EXPLOATAŢII

PISCICOLE (STURIONI)
 CREŞTEREA STURIONULUI NORD-AMERICAN
POLYODON SPATHULA (WALBAUM, 1792),
ÎN CICLU DE TREI ANI, PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE

DATE GENERALE

1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse,

fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Tema prezentului studiu este înfiinţarea unei microferme piscicole pentru

producerea sturionului de consum.

1.1. Necesitatea investiţiei:

Cererea pieţei pentru carne de peşte şi în special pentru caviar a crescut foarte
mult în ultimii ani. Această cerere crescândă a putut fi satisfăcută iniţial pe seama
creşterii efortului de pescuit şi a capturilor de sturioni din bazinele Mării Negre şi
Mării Caspice, fapt care a dus la diminuarea, până aproape de dispariţie, a
populaţiilor naturale. În prezent, majoritatea speciilor de Acipenseridae sunt
ameninţate cu dispariţia. De la 1 aprilie 1998, au intrat în vigoare noile reglementări
CITES, care limitează drastic comerţul cu sturioni şi caviar.
În România, conform legislaţiei în vigoare, datorită scăderii stocurilor de sturioni
din râuri şi în special din fluviul Dunărea, a fost interzisă pescuirea sturionilor în
scopul valorificării cărnii sau icrelor acestora, pe timp de 10 ani.
Aceste evoluţii au stimulat dezvoltarea acvaculturii sturionilor, în ţări ca Franţa,
Italia, Germania, Iran, SUA. Cu toate acestea, producţia de sturioni din acvacultură nu
poate acoperi decât în mică măsură cererea de carne şi caviar pe piaţă. În plus,
creşterea Acipenseridaelor este dificilă şi costisitoare, fiind necesare investiţii mari în
instalaţii de creştere, furaje cu conţinut ridicat de proteină etc. În acelaşi timp, ritmurile
de creştere ale acestor specii în captivitate sunt destul de mici, fiind necesare perioade
de 4-5 ani pentru producerea de carne şi minim 8-10 ani pentru producţia de caviar.
În concluzie, creşterea Acipenseridaelor nu este rentabilã din punct de vedere
economic.

2
 Ca o alternativă la această situaţie, colectivul de cercetători de la C.C.D.P.
Nucet a elaborat o tehnologie de creştere a sturionului nord-american Polyodon
spathula în ciclu de trei ani, pentru carne de consum.
În SUA, specia Polyodon spathula este crescută până la vârsta de o vară (un
an), în scopul producerii materialului de populare a unor zone ale arealului natural în
care reproducerea a devenit imposibilă, din cauza lucrărilor hidrotehnice. Deşi
reproducerea artificială şi creşterea puilor au fost rezolvate din punct de vedere
tehnic din anii ’70-’80, acvacultura speciei se limitează la creşterea unor pui în
scopuri de repopulare (conservare a speciei), acvacultura pentru producerea de
carne şi caviar nefiind abordată decât experimental.
În perioada 1992-2002 la CCDP Nucet, s-au realizat experienţe privind
creşterea speciei la diferite vârste, în condiţii de heleşteu, având ca obiective:
- formarea loturilor de reproducători şi reproducerea;
- conceperea unei tehnologii de creştere a polyodonului în heleştee, pentru
carne şi caviar.

1.2. Oportunitatea investiţiei este dată de:

- cerinţele mărite de carne de peşte de calitate superioară (carne de sturion);
- scăderea populaţiilor de sturioni autohtoni din apele României;
- costuri de producţie scăzute datorate regimului specific de hrănire (peşte cu
regim filtrator), care nu necesită administrarea furajelor artificiale, ce ar ridica
mult preţul de cost;
- poate fi crescut cu succes împreună cu alte specii de peşti (crap, cosaş, ştiucă,
şalău, somn).

2. Descrierea funcţională şi tehnologică

Prezentul studiu se referă la construirea unei microferme în suprafaţă de 10 ha,

amplasată pe un teren în care structura solului să nu permită pierderi de apă prin
infiltraţii, unde există o sursă de alimentare cu apă permanentă si de calitate, cu
debite corespunzătoare asigurării condiţiilor optime de mediu, în care să se crească
Polyodon spathulla împreună cu alte specii, până la vârsta de 3 ani, când peştele
poate fi comercializat. În acest sens, microferma poate fi considerată un modul de
capacitate de producţie piscicolă care dacă există condiţii şi resurse investiţionale
poate fi multiplicată, de câte ori doreşte investitorul.
Păstrând principiile de construcţie, funcţionare şi exploatare valabile pentru
microfermă, există posibilitatea, ca ulterior, amenajarea să fie extinsă pe o suprafaţă
mult mai mare, putându-se ajunge la o fermă de mărime medie de câteva sute de
hectare, în care, pe lângă heleştee să mai cuprindă şi câteva iazuri.
Prezentul studiu, are în vedere construirea unei microferme, compusă din 3
bazine piscicole de suprafeţe diferite, pentru creşterea polyodonului în vara I-a, a II-a
şi a III-a, împreună cu alte specii valoroase, precum, şi anexele necesare sau
opţionale ale activităţii de producţie: cameră de serviciu, magazie de furaje şi
materiale (Figura 1).

3
 În esenţă, se are în vedere producerea de carne de sturioni şi alte specii
valoroase în sistem de creştere semiintensiv, care impune:
- construirea a trei bazine de dimensiuni diferite care să asigure condiţii de
mediu optime pentru o bună creştere a materialului piscicol corespunzătoare
fiecărei faze tehnologice;
- sistemul de alimentare se face prin instalaţii specifice (călugăr), astfel
dimensionate încât să asigure debite corespunzătoare pe toată perioada anului;
- sistemul de evacuare este asemănător din punct de vedere constructiv cu cel
de alimentare şi are dublu rol: de menţinerea apei la nivelul dorit, cât şi rol de
golire a bazinului în vederea pescuitului şi a diferitelor intervenţii tehnologice
(igienizare, administrarea de îngrăşăminte organice, reparaţii etc.);
- digurile să fie bine compactate, iar coronamentul acestora să permită accesul
mijloacelor de transport necesare desfăşurării activităţilor specifice.

DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

3. Caracteristicile principale
ale investiţiei – dacă investiţia o impune

În funcţie de configuraţia terenului şi de cota la care se află acesta faţă de cota

sursei de alimentare cu apă, bazinele piscicole se pot construi ca şi canalele: în
debleu, în rambleu sau în semidebleu – semirambleu.
Bazinele pot fi cu alimentare şi evacuare independentă sau în cascadă.
În cazul bazinelor cu alimentare independentă este necesară construirea unui
canal de alimentare cu apă şi a unui canal de evacuare a apei din bazine.
În scopul preluării unei cantităţi suficiente de apă, prin canalul de alimentare, pe
firul sursei poate fi amplasat un batardou cu rol de a regla nivelul apei în sursă, astfel
încât chiar şi în perioadele secetoase să poată fi asigurată alimentarea bazinelor.
Canalul de alimentare va fi plasat la cota cea mai înaltă a terenului sau chiar pe
coronamentul digului, iar cel de evacuare, în zona cea mai joasă a terenului, astfel
încât apa să circule gravitaţional în microfermă.
Canalul de alimentare trebuie să fie astfel dimensionat încât să asigure debite
suficiente, atât pentru umplere cât şi pentru întreţinere. De asemenea, canalul de
evacuare trebuie să aibă capacitatea de a prelua toată cantitatea de apă care se
scurge din bazine.
Instalaţiile de alimentare şi evacuare trebuie să fie astfel dimensionate încât să
asigure umplerea şi golirea bazinelor în maximum trei zile.
Pentru scurgerea totală a apei din bazinele piscicole este necesar ca fundul
heleşteelor să fie construit cu pantă mică, dinspre alimentare spre evacuare şi, de
asemenea, trebuie să fie neted pentru a putea efectua un pescuit facil şi complet.
În cel de-al doilea caz, microferma poate fi construită pe firul unei văi, iar soluţia
constructivă va fi bararea văii de mai multe ori, iar alimentarea şi evacuarea apei se
va face dintr-un bazin în altul (Figura 2).

4
 Soluţia constructivă optimă o va hotărî proiectantul, în funcţie de condiţiile
concrete de la locul amenajării.
Fiecare bazin piscicol (heleşteu) (Figura 3), va fi dotat cu instalaţie de
alimentare cu apă şi cu instalaţie de evacuare a apei, aceasta din urmă va fi de tip
călugăr şi va avea şi rolul de a regla şi menţine nivelul apei în bazin la cota dorită
(Figura 4).

4. Structura constructivă

4.1. Amenajarea microfermei

Amenajarea piscicolă poate fi sistematică sau semisistematică în funcţie de
configuraţia terenului disponibil. Daca terenul pe care se va construi microferma este
relativ plat, amenajarea piscicolă va fi de tip sistematic. Dacă terenul este amplasat
pe firul unei văi, amenajarea va consta dintr-o salbă de iazuri şi va fi deci, de tip
semisistematic (Figura 3).
Aşa cum am amintit în capitolul 2, studiul nostru ia în calcul o microfermă
piscicolă formată din 3 bazine cu dimensiuni diferite, în suprafaţă totală de 10 ha.
În funcţie de configuraţia terenului, proiectantul va stabili soluţia constructivă.
Elementele de constanţă ale studiului rămân suprafaţa totală a bazinelor piscicole
care va fi de 10 ha şi modul de exploatare a microfermei (tehnologia de creştere a
polyodonului pentru consum).
Microferma va fi amplasată cât mai aproape de o sursă de apă (râu sau pârâu)
din care să se facă inundarea (umplerea cu apă a bazinelor) şi de asemenea, să se
asigure debitul de întreţinere pe toată perioada de creştere, care va fi de circa 200 zile.
Alimentarea cu apă a microfermei se va face pe cale gravitaţională pentru că
soluţia aducerii apei în heleştee prin pompare măreşte mult costurile de exploatare,
riscând ca activitatea de piscicultură să devină nerentabilă.
Pentru a se asigura flexibilitate şi eficienţă în exploatare se recomandă ca
microferma să fie formată din 3 heleştee cu suprafeţe de:
- 0,5 ha pentru creşterea polyodonului în vara I;
- 3,5 ha pentru creşterea în vara a II-a;
- 6,0 ha pentru creşterea în vara a III-a.
Este indicat ca fiecare heleşteu să fie prevăzut cu sursă proprie de alimentare
cu apă, direct din canalul de alimentare, prin care este dirijată apa din sursă şi nu să
se alimenteze dintr-un bazin în altul.
Dezavantajele alimentării în cascadă (dintr-un bazin în altul) sunt:
- transmiterea unor eventuale boli apărute la peştii din heleşteul din amonte;
- pescuitul se va face cu anumite dificultăţi legate de faptul că este obligatoriu
să se pescuiască mai întâi bazinul din aval şi apoi succesiv următoarele către
amonte. Această constrângere este condiţionată tehnic de faptul că nu se
poate scădea nivelul din bazinele situate în amonte dacă cel din aval este plin.
- timpii de umplere şi golire a heleşteelor se vor mări pentru că intrarea apei în
amenajarea piscicolă se va putea realiza numai prin heleşteul din amonte şi
deci, nu se vor putea umple concomitent, ci succesiv.

4.2. Forma şi dimensiunile bazinelor

5
 Sa recomandă ca bazinele piscicole (heleşteele) să aibă formă alungită, dacă
se poate dreptunghiulară, cu raportul L/l de 2/1. Această formă asigură o circulaţie
optimă a apei de primenire în bazin, ceea ce face ca oxigenarea mediului de creştere
al peştilor să fie cea mai bună (Figura 2).
Fundul bazinului va avea o pantă uşoară de la punctul de alimentare cu apă
către evacuare.
Adâncimea heleşteului în amonte se recomandă a fi de 1,5-1,7m, iar în zona
evacuării de 2,0-2,5m, adică adâncimea maximă a bazinului. Dacă nu se pot realiza
aceste valori ale adâncimii, totuşi, este obligatoriu ca adâncimea minimă să nu fie
mai mică de 1,2 m.
În plan transversal, adâncimea apei din heleşteu trebuie să fie mai mică la mal
şi va creşte progresiv către centru.
Instalaţia de alimentare cu apă poate fi de mai multe tipuri:
- tip umbrelă;
- tip pipă;
- tip fereastră (Figura 3).
O condiţie esenţială la orice tip de instalaţie de alimentare este aceea că, trebuie
să permită instalarea unei site sau a unui grătar, care să împiedice pătrunderea în
bazin a speciilor de peşti nedorite, care ar putea veni cu apa de alimentare.
Diametrul tubului de la gura de alimentare trebuie să fie dimensionat în funcţie
de mărimea bazinului, în cazul nostru, poate fi cuprins între 300 mm (la bazinul de
0,5 ha) şi de 700 mm (la bazinul de 6,0 ha).
Instalaţia de evacuare a apei, în mod obligatoriu trebuie să fie de tip călugăr
(Figura 4), pentru că permite reglarea nivelului apei din bazin la adâncimea dorită.
Călugărul trebuie prevăzut cu 2 nişe (ghidaje) verticale, în care se instalează
vaneţi confecţionaţi din scândură de lemn rezistent la apă, cu ajutorul cărora se
reglează nivelul apei în bazin.
Pentru a împiedica evadarea peştilor din heleşteu se montează un grătar în
fereastra din faţa călugărului, fie deasupra vaneţilor.
Digurile trebuie să fie rezistente şi să nu permită infiltrarea apei, cu panta
taluzului 1/2 - 1/3 şi lăţimea coronamentului de cca 3m, pentru a permite circulaţia cu
mijloace de transport necesare desfăşurării activităţilor de piscicultură.
În timpul perioadei de creştere heleşteele vor fi alimentate permanent cu un
debit de întreţinere care nu va fi mai mic de 8 litri/sec/ha. Rolul debitului de
întreţinere este acela de a împrospăta apa din bazin şi de a compensa pierderile de
apă datorate evaporaţiilor şi infiltraţiilor.
Pentru o bună funcţionare a activităţii de piscicultură, în cadrul unei microferme,
pe lângă amenajarea propriu-zisă, este necesar a se construi şi o clădire compusă
dintr-o cameră pentru personalul muncitor şi o magazie prevăzută cu 2 compartimente
(în unul să fie depozitate uneltele de pescuit şi materialele, iar in celălalt, furajele).
Magazia de furaje trebuie să fie dimensionată astfel încât să permită depo-
zitarea unei cantităţi de furaje care asigură necesarul pentru minim 2 săptămâni.

