Modul de administrare a ratiilor la vaci pentru lapte
Aceste ratii se administreaza separat pe tipuri de furaje sau in amestec unic.
Administrarea separata pe tipuri de furaje:
- e sistem traditional la noi Avantaje: - favorizeaza fibrozitatea ratiei cu efecte favorizante pentru fermentatia ruminala - reduce costul administrarii ratiei, nu e nevoie de dotare tehnica speciala - frecventa administrarii tainurilor trebuie corelata cu frecventa mulsului: pentru mai putin de 30 l/ vaca/ zi: 2 mulsori-2 tainuri, pentru peste 30 l/vaca/zi: 3 tainuri-3 mulsori. Cresterea productiei de lapte/zi se poate face pana la 25%. Administrarea ratiilor sub forma de amestec unic: Prezinta unele avantaje: - asugura echilibrul intre nutreturile de volum si amestecul de concentrate - evita stresul fiziologic de adaptare la diferente de digestie in functie de cerintele sezoniere (se administreaza pe tot parcursul anului) - asigura distributia mecanizata a ratiei unice-productivitate buna a fortei de munca - asigura obtinerea de productii mari si constante pe tot parcursul anului Dezavantaje: - investitii mari pentru dotarea fermelor - costul ratiei mai ridicat/kg SU sau UN - determina dificultati in realizarea fibrozitatii ratiei → rumen impastat si pareaza prestomacelor
Tehnica adaparii vacilor in perioada de stabulatie
- apa se distribuie vacilor de lapte prin intermediul adapatorilor, la discretie: in practica se folosesc adapatori cu clapeta si adapatori cu nivel constant - frecventa adaparii: 3-4 ori/zi
Tehnologia intretinerii vacilor de lapte
- ansamblul de masuri de adapostire, miscare si intretinere corporala/igiena Influenteaza: 1. longevitatea productiva 2. persistenta lactatie 3. indicatorii de reproductie 4. nivelul productiei de lapte 5. rezistenta la imbolnaviri Clasificarea sistemelor de intretinere: → in functie de tipul de contentie a vacilor: - legata - libera sau stabulatie libera - semilibera sau boxe semiblocate/blocante → in functie de sezon: - in perioada de iarna: la grajd-stabulatie legata(5-9 luni) - in perioada de vara: la pasune → in functie de tipul de adapost: - in adaposturi inchise - in adaposturi semideschise tip hala (3 pereti) - in adaposturi deschise (umbrar) -in tarile calde → in functie de suprafata de odihna din adapost: - asternut cu paie - talas - rumegus
Confortul tehnologic al intretinerii
- determina confortul biometric si de contact Confortul biometric: se utilizeaza in proiectarea adaposturilor pentru vaci (lungimea oblica a trunchiului, vidul substernal determina inaltimea, inaltimea fundului ieslei-posibilitate de prelevarea a hranei cu 10-15 cm peste nivelul ieslei, latimea corpului-lungimea frontului de furajare intre 70 cm-1 m) Confortul de contact al cazarii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - rezistenta mecanica la uzura - capacitate buna de izolare termica - elasticitate - neagresivitate mecanica asupra ongloanelor - aderenta contra alunecarii → pardoseala ideal din beton → zone de odihna: baie, talas, rumegus sau cauciuc Confortul atmosferic : temperatura, umiditatea, curentii de aer Confortul termic : intre 9-16 °C - organismul se adapteaza la aceste limite de confort fara a scadea productia de lapte (de obicei se adapteaza mai bine la rece) - umiditate relativa: 60-75%, actioneaza concomitent cu temperatura (umiditate scazuta si temperatura mica→pierderi de caldura, umiditate si temperaturi ridicate→termireglare deficitara - curentii de aer: intensitate diferita in adapost-vara intre 1-1,2 m/s, iarna intre 0,2- 0,3m/s
Luminozitatea: stimuleaza functiile endocrine de reproductie, metabolice
- durata zi-lumina: stimuleaza productia de lapte
Tehnologia intretinerii legate a vacilor de lapte
- stabulatie obisnuita sau stabulatie permanenta - vacile sunt legate la stand/ iesle, iar tratarea lor se face individual - stabulatia legata e extinsa in Roomania in proportie de 90% (se includ si fermele mici) Avantaje: - se realizeaza tratarea individuala a vacilor in functie de nivelul de hranire, nivelul productiv, stadiul lactatiei, sanatate - confort sporit al vacilor (nu sunt deranjate in timpul hranirii, adaparii sau odihnei) - suprafata mai mica construita/cap vaca (2,2-2,5 mp/cap, cu 20 de vaci la ingrijitor, pe cand in stabulatie libera se calculeaza 10 mp/cap vaca, cu 80 de vaci la ingrijitor) Dezavantaje: - miscarea limitata, numai in timpul programului de miscare - productivitatea muncii de 3 ori mai mica decat in stabulatie libera - e eficienta doar in exploatari mici de pana la 50 de capete - marimea medie a fermei, in Romania: 1,46 capete (70% din ferme detin 1-2 capete)
Adapostirea vacilor in stabulatie legata:
- amplasarea adapostului trebuie sa fie pe un teren mai ridicat, cu o panta usoara de 0.3- 3%, spre sud (soarele e foarte important)