcularea debitului de apa

Q bazin = Wb t Q bazin = 480 mc 24 hx 3600 s

Q bazin = 480 mc 8640 s Q bazin = 0,005 m/s Q bazin = 5,5 litri/s Q bazin total = Qb x 27 bazine Q bazin total = 5,5 x 27 bazine Q bazin total = 148,5 litri/s Unde : Q bazin debitul de apa per bazin Wb - volumul bazinului 4.5 Debitul de recirculare = procentul de recirculare

Q recirculare = 90% 5,5 l/s ........................................ 100% X .......................................... 90 % ----------------------------------------------------X= 90x5,5 = 49,5 litri/s 100 Rezulta un debitul de recirculare /bazin de 49,5 litri/secunda respectiv un debit de recirculare total de 1.336,5 litri/secunda (49,5 l/s x 27 bazine). 4.6 Procentul de reinprospatare a apei

Pp = 10% 5,5 l/s ........................................ 100% X .......................................... 10 % ----------------------------------------------------X= 10x5,5 = 0,55 litri/s 100 7/18

Rezulta un propcent de reinprospatare a apei /bazin de 0,55 litri/secunda respectiv un propcent de reinprospatare total de 1485 litri/secunda (0,55 l/s x 27 bazine). 4.7 Calculul necesarului de furaje

Necesarul de fuzaje se va determina etapizat in cinci perioade de crester a salaului. Perioada I - 90 zile : crestere de la 0,5 gr - 10 gr 26.000 ex x 0,5gr= 13 kg puiet Productia planificata 20 t: 20.000 exemplare Pierderi totale 6000 ex Pierderi perioada : 6000/5 = 1.200 ex. Exemplare perioada : 26.000-1.200 = 24.800 ex Numar mediu salai etapa I : 26.000+24.800 = 25.400 ex 2 a) Sporul de cretere (Sr) Sr=Bf-Bi, Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial SrC2= 10-0,5 =9,5 gr/ex Spor de crestere/ total= 25.400x9,5 =241.300 gr respectiv 241 kg. b) Ritmul de cretere zilnic (GR) GR= Bf-Bi/t Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial t= timpul GR C2=10-0,5/90= 0,1056 gr/zi c) Indicele de conversie a hranei FCR =1

8/18

Cantitatea de furaj necesara perioada I= acumulare x FCR=241 kg furaj Cantitate furaj zilnic = de 5 ori /zi . Perioada II 90 zile : crestere de la 10 gr la 50 gr Exemplare etapa : 24.800-1.200= 23.600 ex Numar mediu exemplare =24.800 + 23.600 =24.200 ex 2 a) Sporul de cretere (Sr) Sr=Bf-Bi, Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial SrC2= 50gr-10gr=40gr/ex Spor de crestere/ total: 24.200 ex x 40gr=968.000 gr respectiv 968 kg. b) Ritmul de cretere zilnic (GR) GR= Bf-Bi/t Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial t= timpul GR C2=50-10/90= 0,4445 gr/zi c) Indicele de conversie a hranei FCR =1,1 Cantitatea de furaj necesara perioada II= acumulare x FCR=968x1,1=1.065 kg furaj Cantitate furaj zilnic = GR
C2

GR

C2

x Nr exemplare x FCR = 0,1056x25.400x

1=2.682 gr/zi respectiv 2,68 kg/zi.Cantitatea de furaj zilnica se administreaza

x Nr exemplare x FCR = 0,4445x24.200x

1,1=11.833 gr/zi respectiv 11,83 kg/zi. Cantitatea de furaj zilnica se administreaza de 4 ori /zi

Perioada III 90 zile: crestere de la 50 gr la 250 gr Exemplare etapa : 23.600-1.200= 22.400 ex 9/18

Numar mediu exemplare =23.600 + 22.400 =23.000 ex 2 a) Sporul de cretere (Sr) Sr=Bf-Bi, Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial SrC2= 250gr-50gr=200gr/ex Spor de crestere/ total: 23.000 ex x 200gr=4.600.000 gr respectiv 4.600 kg. b) Ritmul de cretere zilnic (GR) GR= Bf-Bi/t Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial t= timpul GR C2=250-50/90= 2,2223 gr/zi a) Indicele de conversie a hranei FCR =1,2 Cantitatea de furaj perioada III= acumulare x FCR=4.450x1,2=5.340 kg furaj Cantitate furaj zilnic = GR
C2

x Nr exemplare x FCR = 2,2223x23.000x

1,2=61.335 gr/zi respectiv 61,33 kg/zi. Cantitatea de furaj zilnica se administreaza de 4 ori /zi