5. Dotarea microfermei cu unelte,

echipamente şi aparate

6
 Pentru executarea lucrărilor specifice în piscicultură dotările minime şi absolut
necesare pot fi:
a) Barcă din fibră de sticlă tip Egreta
Este produsă de Societatea Cooperativa Meşteşugărească „Brateşul” din Galaţi
Bulevardul Falezei nr. 1 şi se poate achiziţiona la preţul de 3.187 RON.
Barca va fi folosită pentru administrarea furajelor şi pentru pescuirile de control.
De asemenea, pentru pescuitul de recoltă şi pentru diferite intervenţii la operele de
artă, sau pe suprafaţa heleşteelor.

b) Năvod 100/4
Este produs de Societatea Plase pescăreşti S.A. Galaţi, str. Constantin
Brâncoveanu, nr. 3, tel. 0236.473.373. Preţul unui năvod de acest tip (100 m lungime
şi 4m lăţime, cu latura ochiului de 12 mm) este, la nivelul anului 2006, de 4.798 RON.
Năvodul este necesar pentru a efectua pescuirile de control şi pescuitul de
recoltă în regie proprie.
În cazul efectuării acestor lucrări cu societăţi specializate costurile vor fi foarte
mari şi inevitabil aceste lucrări nu vor fi executate la timpul optim ducând la întârzieri.

c) Aparatura de măsură a parametrilor fizico-chimici ai apei

Pentru monitorizarea condiţiilor de viaţă oferite de mediul acvatic (heleşteu)
este nevoie de un minim de dotări în ce priveşte aparatura de măsură şi control a
calităţii apei:
• Oxigenometru portabil Oxy Guard Alpha
Aparatul măsoară concentraţia oxigenului dizolvat în apă (vital pentru respiraţia
peştilor).
Aparatul alimentat de o baterie de 9 V, măsoară oxigenul solvit atât în mg/l cât
şi în procente de saturaţie (% sat.)
Este produs de firma OxyGuard Internaţional A/S Blakken 59 DK –3460
Birkerod , Danmark (fax +45 45 82 20 94 ) şi poate fi achiziţionat din România de la
firma Dynavit Ipmex SRL Braşov, str. Vulturului, nr. 19, tel/fax 0268 33 21 62, e-mail:
happydog@xnet.ro, la preţul de 3.040 RON.
Măsurarea concentraţiei de oxigen trebuie să se facă zilnic, dimineaţa, înainte
de răsăritul soarelui. Iarna, în bazinele de iernat, când suprafaţa apei este acoperită
cu gheaţă, determinarea oxigenului se va efectua atât seara cât si dimineaţa.
• Oxigenometru portabil model ProfiLine Oxi 197i
Este un aparat de acelaşi tip ca cel prezentat anterior şi este produs de firma
Wissenschaftlich – Technische Werkstatten GmbH& Co. KG Dr. – Karl – Slevogt –
Strasse 1, D – 82362 Weilheim, Germany, tel. +49(0)881/183-0, fax +49(0)881/183-420,
e-mail Info@WTW.com , internet http:// www. WTW.com şi distribuit în România de
ROM TECH SRL, b-dul Burebista 1, bl.D 15/28, Bucureşti, tel/fax (021) 3272294, (021)
3272295 sau Str. Nicolae Iorga 6, - 24000 Sibiu, tel. 069/233465, fax 069/233482.
Pentru întreprinzătorii cu posibilităţi financiare, recomandăm un aparat multi-
parametru portabil model Multi 340i SET 1, care determină pe lângă oxigenul solvit,
temperatura, pH-ul şi conductivitatea. Este produs tot de firma WTW, a cărei adresă
a fost prezentată anterior.
• Disc Secchi

7
 Cu acest instrument se măsoară transparenţa apei care ne dă indicii asupra
bogăţiei apei în plancton, adică în hrană naturală pentru peşti. Când transparenţa
apei este de 30-35 cm, adică adâncimea apei la care discul Secchi nu se mai vede,
înseamnă că hrana naturală este dezvoltată bine şi este o situaţie favorabilă
creşterii peştilor.
Discul Secchi este un disc din tablă groasă de 2 mm cu diametrul de 30 cm. Pe
faţă este împărţit în 4 sectoare de cerc egale (2 albe şi 2 negre), dispuse alternativ,
iar pe verso este vopsit alb. Pe partea de pe verso în centrul discului este ataşată o
piesă de metal pentru îngrelare iar pe partea din faţă tot în centrul discului un
element de prindere de care se leagă un şnur din relon de cca 4 m. Discul Secchi nu
se găseşte în comerţ pentru a fi achiziţionat, dar se poate confecţiona artizanal, fapt
pentru care am şi făcut descrierea lui.
Folosirea discului este simplă: se introduce uşor discul în apă şi se lasă să
pătrundă până la adâncimea la care nu se mai vede. Se face semn pe şnur şi se
măsoară adâncimea după lungimea şnurului care a pătruns în apă.
• Termometru pentru apă (până la 50o C)
Este necesar pentru măsurarea temperaturii apei care se va face în fiecare zi
pentru că în funcţie de acest parametru al apei se iau decizii în ce priveşte furajarea
peştilor şi mărimea debitului de întreţinere.

