MOD DE ADMINISTRARE Produsul se administreaz n furaj (nutre combinat, tre, finuri), dup cum urmeaz:

Animale de ferm

tineret taurin (dup nrcare pn la 5 luni) 50 g/zi; tineret taurin (5 15 luni) 120 g /zi; vaci de lapte 175 g /zi; pui de ferm primele 10 zile de via: 1.8 g %; pui de ferm intervalul 11-22 zile: 1.66 g %; pui de ferm intervalul 23-42 zile: 1.51 g %; pui de ar intervalul 1-150 zile: 2g/zi tineret ovin nrcat: 20-25g/zi ovine adulte: 50g/zi scroafe: 75g/zi porci la ngrat peste 40 kg: 75g/zi purcei nrcai 15-40 kg: 40g/zi

Animale de companie
Cini Pentru meninerea sntii, dezvoltarea armonioas a tineretului, prelungirea vieii, aspect de animal sntos cu blana strlucitoare, previne cderea prului. Mod de administrare : Greutatea cinelui 1-3 kg 3-6 kg 6-10 kg 10-20 kg 20-30 kg 30-50 kg Pisici Pentru meninerea sntii, dezvoltarea armonioas a tineretului, prelungirea vieii, aspect de animal sntos cu blana strlucitoare, previne cderea prului. Mod de administrare: se administreaz n hran n procent de 2% . Cantitatea de hran 100-200 g 250-450 g 450-650 g 650-1000 g 1000-1500 g 1500-2000 g Adaos Del-Ca-Mag 2-5 g 5-9 g 9-13 g 13-20 g 20-30 g 30-40 g

Agricultur

La pomi fructiferi 2 3 kg. Del-Ca-Mag pentru fiecare pom n funcie de mrimea pomului. La legume 3 tone/ha o dat la 3 ani, recomandat toamna, dar se aplic n orice anotimp. Pentru parcelele mici se calculeaz 0,300 kg/mp. Aceiai cantitate se poate folosi i n cultura viei de vie. n cazul culturilor de cmp, dozele variaz ntre 2 8 tone/ha, n funcie de gradul de aciditate a solului. Dintre culturile principale de cmp, porumbul, floarea soarelui i grul, sunt plante sensibile la reacia acid a solului, prefer o reacie slab acid spre alcalin cu pH 6 7. n consecin, dac aciditatea solului se ncadreaz n pH 5 6, necesarul pentru corecia aciditii n cazul solurilor grele, argiloase este de 3 -3,5 tone/ha, iar pentru solurile uoare, nisipoase de 2 2,5 tone/ha. Se aplic o dat la 3 4 ani.

Grdin
D rezultate bune mpreun cu compostul folosit ca ngrmnt. Prin coninutul de calciu i magneziu este implicat n dezovoltarea plantelor, sntatea rdcinilor, tulpinilor i a frunzelor.

Flori de grdin sau cultivate n solar: 3-4 tone/ha (0,3 0,4 kg/mp cultivat). Flori cultivate n ghivece: n funcie de mrimea ghivecelor de flori 0,05 0,15 kg (50 150 gr).

CONTRAINDICAII Nu exist contraindicaii i efecte adverse. CONSERVARE Produsul se pstreaz la loc uscat, sub 25C
Delcamag 2-3 kg pomi fructiferi in functie de marimea pomului, gradini, vita de vie si parcele mici 300g/mp, bovine 175g/zi, pasari 2g/zi, ovine 50g/zi

Cresterea iepurilor de cas

1. Situaia n prezent, n Romnia, practic nu se gseste pe pia carne de iepure, n pofida faptului c cererea este destul de mare. Conform datelor statistice, n rile dezvoltate, consumul crnii de iepure constituie circa 1% din cantitatea necesar unui om pe an (60 kg). Cantitatea necesar de carne de iepure este: - pentru Bucuresti 60 kg x 0,01 x 2 000 000 locuitori = 1 200 000 kg/an. - pentru Romnia 60 kg x 0,01 x 20 000 000 locuitori = 12 000 000 kg/an. Dup efectuarea unor cercetri, s-a constat c, n Romnia, carnea de iepure se vinde cu 4,5 $/kg. Asadar, costul pe pia al crnii de iepure n Romnia este de: 12 000 000 kg/an x 4,5 $/kg = 54 000 000 $/an. n cazul exportului produselor din cresterea iepurilor, profitul creste de 2-3 ori. Din cresterea iepurilor, se obin si alte produse : - pielicele, prin valorificarea crora se reduce costul crnii la zer o; - iepuri de ras (reproductori), prin vnzarea crora se majoreaz rentabilitatea de 2-3 ori; - folosirea iepurilor nou nscui la tratarea diabetului. Concluzie: activitatea de crestere a iepurilor de cas n Romnia nu este dezvoltat, cu toate c este una profitabil . 2. Problema Iepurii sunt animale destul de sensibile si dac nu sunt create condiii de ngrijire corespunztoare, sunt deseori afectai de maladii infecioase si mor n mas. Pentru crearea fermelor industriale si pentru cresterea iepurilor conform metodelor tradiionale este nevoie de ncperi si utilaje care necesit investiii destul de mari. 3. Posibilitti Problemele enumerate mai sus se pot soluiona prin implementarea sistemului de crestere a iepurilor de cas n aer liber n modulele de custi care au urmtoarele particulariti: - suprafaa ocupat de un modul de custi1,5 mp, iar cu cea de deservire 8 mp; - numrul de iepuri crescui 30 pe an; - cantitatea de hran necesar pentru cresterea unui iepure pn la momentul sacrificrii (4 luni): 14 kg furaj combinat granulat,7 kg fn, 30 litri ap, 0,5 kw energie electric; - deservirea 0,5 ore/om pe sptmn; - termen de utilizare 20 de ani; - capacitatea de producie 100 kg carne/an.

