CRESTEREA CIPRINIDELOR ASIATICE

Aclimatizarea speciilor asiatice s-a facut cu cateva decenii in urma, la inceputul

anilor ’60. Piscicultorii chinezi au prezentat avantajele cresterii crapului in policultura
cu ciprinidele asiatice, prezentand tehnologiile de crestere cu care realizeaza un
randament mare.

Specii de ciprinide asiatice:

1. Ctenopharyngodon idella (amurul alb)

- culoare cenusie verzuie pe spate, flancuri mai colorate, partea ventrala alba;
- atinge maturitatea sexuala la 7-8 ani;
- prolificitate 80000-120000 buc.icre/kg greutate vie;
- regim de hrana exclusiv vegetarian;
- coeficientul de conversie a hranei este de 30kg/kg;
- greutatea maxima omologata a fost de 50 kg;
- longevitate 25-30 ani.
2. Hypophthalmichthys molitrix (sangerul)
- culoare alb-argintiu, usor intunecat in zona dorsala si mai deschis in zona ventrala;
- atinge maturitatea sexuala la 8-9 ani;
- prolificitate 100000-150000 icre/kg;
- hrana specifica: fitoplancton 95% si zooplancton 5%;
- greutatea maxima 25 kg;

3. Aristichtys nobilis (cosasul, crapul marmorat)

- coloritul este brun-marmorat, mai inchisa in zona dorsala si mai deschisa in zona
ventrala;
- atinge maturitatea sexuala la 7-8 ani;
- prolificitate 60000-80000 icre/kg;
- hrana principala este zooplancton, iar hrana secundara detritus, insecte si larve;
- greutate maxima 40 kg;
- longevitate necunoscuta.
4. Mylopharyngodon piceus (scoicarul)
- asemanator cu cosasul de care se deosebeste prin coloritul mai inchis si prin dintii
faringieni de tip mestecator, puternici, rotunjiti;
- atinge maturitatea sexuala la 8-10 ani;
- hrana specifica zooplancton;
- carnea are calitati gustative deosebite.