6. Descrierea tehnologiei de creştere

Pe parcursul unui an într-o amenajare piscicolă sistematică se execută

următoarele lucrări:
- pregătirea bazinelor pentru inundare;
- administrarea de îngrăşăminte organice şi amendamente;
- inundarea bazinelor;
- popularea bazinelor;
- furajarea materialului piscicol consumator de furaje;
- monitorizarea condiţiilor de mediu din bazine;
- determinarea ritmului de creştere prin pescuit de control periodic;
- pescuitul de recoltă.

6.1. Pregătirea bazinelor pentru inundare

Această operaţie constă în:
- defrişarea vegetaţiei de pe fundul bazinului şi taluzuri, curăţirea fundului
bazinului de resturile vegetale; se poate efectua prin cosire, grablare şi
strângerea în grămezi a resturilor vegetale pe marginea bazinului.
- verificarea şi repararea (atunci când este cazul) a instalaţiilor de alimentare şi
evacuare a apei, a canalelor şi a digurilor.
- pregătirea cu vaneţi, site şi grătare a instalaţiilor de alimentare şi evacuare.

6.2. Administrarea de amendamente, îngrăşăminte organice şi minerale

8
 Administrarea de amendamente – var nestins (CaO), pe toată suprafaţa
bazinului. Cantităţile de amendamente pot ajunge până la 2000 kg/ha în funcţie de
rezultatele analizelor de sol (de regulă cantităţile administrate se încadrează între
200-500 kg/ha).
Administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale. Este una dintre cele mai
importante lucrări care trebuie efectuate deoarece este esenţială în dezvoltarea fito
şi zooplanctonului, care constituie baza de hrană pentru specia de sturion nord-
american Polyodon spathula. Îngrăşămintele organice (gunoiul de grajd fermentat –
de cal, pasăre, oaie, vacă) se administrează în cantităţi de până la 5 t/ha, în grămezi
pe taluzul bazinului sau împrăştiat pe fundul bazinului. Îngrăşămintele minerale
(azotat de amoniu şi superfosfat de calciu) se pun pe grămezile de gunoi de grajd.
Cantitatea de îngrăşăminte minerale administrată poate ajunge până la 75 kg azotat
de amoniu şi aceiaşi cantitate de superfosfat. Pe parcursul perioadei vegetative se
mai poate administra atât gunoi de grajd cât şi îngrăşăminte minerale, în funcţie de
rezultatele analizelor hidro-chimice.

6.3. Inundarea bazinelor

Este operaţia care se efectuează de obicei în luna martie şi se face cu 10-15
zile înainte de populare. Inundarea bazinelor se face la cota normală de lucru, astfel
încât să se asigure adâncimile menţionate anterior.
Pentru a împiedica pătrunderea speciilor de peşti nedorite, inundarea se face
prin sită la bazinul de 0,5 ha şi prin grătare (distanţa între bare 4-6 mm) la bazinele
de creştere vara a II-a şi a III-a.

6.4. Popularea bazinelor

Se face de obicei la începutul lunii aprilie pentru materialul piscicol de 1 şi 2 ani
(Polyodon spathula, Cyprinus carpio, Ctenopharyngodon idella Esox lucius) şi la
sfârşitul lui aprilie sau începutul lunii mai, pentru puii predezvoltaţi de P. spathula
după următoarele formule de populare:
Polyodon spathula - (peştele spatulă)
Este un sturion de apă dulce (ordinul Acipenseriformes, familia Polyodontidae),
cu arealul natural în America de Nord, în bazinele hidrografice ale fluviilor Mississippi
şi Missouri.
Sturionul, atinge lungimi de 1,8-2m şi greutăţi de 65-75 kg.
Este o specie cu un schelet predominant cartilaginos, se distinge de alţi sturionii
printr-un rostru alungit care reprezintă cam 1/3 din lungimea corpului şi o piele
netedă. Singurele zone osificate sunt maxilarele.
Rostrul lipseşte la exemplarele proaspăt eclozate, dar începe să crească în 1-2
săptămâni, iar după 4-5 săptămâni este bine dezvoltat.
Gura este mare, prevăzută cu dinţi doar la exemplarele tinere şi sunt localizaţi
la baza rostrului. Ochii sunt mici, iar vederea relativ slabă. Peştele spatulă prezintă
branhii mari, subţiri şi înclinate care sunt folosite pentru a filtra hrana.
Corpul este neted şi fără solzi, cu toate că mici zone cu solzi au fost observate
în jurul pectoralelor, pe lobul superior al caudalei şi între linia laterală şi înotătoarea
dorsală. Coloraţia variază de la albăstrui-cenuşiu la aproape negru în zona liniei
laterale, devenind albă în partea inferioară şi pe pântece.

9
 Peştele spatulă are un ritm de creştere rapid, putând ajunge după prima vară
de creştere la 250-300 g, după a II-a vară la 1500-1800g, iar după a III-a vară la
4300 -5000g.
Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la vârsta de 7-9 ani, iar de către
femele la vârsta de 10-12 ani; perioada de reproducere, sfârşitul lui martie-aprilie;
culoarea icrelor negru-cenuşiu; durata de incubaţie 8-10 zile, la 10-14oC. Hrana de
bază este zooplanctonctonul (de preferat Daphnia longispina sau D. magna – pentru
puii în faza postembrionară), după această fază, consumă şi fitoplancton, insecte
acvatice, resturi vegetale şi larve de chironomide.
Crapul (Cyprinus carpio)
Crapul este o specie de apă dulce, iubitoare de apă relativ caldă (specie
euritermă) a cărei temperatură în sezonul cald al anului să nu depăşească 30 oC. Se
poate adapta şi la mediul slab salin, astfel că în apele noastre naturale poate fi
întâlnit şi în lacurile litorale când salinitatea lor nu este prea accentuată (4-6g NaCl/l).
Crapul are corpul alungit, capul subconic, spinarea în urma cefei este
comprimată lateral, formând o creastă. Gura este subterminală, buze groase, 4
mustăţi (2 mai scurte şi 2 mai lungi).
Corpul este acoperit în totalitate cu solzi, sau parţial, în funcţie de rasa din care
provine. Coloraţia corpului variază în raport cu mediul în care trăieşte. Crapul de
baltă este mai închis la culoare, iar cel din apele curgătoare mai auriu. În general,
spatele este negricios, cu reflexe verzui sau albăstrui, părţile laterale sunt aurii-verzui
sau gălbui, abdomenul albicios. Lungimea 40 cm, excepţional 70-100 cm, greutatea
obişnuită 0,7-2 kg, excepţional 30 kg.
Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani; perioada de reproducere aprilie-mai;
culoarea icrelor portocalie; durata incubaţiei 4-6 zile la o temperatură de 18-20oC.
Regimul alimentar omnivor, consumă plante acvatice, mici animale (crustacei, larve
de insecte, ouă de broască etc.).