Perioada IV -120 zile : crestere de la 250 gr la 500 gr Exemplare etapa : 22.400-1.200= 21.200 ex Numar mediu exemplare =22.400 + 21.200=21.800 ex 2 a) Sporul de cretere (Sr) Sr=Bf-Bi, Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial SrC2= 500gr-250gr=250gr/ex

10/18

Spor de crestere/ total: 21.800 ex x 250gr=5.450.000 gr respectiv 5.450 kg. b) Ritmul de cretere zilnic (GR) GR= Bf-Bi/t Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial t= timpul GR C2=500-250/120= 2,0834 gr/zi c) Indicele de conversie a hranei FCR =1,2 Cantitatea de furaj perioada IV= acumulare x FCR =5.450kg x1,2=6.540 kg furaj Cantitate furaj zilnic = GR
C2

Nr

exemplare

FCR

2,0834x21.8001,2=54.502 gr/zi respectiv 54,50 kg/zi. Cantitatea de furaj zilnica se administreaza de 3 ori /zi Perioada V -150 zile : crestere de la 500 gr la 1.000 gr Exemplare etapa : 21.200-1.200= 20.000 ex Numar mediu exemplare =21.200 + 20.000 =20.600 ex 2 a) Sporul de cretere (Sr) Sr=Bf-Bi, Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial SrC2= 1000gr-500gr=500gr/ex

Spor de crestere/ total : 20.600 ex x 500gr=10.300.000 gr respectiv 10.300 kg. b) Ritmul de cretere zilnic (GR) GR= Bf-Bi/t Bf= biomasa piscicol final recoltat Bi= biomasa piscicol iniial t= timpul GR C2=1000-500/150= 3,3334 gr/zi 11/18

c) Indicele de conversie a hranei FCR =1,2 Cantitatea de furaj perioada IV= acumulare x FCR =10.300kg x1,2=12.360 kg furaj Cantitate furaj zilnic = GR
C2

Nr

exemplare

FCR

3,3334x20.600x1,2=82.402 gr/zi respectiv 82,40 kg/zi. Cantitatea de furaj zilnica se administreaza de 3 ori /zi Total cantitate de furaj necesara: 241 kg+1.065 kg+5.340 kg+6.540 kg+12.360 kg = 25.546 kg 4.8 Calculul suprafetei necesare pentru hala de productie

Dimensunile halei de productie sunt urmatoarele: Denumire Nr.buc Suprafata unitara (mp) Bazine crestere Bazine parcare Spatiu instalatii recirculare Depozit de furaje Depozit amendamente substante dezinfectante Camera comada si contral Culuoare Birouri Vestiar HALA Dimensiuni hala 25 2 1 1 si 1 1 3 2 1 1 Lungim e (m) 70 20,25 20,25 100 100 20 20 30 16 16 342,50 Latime (m) 20 Marja de Suprafata sigurant a 50% 10,13 10,13 50 50 10 10 15 8 8 171,26 Suprafat a (mp) 1.400 totala necesara (mp) 759,50 60,76 150 150 30 30 135 48 24 1.388

12/18

5.

Bilantul economic

Pentru a anticipa bilantul economic aferent proiectuluil nu se va lua in calcul investitia initiala ci doar cheltuielile ulterioare acesteia. Vom analiza in continuare, cheltuielile totale si veniturile generate de productia scontata de 20 t urmatoarele: Materialul biologic (puiet salau cu greutate de 0,5 gr( se va procura din tara Structura organizatorica a societatii care detine ferma piscicola poate fi urmatoarea: care se va obtine intr-o perioada de 18 luni , avand in vedere

Administartor piscicol)

(inginer

muncitor

director comercial

contabil

Preturile de cumaprare si vanzare a materialului biologic si altor materiale folosite sunt orientative. Cele mai semnificative cheltuieli intr-o unitate piscicola sunt sintetizate in tabelele urmatoare (perioada luata in considerare 18 luni)

Tabel 1 Cheltuieli cu amendamente si dezinfectante

Specificatie

Cantitate

Volu m mc

Cantitat e necesar a kg 3.000 22,50

Cost Lei/kg 1,5 25

Cheltuieli totale lei 4.500 562,50

Amendamente var Ingrasaminte

6 kg/mc 45 gr/mc

500 500 13/18

minerale Dezinfectante (permanganat de potasiu) TOTAL

15 ml/mc

500

7,5

180

1.350 6.412,50

Tabel 2 Cheltuieli cu amortizarea si uzura obiectelor de inventar Nr. 1 2 Specificare Amortizarea mijloacelor fixe Uzura obiectelor de inventar TOTAL UM lei lei lei Valoare 1.500 1.000 2.500