Reproducerea ciprinidelor asiatice

La 45 de ani de la introducerea lor in Romania, speciile de ciprinide asiatice cu
valoare economica: crapul argintiu (novac), cosasul (crapul ierbar) si scoicarul, s-au
adaptat la conditiile climatice, dar nu s-au aclimatizat.
Reproducerea acestor specii se realizeaza artificial si exista doar opinii, dar nu si
dovezi certe, ca in anumite conditii, reproducerea se realizeaza si in rauri, in mod
natural.
Statiile de reproducere artificiala folosite si la reproducerea ciprinidelor asiatice
trebuie sa aiba in vedere asigurarea hranei specifice fiecarei specii, dotarea cu bazine
circulare si cu incubatoare de capacitate mare (Nucet sau Zugg gigant). Icrele sunt
semipelagice , se mentin in masa apei la o viteza a curentilor de apa mai mare de
1m/sec. Isi maresc volumul de hidratare de 4-4,5 ori si nu adera la substrat, fapt ce
usureaza munca lucratorilor si asigura randamente mai bune decat la crap.
 Formarea loturilor de reproducatori. Cresterea remontilor si reproducatorilor de
ciprinide asiatice se face in policultura cu crapul, intr-un raport care are in vedere
cantitatea de hrana naturala specifica fiecarei specii si aportul de hrana suplimentara.
Sporul anual de crestere este de 1,0-1,5 kg/ex. la cosas si crap argintiu si 2 kg/ ex.
la novac. Necesarul de reproducator se calculeaza in functie de capacitatea statiei,
programul de productie de larve si prolificitatea femelelor.
Trebuie avut in vedere doua aspecte importante:
- pierderile relativ mari de reproducatori in cazul reproducerii artificiale; lotul trebuie
completat annual cu 20-30% si astfel, inlocuit total la fiecare 4-5 ani;
- varsta mare a maturitatii sexuale (7-8ani) ceea ce inseamna 7-8ani de selectie pe un
lot pentru a asigura reproducatori de foarte buna calitate.
Stimularea maturarii elementelor sexuale se face cu extract de hipofiza sau
hormoni sintetici. Injectiile de stimulare a maturitatii gonadelor se face in doua reprize
(cu 36 ore si respectiv 12 ore inainte de ovulatie) si o singura repriza la masculi (cu 12
ore inaintea spermiatiei). Dozele de hipofiza sunt de 3,6mg/kg greutate corporala la
femele (din care 10-15% la prima injectie si 85-90% la a doua injectie) si 1-2mg/kg la
mascul.
Dupa injectie reproducatorii sunt transferati in bazinele de parcare din statie.
 Colectarea produselor sexuale se face in statie, prin mulgere, asemeni ca la crap.
Trebuie acordata atentie mare manevrelor de manipulare la muls, deoarece
reproducatorii sunt mari (8-10-12kg I ex.) si vigurosi, pot fi scapati pe jos, iar colectarea
produselor sexuale este compromisa partial sau total si supravietuirea lor post
traumatica este indoielnica.
Mulgerea femelelor se opreste la aparitia primelor picaturi de sange sau de bila, iar
la masculi, primele doua picaturi de sperma se arunca.
Fecundarea se face prin metoda uscata, folosind 5ml sperma la 1litru icre. Icrele
masurate cu un vas gradat se introduc intr-un lighean de plastic (6-8l) peste ele se
imprastie sperma si se omogenizeaza amestecul prin miscari delicate cu o paleta din
plastic. Dupa omogenizare se adauga apa pana se acopera icrele cu un strat de 2-3 cm,
se amesteca usor, pana apa devine laptoasa si se lasa in repaus, pentru fecundare, 2-3
minute. Se adauga apoi apa, se amesteca si se indeparteaza apa repetand de 3-4 ori pana
la evacuarea completa a excesului de spermatozoizi, a milozitatilor si a impuritatilor.
Icrele se introduc in incubatoare dupa hidratarea completa, timp in care apa din vasul de
fecundatie se schimba la fiecare 5 minute.
Apa se evacueaza incomplet prin aplecarea ligheanului si se adauga apa proaspata
prelinsa pe peretele ligheanului si nu turnata peste icre. Deoarece diametrul icrelor
obtinute este diferit de la o femela la alta, este necesar sa determinam imediat in
laborator, pentru fiecare femela, numarul de icre/ml, volumul a 500000-600000 icre.
 Incubatia icrelor se face in incubatoare Nucet sau Zigg gigant. Specific acestor
specii este timpul diferit de dezvoltare embrionara chiar pentru icrele provenite de la
aceeasi femela, realizandu-se un decalaj mare intre momentul inceperii si terminarii
eclozarii (chiar 4-6 ore) in acelasi incubator.
Pentru a provoca eclozarea larvelor intr-un interval de timp scurt, se reduce debitul
de alimentare de 3-4 ori, se scade nivelul de oxigenare a embrionilor, iar senzatia de
sufocare determina miscari spasmodice si eclozarea are loc foarte repede. Imediat se
survine la debitul de alimentare anterior.

Dezvoltarea larvara (varsta 0-6 zile) se realizeaza in 2 etape, in juvelnice instalate

in Zugg gigant sau bazine de dezvoltare larvara. In aceasta perioada, trebuie asigurat
oxigenul necesar respiratiei, la nivel optim (7-8mg/l) si hrana specifica varstei
(infuzori). Larvele diferitelor specii se deosebesc intre ele in aceasta perioada si este
necesar sa cunoastem diferentele diferentele pentru a preintampina erorile ce pot avea
loc la cumpararea unor specii dintr-o statie in care se lucreaza concomitent cu toate
speciile.
 Dezvoltarea postlarvara a ciprinidelor asiatice se face in fermele piscicole in doua
categorii de helestee:

- helestee de reproducere, iernare sau cu alta destinatie situate separat de helesteul de

crestere vara I;
- incinte submersibile, situate in interiorul helesteelor de crestere.
Pregatirea incintelor submersibile incepe cu 10-15 zile inaintea inundarii; se
realizeaza lucrari agrotehnice obisnuite care au ca scop cresterea productivitatii
biologice naturale a incintelor si anume:
- se administreaza ingrasaminte organice complet mineralizate, in cantitate de 20-40
t/ha, distribuite uniform pe suprafata platformei;
- se foloseste de asemeni var macinat, in cantitate de 1000kg/ha, uniform distribuit;
- se discuieste in mod repetat suprafata platformei pana la inglobarea perfecta in sol a
ingrasamintelor si amendamentelor;
- se realizeaza pentru instalatia de alimentare, un filtru din tesatura metalica montata pe
un cadru metalic paralelipipedic.
 Pescuitul, ambalarea si transportul larvelor. Metodele de pescuit pe care le
folosim sunt simple si eficiente, nu necesita cheltuieli mari din punct de vedere al
inventarului si nu provoaca pierderi populatiilor de alevini. Inventarul utilizat cuprinde:
- valoare de tesatura de relon, cu dimensiunile de 6:10/2 m;
- castroane din plastic alb cu capacitatea de 1l; galeti emailate;
- capcane din tesatura de relon, montate la calugare atunci cand vrem sa recuperam toti
alevinii;
- juvelnic din tesatura de relon, cu dimensiunea 6*2m, pentru parcarea provizorie a
alevinilor si pregatirea lor in vederea transportului pe distante mari.