Prin selecţie s-au obţinut diferite rase, cum ar fi:

Cyprinus carpio - rasa Frasinet. Rasă ameliorată, din categoria celor cu
corpul înalt, cu înveliş de solzi complet, pretabilă creşterii în sistem intensiv şi
superintensiv şi pentru producerea de hibrizi industriali interrasiali, pretabili creşterii
în sistem intensiv şi semintensiv.
A fost obţinută în perioada 1950-1980, în cadrul Institutului de Cercetări
Piscicole ulterior Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, în
bazele experimentale Nucet şi Frăsinet, prin încrucişări de absorbţie între crapul de
cultură din crescătoriile din România şi o populaţie de crap de cultură ameliorat,
importată din Ungaria.
Cyprinus carpio - rasa Ineu. Rasă locală, cu corpul înalt, cu înveliş de solzi
foarte redus (crap golaş) pretabilă creşterii în sistem intensiv şi superintensiv. Provine
dintr-un import de material biologic din Iugoslavia, realizat în anul 1964 şi crescută în
rasă pură (populaţie izolată reproductiv) la ferma piscicolă Ineu, judeţul Arad.
În genoteca CCDP Nucet, această rasă de crap a fost adusă de la ferma Ineu
în anul 1986 şi este reprodusă în rasă pură şi folosită la încrucişări cu alte rase,
pentru producerea de hibrizi industriali.
Cyprinus carpio - rasa Ropşa. Obţinută prin încrucişări între crapul de cultură
european şi crapul sălbatic de Amur (Cyprinus carpio haematopterus) în gospodăria

10
piscicolă Ropşa, din nordul Rusiei. Aspectul morfologic este de „crap salbatic”.
Valorifică foarte bine resursele naturale de hrană şi răspunde foarte bine la furajare.
A fost importată din fosta URSS, în anul 1981 şi este crescută şi reprodusă în
rasă pură şi folosită la încrucişări cu alte rase, pentru producerea de hibrizi industriali.

11
 Cosaşul (Ctenopharyngodon idella) – numit şi crap cosaş, crap chinezesc,
sau de Amur.
În stadii tinere forma corpului se aseamănă cu cea a cleanului, iar în stadiul de
adult, se aseamănă cu crapul sălbatic; spre deosebire de crapul sălbatic, la cosaş
dorsala este mai scurtă, capul este turtit şi corpul ceva mai rotunjit.
Coloraţia corpului variază în funcţie de mediul de trai, de regulă cenuşiu-
deschis; în general mai deschis decât la crap.
În stadiul tânăr, puii se hrănesc cu plancton şi vegetaţie acvatică submersă şi
plutitoare precum şi zooplancton; mai târziu (la 17-18 cm lungime) consumă mai mult
bentofaună şi vegetaţie acvatică macrofită submersă şi plutitoare; ca adult consumă
exclusiv vegetaţie acvatică. În lipsa vegetaţiei acvatice poate consuma vegetaţie
terestră, aruncată în apă, ca: borceag, lucernă, porumb furajer, ovăz, sau orice furaj
distribuit pentru crap.
Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 5-7 ani. Temperatura de
reproducere este de 20oC; cantitatea de icre depuse reprezintă 15-30% din greutatea
corporală; icrele au diametru de cca 1 mm , 900.000 icre/kg; după hidratare, icrele
ajung la un diametru de 4-5 mm devenind semipelagice; perioada dezvoltării
embrionare durează 20-50 ore la temperatura de 22-24oC.
Ştiuca (Esox lucius)
Ştiuca este o specie oxifilă, trăieşte atât în râuri (până în zona colinară),
preferând apele lent-curgătoare, cât şi apele stătătoare cu vegetaţie şi cele
salmastre. Suportă şi apele cu multă substanţă organică. Exemplarele tinere trăiesc
în grupuri mici, adulţii sunt solitari.
Ştiuca are corpul alungit, uşor turtit lateral, spinarea groasă, musculoasă; botul
în forma unui cioc de raţă, fiind turtit dorso-ventral; gura mare, largă, mărginită de
dinţi numeroşi, falca inferioară mai lungă ca cea superioară.
Corpul este acoperit cu solzi care se întind şi pe fălci şi pe partea superioară
a operculelor. Coloraţia corpului: cenuşie-verzuie sau cenuşie-cafenie, spatele este
mai închis, flancurile mai deschise; abdomenul este alb gălbui cu pete negre;
înotătoarele perechi sunt roşcate.
Lungimea corpului poate ajunge până la 1,5 m; greutatea 25 kg.
Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani; perioada de reproducere în februarie-
martie, prelungindu-se uneori până în aprilie. Temperatura optimă de reproducere
8-10oC, durata de incubaţie de 12-14 zile.
Hrana alevinilor este constituită din plancton. Adulţii sunt aproape exclusiv
ihtiofagi, atacând peşti mari, până la 33% din greutatea proprie. În afară de peşti, ei
mai consumă: broaşte, şerpi de apă mici mamifere şi păsări de apă, etc.

Popularea bazinului de 0,5 ha:

- Polyodon spathula (P.sp.) pui predezvoltaţi – 2500 ex. cu o greutate medie
(g.m.) de 5 g/ex. (2500 ex. × 5g = 13,0 kg);
- Cyprinus carpio (crap) în vârstă de 2 ani (C2) – 250 ex. cu g.m. de 450g /ex.
(250 ex. × 450 g = 112 kg);
- Ctenopharyngodon idella (cosaş) în vârstă de 2 ani (Ct.2) – 50 ex. cu g.m. de
300 g/ex.( 50 ex. × 300g = 15,0 kg).

12
 Nr. Greutate Cantitate/ha
Specia
exemplare/ha medie (g/ex.) (kg).
Polyodon spathula pui
5.000 5 25.0
predezvoltaţi
Crap în vârstă de 2 ani (C2) 500 450 225
Cosaş în vârstă de 2 ani (Ct.2) 100 300 30.0
Total 5.600 280

Popularea bazinului de 3,5 ha:

- P. sp.1 – 1050 ex. cu g.m. 300 g/ex. (315,0 kg);
- C2 – 1750 ex. cu g.m. de 450 g/ex. (787,0 kg);
- Ct.2 – 350 ex. cu g.m. de 300 g/ex. (105,0 kg).