Tabel 3 Cheltuieli salariale Structura personal administrator director comercial contabil muncitor TOTAL Salarii brute/luna - lei2500 2500 1500 800 Salarii brute / an -lei45.000 45.000 27.000 14.400 131.400

Tabel 4 Cheltuieli salariale Nr.cr t 1 2 Specificare Total salarii brute Contributiile angajatorului la: - asigurari sociale (CAS) 22% - fond de somaj 3% - asigurari sociale de sanatate (CASS) 7% - fond de risc si accidente 0,5% - evidenta carti de munca 0,75% 14/18 Valoare 131.400 28.908 3.942 9.198 657 985,5

3 4

Total contributii Total cheltuieli salariale

43.690,5 175.090,5

Tabel 5 Cheltuieli cu furajele Perioada Perioada Perioada Perioada Perioada Perioada TOTAL Cantitate (kg) 241 1065 5.340 6.540 12.360 25.546 Pret (lei/kg) 13,96 6,29 3,9 3,9 3,9 Valoare (lei) 3.364,36 6.698,85 20.826 25.506 48.204 104.599,21

I II III IV V

Rezulta urmatoarea structura a cheltuielilor si veniturilor: Structura cheltuielilor Nr crt 1 Specificare Materii prime si materiale - cheltuieli cu furajele - cheltuieli cu ingrasamintele,amendamentele si substante dezinfectante - cheltuieli cu achizitionarea de puiet (1,28 LEI/bucx26.000 buc) - alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe si uzura obiectelor de inventar Cheltuieli de personal Chleltuieli cu combustibil,energie si apa Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite si taxe Alte cheltuieli (amenzi,penalitati,donatii etc( TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL CHELTUIELI EXTRAORDINARE 15/18 Valoare (lei) 144.791,71 104.599,21 6.412,50 33.280 500 2.500 175.090,50 25.000 15.000 500 200 362.582,21

2 3 4 5 6 7 I II III

TOTAL CHELTUIELI

362.582,21

Structura veniturilor Comercializarea salaului se va face la un pret de 23 lei/kg. Nr crt 1 2 3 I II III Specificare Venituri din vanzarea marfurilor lei/kgx20.000 kg) Venituri din subventii Alte venituri din exploatare (pescuitul sportiv) TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL VENITURI FINANCIARE TOTAL VENITURI EXTRAORDINARE TOTAL VENITURI Valoare (lei) (23 460.000

460.000

Indicatorii eficientei economice Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Specificare CHELTUIELI TOTALE DE PRODUCTIE Volumul productiei Costul de productie/kg Pret unitar de vanzare Profit unitar Volumul productiei marfa Valoarea productiei marfa Subventii,dividende VENITURI TOTALE Profit brut Profit impozabil Impozit pe profit 16% Profit net Rata profitului Valoare 362.582,21 lei 20.000 kg 18,13 lei/kg 23 lei/kg 4,87 lei/kg 20.000 kg 460.000 460.000 97.417,79 97.417,79 15.586,85 81.830,94 0,18%

16/18

6.

Concluzii

Datorita adaptabilitatii si faptului ca productia in cadrul acestui sistem nu este influentata de factorii meteorologici putem afirma ca amenajarea piscicola este viabila si destul de profitabila.

Investiia este destul de mare i se amortizeaz ntr-un timp mai ndelungat Se recomand ca n paralel cu creterea petilor pentru carne s se urmareasca si producerea de icre Riscurile de pierderi de material piscicol datorit mbolnvirilor sau altor cauze se pot reduce prin fragmentarea circuitelor, n module cu circuite separate

17/18

7.

Bibliografie

2. I .Bud ,Diaconescu Stefan, Mudure M Cresterea crapului si a altor specii de pesti, Editura CERES,Bucuresti 2004, 3. I.Bud, Vlad Vladau Ghid de lucrari practice in piscicultura, Editura Risoprint,Cluj Napoca, 2004 4. Horvat LaszoPestele si crescatoriile de peste,Editura M.A.S.T ,Bucuresti,2005 5. Nicolae Gheorghe Turliu- Tehnologii si amenajari in piscicultura, Editura Stefan, Bucuresti, 2010 6. www.sander.ro 7. www.afacerilacheie.ro/piscicultura 8. www.fabricadebani.ro

18/18