Pescuitul alevinilor de crap se face in 2 etape:

1. La nivelul normal al apei; se pescuieste cu volocul din tesatura de relon si se
recolteaza majoritatea alevinilor existenti
2. La drenor, dupa ce in prealabil s-a redus nivelul apei si s-au pescuit
reproducatorii
 Ambalarea larvelor de pesti se face prin transvazarea in saci de polietilena, intr-un
volum de circa 20-25l apa, dupa care se introduce oxigen pana la presiunea de 0,1atm
si
se inchid ermetic cu cleme speciale sau sfoara. Densitatile uzuale sunt de 200.000
ex./20l apa. Pentru diminuarea pierderilor in aceasta secventa tehnologica, trebuie
respectate urmatoarele reguli:
- manipularea larvelor sa se faca numai prin transvazare;
- densitatea larvelor din sac trebuie corelata cu timpul de transport;
- presiunea oxigenului in sac sa nu depaseasca 0,1 atm;
- timpul de stationare sa fie redus la minimum;
- sacii cu larve trebuie ambalati in cutii de carton;
- manipularea ambalajelor trebuie facuta cu toata atentia, pentru a nu produce mari si
repetate balansari ale apei in sac.

Transportul larvelor ambalate in saci si cutii de carton se face numai cu mijloace de

transport rapide, sigure si care protejeaza larvele de actiunea directa a razelor de soare
(eventual izoterme).
 Biotehnologia cresterii in vara I

Cresterea in monocultura a speciilor asiatice. Valorificarea echilibrata a

nivelelor
trofice dintr-un ecosistem controlat, presupune popularea rationala cu consumatori
specifici ficarui nivel trofic, la nivelul productivitatii helesteului, iazului sau lacului.
Realizarea formelor de populare adaptate conditiilor specifice oferite de fiecare habitat,
este posibila numai daca fiecare specie este crescuta in primul an in monocultura.
Pregatirea helesteelor va avea ca obiectiv prioritar, stimularea dezvoltarii biomasei
specifice speciei cultivate.

Helesteul destinat cresterii crapului argintiu va fi fertilizat cu ingrasaminte organice

minerale ce se administreaza pe platforma helesteului (20-30t/ha), uniform si
neinglobata in sol. Se administreaza si ingrasaminte pe baza de azotat, sub forma de
solutie, 20kg/ha la fiecare 7 zile pana cand temperatura apei are valoarea de 22 0C.
Anterior popularii cu alevini este recomandabil sa administram 2-3kg/ha onefon pentru
a distruge crustaceii daunatori si zooplanctonul, concurent serios la hrana puilor.
 Helesteul destinat cresterii puilor de novac, cosas sau scoicar, in vara I, in
monocultura, este fertilizat cu procedee din cele descrise mai sus. Ingrasaminte
organice, complet fermentate, se administreaza pe platforma helesteului (20-30t/ha), in
gramezi de cate 100-200 de kg, distribuite uniform pe perimetrul helesteului, la baza
taluzelor digurilor astfel incat sa fie sub nivelul normal al apei cu cca10-20 cm.
Ingrasamintele minerale pe baza de azot, se administreaza sub forma de solutie diluata
(5%) in doze de 5-10 kg/ha/zi in primele 5 zile dupa inundare urmate de doze de 10
20kg/ha la fiecare 7 zile pana cand temperatura apei atinge 220C.
Popularea cu pui zooplanctonofagi (novac, cosas sau scoicar) se face la cel putin 15
zile dupa inundarea helesteului pentru ca populatia de zooplancton sa fie in dezvoltare
accentuata nediminuata de aparitia consumatorilor cel putin in urmatoarele 15-20 de
zile.
Puii de ciprinide asiatice consuma foarte bine furaje specifice crapului incepand cu
ziua a 6-a.
Puii de cosas, consuma cu placere Lemna minor (lintita) dupa ce au atins masa
corporala de 8-10g/ex. si lucerna sau trifoi dupa ce depasesc 18-20g/ex. Tehnologiile de
crestere, pescuit, transport sunt identice cu ale crapului incepand cu varsta de 15-20
zile.