Nr. Greutate Cantitate/ha

Specia
exemplare/ha medie (g/ex.) (kg).
P. sp.1 300 300 90
C2 500 450 225
Ct.2 100 300 30
Total 900 345

Popularea bazinului de 6 ha:

- P. sp.2 – 900 ex. cu g.m. 1800 g/ex. (1620,0 kg);
- C.2 – 3000 ex. cu g.m. 450 g/ex. (1350 kg);
- Ct.2 – 600 ex. cu g.m. 300g/ex. (180,0 kg);
- Ştiucă 1 – 600ex. cu g.m. 100g/ex. (60,0 kg).

Nr. Greutate Cantitate/ha

Specia
exemplare/ha medie (g/ex.) (kg).
P. sp.2 150 1800 270
C2 500 450 225
Ct.2 100 300 30
Ştiucă1 100 100 10
Total 850 - 535

Tehnologia prezentată, propune creşterea în policultură a polyodonului cu

diferite specii de peşti (ciprinide şi răpitori) care nu au acelaşi spectru de hrană la
vârsta propusă.
În momentul populării se evaluează starea sanitară a materialului piscicol şi se
elimină exemplarele care prezintă semne de boală sau leziuni.

13
 6.5. Furajarea materialului piscicol

La calculul necesarului de furaje se iau în consideraţie numai speciile consumatoare

de furaje (crap şi cosaş) iar la acestea, sporul de creştere propus.
Se calculează necesarul de furaje pe întreaga perioadă vegetativă, luând în
considerare un consum specific de 3,0 kg furaje/kg spor, astfel:
- dacă la populare crapul are 450 g/ex. şi se populează cu un număr de 5000
ex., propunând o greutate finală de 2 kg/ex., rezultă un spor mediu de creştere de
1,5 kg/ex. Luând în considerare pierderile tehnologice care sunt de cca 10%, în
toamnă rămân 4500 ex., iar sporul de creştere total va fi de 6750 kg.
Cantitatea de furaje necesară pe sezon (pentru crap) este de:
6.750 kg × 3 kg = 20.250 kg furaje
- cosaşul are la populare 300 g/ex., se populează cu 1000 ex. care să obţină
o greutate finală de 1,5 kg/ex. (rezultă un spor mediu de creştere al cosaşului de
1,2 kg/ex.). Aplicând aceleaşi pierderi tehnologice de 10%, în toamnă rămân 900 ex.
cu 1,5 kg/ex. Sporul de creştere total la cosaş va fi de 1.080 kg.
Cantitatea de furaje necesară pe sezon (pentru cosaş) este de:
1.080 kg × 3 kg = 3.240 kg furaje
Total furaje pentru microferma de 10 ha:
20.250 kg + 3.240 kg = 23.490 kg
Preţul unui kg furaj concentrat la nivelul anului 2006 este de 0,9 RON.
Cantitatea totală de furaje este repartizată pe luni astfel:

- mai – 5% ; - august – 25%;

- iunie – 20%; - septembrie – 20%;
- iulie – 25%; - octombrie – 5%.

Administrarea furajelor se va face în funcţie de perioada de creştere, la locuri

fixe (mese de furajare – cel puţin 4 mese de furajare/ha), însemnate prin flotori
ancoraţi de fundul apei. Astfel, în perioada de la data populării până la 15 mai, se
furajează orientativ cca 3-5% din greutatea peştelui populat. Înainte de furajare se va
verifica zilnic dacă furajele administrate cu o zi înainte au fost consumate în totalitate.
În cazul în care la mesele de furajare se găsesc furaje neconsumate, raţia se
diminuează, putând ajunge până la întreruperea furajării.
În perioadele în care dezvoltarea zooplanctonului este maximă se vor da raţii
zilnice de furaje de 3-4% din greutatea totală a populaţiei piscicole consumatoare,
conform rezultatelor de la pescuitul de control, care se efectuează bilunar. Rolul
pescuitului de control este de a estima cantitatea de peşte dintr-un bazin la un moment
dat şi în acelaşi timp de a se face o evaluare a stării sanitare şi de întreţinere.
Pentru hrănirea cosaşului se mai poate administra vegetaţie cosită din zona
malului sau lucernă verde care se distribuie pe suprafaţa apei.
Dacă sunt situaţii când temperatura apei este de 30oC, sau chiar peşte această
temperatură, se sistează furajarea.

14
 7. Date privind forţa de muncă
şi managementul proiectului

Principalele lucrări şi acţiuni necesare a fi efectuate pentru buna

funcţionare a microfermei. Timpul afectat pentru îndeplinirea lor.
- Popularea heleşteelor cu puiet de 1 an şi de 2 ani şi de asemenea cu pui
predezvoltaţi de polyodon – 20ore;
- Monitorizarea zilnică a situaţiei concrete din teren care constă în: măsurarea
temperaturii apei; înregistrarea valorilor parametrilor fizico-chimici ai apei; observaţii
privind dezvoltarea hranei naturale (plancton); controlul la mesele de furajare dacă
au fost consumate furajele; consemnarea eventualelor comportamente nenaturale ale
peştilor; verificarea stării digurilor, canalelor şi a operelor de artă (călugări, guri de
alimentare); consemnarea eventualelor mortalităţi din efectivul de peşti populaţi – 1
oră/zi, adică 200 ore pentru toată perioada de creştere.
- Administrarea furajelor
4 ore/zi × 150 zile de furajare = 600 ore
(patru ore/zi înseamnă 2 muncitori × 2ore/zi);
- Asigurarea serviciului de pază pe timp de zi va reveni în sarcina piscicultorului
(muncitor calificat în domeniul creşterii peştilor) care face monitorizarea zilnică a
situaţiei din teren şi care participă şi la administrarea furajelor;
Asigurarea serviciului de pază: 3424 ore.
- Asigurarea serviciului de pază de zi în zilele de duminică şi alte sărbători
legale şi a serviciului de pază de noapte; 16 ore/zi, în zilele lucrătoare şi 24 ore/zi în
zilele nelucrătoare, adică:
28 de zile de sărbătoare × 24 ore/zi = 672 ore
şi 172 zile lucrătoare × 16 ore/zi = 2752 ore
(se consideră sâmbăta zi lucrătoare).
În total: 672 ore + 2752 ore = 3424 ore.

Paznicii vor fi instruiţi să facă o mare parte din acţiunile de monitorizare zilnică a
situaţiei din teren pe perioada cât sunt în serviciu.
- Administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor – 96 ore;
- Pescuitul de control: 120 ore - 10 acţiuni de acest fel × 12 ore/pescuit = 120
ore (la un pescuit de control participă 4 pescari timp de 3 ore. Deci 4 × 3 = 12 ore,
- Pescuitul de recoltă: 336 ore.
7 zile (o zi bazinul de 0,5 ha şi câte 3 zile celelalte bazine) × 6 pescari × 8
ore/zi = 336 ore.
Total ore de lucru necesare efectuării lucrărilor pentru realizarea unui ciclu de
producţie: 4796 ore într-un an.
Aceste activităţi şi lucrări se pot executa cu normele a 1 piscicultor şi 3 paznici.

15
 8. Evaluarea financiară a exploatării
microfermei piscicole la nivelul preţurilor din anul 2006
(1 EURO = 3,56 RON)

8.1. Cheltuieli materiale – 35.356 RON

Dotări – 11.085 RON;
Furaje – 21.141 RON;
Îngrăşăminte şi amendamente – 4.420 RON
- gunoi de grajd – 1.785 RON
5 tone/ha × 10 ha = 50 tone.
50 t × 35,7 RON/t = 1.785 RON
- var nestins (CaO) : 1.285 RON;
500 kg/ha × 10 ha = 5.000 kg
5.000 kg × 0,257 RON/kg = 1.285 RON
- azotat de amoniu – 675 RON
75 kg/ha × 10 ha = 750 kg
750 kg × 0,9 RON/kg = 675 RON
- superfosfat – 675 RON
75 kg/ha × 10 ha = 750 kg
750 kg × 0,9 RON = 675 RON

8.2. Material de populare – 44.850 RON

Pui predezvoltaţi de P. spathula – 2.500 ex. × 3 RON/buc.= 7.500 RON
P. spathula1 – 1.050 ex. × 15 RON/buc. = 15.750 RON
Crap2 – 2.250 kg × 8 RON/kg = 18.000 RON
Ct. idella2 – 300 kg × 10 RON/kg = 3.000 RON
Ştiucă1 – 600 ex. × 100 g/ex. = 60kg
60 kg × 10 RON = 600 RON
Total cheltuieli cu materialul de populare: 44.850 RON
Menţionăm, că numai în primul an de exploatare se achiziţionează pentru
populare sturion (P. spathula) în vârstă de un an. În anii următori se va popula din
producţia proprie.
Alte cheltuieli materiale (apă, energie electrică, combustibili, piese de schimb,
reparaţii) circa 6.000 RON.

8.3. Cheltuieli cu forţa de muncă – 37.800 RON

O normă întreagă de piscicultor care ziua va asigura şi serviciul de pază:
900 RON/lună × 12 luni = 10.800 RON
Trei norme întregi de paznic:

750 RON/lună × 3 paznici × 12 luni = 27.000 RON

16
 Total cheltuieli cu forţa de muncă: 37.800 RON

8.4. Cheltuieli totale de exploatare

pentru o microfermă de 10 ha – 118.006 RON
Cheltuieli materiale + cheltuieli cu forţa de muncă
79.606 RON + 37.800 RON = 117.406 RON
Preţurile de achiziţie la furaje şi materialul de populare nu conţin TVA.
Pentru înfiinţarea amenajării piscicole de 10 ha costurile estimative se ridică la
175.000 – 200.000 RON.
Este necesar ca bazinul pentru creşterea polyodonului în vara I (0,5ha), să fie
protejat cu o instalaţie de protecţie împotriva pasărilor ihtiofage realizată din stâlpi de
salcâm cu lungimea de 2 m şi diametru de 15 cm, pe care se montează la capătul
superior un contur confecţionat din cherestea de răşinoase, pe care să se prindă aţă
de relon la distanţă de 20 cm.

9. Venituri provenite din valorificarea producţiei

Crap (C2): 900 kg/ha × 10ha = 9.000 kg

9.000 kg × 8 RON = 72.000 RON
Ct. idella (Ct.2): 135 kg × 10ha = 1.350 kg
1.350 kg × 8RON = 10.800 RON
P. spathula1: 950 ex. × 15RON = 14.250 RON
Total venituri în primul an de exploatare: 97.050 RON
Din al doilea an de exploatare se adaugă la venituri suma de 85.000RON
proveniţi din vânzarea a 3.400 kg polyodon la preţul de 25 RON/kg.
Total venituri în al doilea an de exploatare: 182.050 RON

De menţionat că în primul an de exploatare nu se obţine profit.

În al doilea an profitul este de 64.044 RON.
Venituri – cheltuieli = profit brut
182.050 RON – 118.006 RON = 64.044 RON
Amortizarea investiţiei pentru amenajarea sistematică de 10 ha, se va face în
aproximativ 3 ani.

17
 10. Impactul proiectului asupra dezvoltării
zonei şi a mediului de afaceri

Este evident că proiectul are un efect pozitiv atât asupra dezvoltării zonei în
care este amplasată amenajarea, cât şi asupra mediului de afaceri si a calităţii vieţii.
Prin amplasarea microfermei în zone rurale se va folosi forţa de muncă locală.
Punerea în practică a proiectului va asigura o producţie de peşte de calitate,
care va avea ca efect mărirea procentului de consumatori de carne de peşte.
Creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei va duce la îmbunătăţirea poziţiei pe
piaţă a agenţilor economici, la creşterea cifrei de afaceri şi la profitul net.
Producerea în acvacultură a cărnii de sturion şi pătrunderea acesteia pe piaţă,
va avea un impact pozitiv asupra conservării şi protejării sturionilor din Dunăre, prin
scăderea presiunii pescuitului mai ales a braconajului.

DICŢIONAR

Vaneţi – scândură tăiată la dimensiune (din lemn rezistent la apă), ce se

aşează pe gidaje în călugăre, cu ajutorul cărora se menţine nivelul apei în heleşteu.
Consum specific – cantitatea de furaje pe care peştele trebuie să o consume
pentru a realiza un spor în greutate de 1 kg.
Debleu – lucrare de artă făcută în săpătură.
Rambleu – lucrare de artă făcută în umplutură.
(Semidebleu – semirambleu) – lucrare de artă făcută jumătate în săpătură,
jumătate în umplutură.
Batardou – stavilă cu ajutorul căreia se reglează nivelul apei în canal.

18
 Figura 1 – Amenajare piscicolă sistematică. Microfermă de 10 ha

19
20
A-A – secţiune transversală; B-B – secţiune longitudinalăFigura 2 – Iaz – bazin piscicol semnisistematiuc
Figura 3 – Heleşteu – bazin piscicol sistematic
A – plan; B - secţiune

21
22
Figura 4 – Secţiune transversală prin dogul unui heleşteu. Călugăr încastrat
 LISTA CU UNITĂŢILE PRODUCĂTOARE
DE FURAJE COMPLEXE

 AMIX SUPER – str. M. Kogălniceanu, nr. 20-22, Arad; tel./fax 0257254642

 ALTCO PROD – str. Mintiului, nr. 99, Gherla, jud. Cluj; tel/fax 0264243511
 AGROBIOTIC – str. Dvizia 9 Caralerie, nr. 49, Timişoara; tel./fax 0256211659
 AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU, Departamentul 2 SNC, Calea Republicii, nr. 283,
Bacău. tel. 0234573730; tel./fax 0234573732
 AGRO BANAT – str. Sub Deal, nr. 1, Caransebeş, jud. Caraş-Severin, tel. 0255-
516324, fax 0255513096
 ABO MIX – str. Depozitelor, nr. 31, Satu Mare, jud. Satu Mare, tel. 0261769306, fax
0261769569
 ANADIN – str. Eternităţii, nr. 11, Breaza, jud. Prahova, tel./fax 0244340798
 ANIMAX – str. Fânului, nr. 16, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, tel. 0267315026
 BILARDI PRODUCT – str. Mocirei, nr. 1, Baia Mare, jud. Maramureş, tel/fax 0262220192
 BIOMIN ROMÂNIA – str. Justiţiei., nr. 24, Sibiu, tel. 0269214833, fax 0269243843
 BIOPLANT – bd. Decebal, nr. 17, Craiova, jud. Dolj, tel./fax 0251591244
 CERASIL – şos. Borşului, nr. 31, Oradea, jud. Bihor, tel. 0259416140, fax 0259427803
 COMB GORJ – str. Ciocârlan, nr. 7, Târgu Jiu, jud. Gorj, tel. 0253226330
 COMBAVIPOR – str. Ştefan cel Mare, nr. 9, Galaţi, tel./fax 0236472896
 COMBIAL – str. Gării, nr. 33, Urziceni, jud. Ialomiţa, tel./fax 0243254043
 COMBRIVA – str. Coteşti, nr. 116, Focşani, jud. Vrancea, tel./fax 0237221143
 KRALEX BUCHAREST – şos. de Centură 2-4, Voluntari, Bucureşti, tel.
+40214913150, fax +40214913169
 LNB ROMANIA FEED – bd. Victoriei, nr. 43, Sibiu, tel. 0269213380, fax 0269218515
 MAREŞAL – str. Ştefan cel Mare, nr. 199, ap. 13, Vaslui, tel./fax 0335410615
 NADSAL IMPEX – str. Principală, nr. 115, Mureni, jud. Mureş, tel. 0745396618, fax
0265777432
 NUTRICOD – str. Halchiului, nr. 15, Codlea, jud. Braşov, tel. 0268251906, fax
0268251807
 NUTRICOM – şos. Portului, nr. 52, Olteniţa, jud. Călăraşi, tel. 0242515430
 NUTRIMOLD – str. Chişinăului, nr. 41, Iaşi, tel. 0232233185, fax 0233233405
 OLTCHIM FNC – Calea Traian, nr. 176, Băbeni, jud. Vâlcea, tel. 0250735750, fax
0250735751
 PACOMB – Poarta Albă, jud. Constanţa, tel./fax 0241853637
 PRODALIS – Dumbrăveni, jud. Vrancea, tel. 0237255383
 RAMNICOM – Şos. Puieşti, nr. 10, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, tel. 0238565885, fax
0238561546

23
 TROUW NUTRITION HIFFED – Calea Naţională, nr. 67, sc. B, Ap. 21, Botoşani,
tel./fax 0231529992
 ZAMUR TÂRGU MUREŞ – str. Băneasa, nr. 2, Târgu Mureş, jud. Mureş, tel.
0265269918, fax 0265269917
 ZOOVET – Bd. Unirii, U18, sc. C, ap. 42, Slobozia, jud. Ialomiţa, tel./fax 0243236123

LISTA CU PRODUCĂTORII
DE MATERIAL DE POPULARE

 CENTRU DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU PISCICULTURĂ NUCET –

comuna Nucet, jud. Dâmboviţa, tel./fax 0245267003
 S.C. ACVA SA SALONTA – jud. Bihor, str. Republicii, Salonta, tel. 0259394003
 S.C. PISCICOLA ZAU SA – Ferma Glodeni, Zau de Câmpie, jud. Mureş
 S.C. PESCOMIR SRL INEU – Ineu, jud. Arad, tel. 0745323645
 S.C. PISCICOLA CIOCĂNEŞTI SRL, com. Ciocăneşti, jud. Călăraşi
 S.C. DELTA PLUS SRL – Sebeş, jud. Alba
 S.C. BANAGROTRANS SRL – com. Ziduri, jud. Buzău
 S.C. PISCICULTORUL SA – com. Crevedia, jud. Dâmboviţa, tel. 0212256907, mobil
0744340311; 0744340312
 S.C. PESCARIS 2003 SRL – Vaslui, jud. Vaslui
 S.C. VERITAS PANCIU SA – Panciu, jud. Vrancea
 S.C. ACVARES SA IAŞI – com. Ţigănaşi, jud. Iaşi
 S.C. PYRANIA SRL BOTOŞANI – Botoşani, jud. Botoşani
 S.C. BISTRIŢA SA - Bistriţa, jud. Bistriţa Năsăud
 S.C. GOLD CAPP SRL – Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
 HERION IMPEX SRL – Cislău, jud. Buzău
 S.C. CRIS FISHING SRL – Constanţa, jud. Constanţa
 S.C. AGROFIL SA – Filiaşi, jud. Dolj
 S.C. PISCICOLA IEZER SRL – Dorobanţi, jud. Călăraşi
 S.C. VICKI POND SRL – Jurilovca, jud. Tulcea
 S.C. CYPRINUS SRL NĂDLAC – Nădlac, jud. Arad, tel. 0744570854
 S.C. PISCICOLA SRL CEHU SILVANIEI – Cehu Silvaniei, jud. Sălaj
 S.C. FISH PHOENIX SRL FUNDULEA – Fundulea, jud. Călăraşi
 S.C. LOGITAX SRL CLUJ NAPOCA – Cluj Napoca

24