Pentru a acoperi necesarul de carne de iepure pentru orasul Bucuresti, este necesar construirea a 25 de ferme a cte 800 module de custi fiecare, investiiile fiind de circa 5 mil. dolari SUA. Proiectul poate fi realizat pe etape, ntr-o perioad de 3-5 ani. Astfel de ferme exist n Rusia, Ucraina si n alte ri. Specialistii n domeniu pot fi pregtii n rile respective. Autorul proiectului, manager, are experien in domeniu, deoarece a nfiinat si conduce o ferm de 30 module de custi (900 iepuri/an) de 2 ani. Sar putea sa iti placa si :

Cresterea Cresterea melcilor afacere albinelor video profitabila 958$/luna pana la 2000$/luna

De ce nu facem bani? timp pierdut degeaaba

Publicat de Florin Voicila la 07:38 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Etichete: capacitatea de productie, cresterea iepurilor de casa. ferme de iepuri

Planul financiar al unei ferme familiale

Ca baz pentru ntocmirea planului, este luat n consideraie ferma cu 20 de femele, care poate fi deservit de un om si sunt necesare pentru aceasta 2-3 ore pe zi lucru. De exemplu, n rile Europei (Frana, Italia, Polonia) aceste ferme se consider de mrime optim, dac obin pe an 1000 iepuri (cam 30 femele). Datele iniiale pentru ntocmirea planului: - turma principal, femele - 20, masculi 2;

- numrul de ftri pe an 3, cte 8 pui pe femel, 24 pui pe an, pe femel; - numrul de iepuri obinui anual 480 (20 femele x 24 iepuri).

n afar de acestea, de la sacrificarea iepurelui se mai pot obine si valorifica: - snge; - iepurasi de o lun; - lbuele si urechile, care se prelucreaz pentru clei; - capul si mruntaiele, care se ntrebuineaz ca materie prim pentru pregtirea hranei pentru cini si pisici; - viermele californian. Cerinele principale pentru o ferm de iepuri cu capacitatea de 200 femele 1.Suprafaa minim: ) Suprafaa pentru modulele de custi:

- pentru amplasarea a 210 module: 210 module 10 m.p. = 2 100 m.p.; - suprafa comun = 1 790 m.p.; b) Cldiri: - birou 20 m.p.; - ncpere pentru personal 20 m.p.; - abator 20 m.p.; - ncpere pentru pstrarea furajului combinat 20 m.p.; c) Fnar 30 m.p.; Total : 4 000 m.p. 2. Amplasarea fermei: este recomandat ca ferma trebuie s fie amplasat pe povrnis ; s se afle n apropiere de oras (de pia, de consumator); s aib acces la un drum bun; s se afle n prezena unei surse de ap (fntn, apeduct); s fie conectat la reeaua de curent electric;

Publicat de Florin Voicila la 07:29 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Etichete: cresterea iepurilor, intocmirea proiectului, intretinerea turmei

Ce trebuie s stii
1. Este indicat cresterea iepurilor pn la vrsta de 4 luni, dup care greutatea lor nceteaz s se mreasc, iar consumul de hran se mreste, deoarece ncepe s se ngrase, iar pentru obinerea unui gram de grsime se consum o cantitate de hran de trei mai mare dect pentru un gram de esut muscular. 2. Iepurele pn la sacrificare (4 luni) consum pentru fiecare kilogram de greutate vie 3 kilograme de furaj combinat, ceea ce este de 2-3 ori mai puin dect pentru cresterea taurinelor. 3. La vrsta de 4 luni, se termin prima npr lire, iar alta ncepe peste 10-15 zile dup terminarea acesteia, deci iepurele trebuie sacrificat n acest interval si atunci blnia va fi de o calitate deosebit. 4. Lsai iepuri de prsil de la ftarea a doua si a treia, pentru c n aceast perioad alptarea este cea mai bun (iepuroaica are mult lapte). 5. Completai ferma numai cu iepuri de prsil sntosi, procurai din ferme cunoscute si trecui prin perioada de carantin. 6. Nu procurai n nici un caz iepuri pentru prsil de la oameni necunoscui, din piee sau iepuri care au fost nrcai mai devreme de 60 de zile, sau care s-au nscut vara. 7. Iepuroaicele slabe, care cntresc mai puin de 4 kg, nu se monteaz, deoarece sau nu vor fta sau vor da nastere unor iepuri slabi. 8. Hrana trece prin tubul digestiv ntr-un interval de 60-72 ore.

9. Ficatul la iepure este destul de mare si are o greutate de 80-120 g. 10. Nu se vor introduce iepuri n custi nedezinfectate, n locul celor care au murit, al celor care au fost sacrificai de necesitate, sau al celor care au fost eliminai de la reproducie. 11. Vizitatorilor fermelor de iepuri le este interzis categoric s ating iepurii, sau s-i hrneasc, pentru c acest lucru poate periclita sntatea iepurilor. 12. Pentru colectarea iepurilor mori, este necesar un ambalaj nchis, iar cadavrele dup inspecie trebuie imediat arse. 13. Mrimea optim a unei ferme familiale trebuie s nu fie mai mic de 100 200 femele. Pentru deservirea acestei ferme, sunt necesari 2-4 lucrtori. Suprafaa ocupat este de 0,2-0,3 ha. Pentru fiecare 100 femele cu iepurii lor, sunt necesare (n funcie de productivitate) 2-3 ha de fnee. 14. De la un iepure, ntr-un an, se colecteaz 100-150 kg de dejecii, care sunt de 1,6-1,8 ori mai calitative dect cele de la vaci. 15. Cel mai mare dusman al iepurilor nu sunt bolile, ci prerea eronat, larg rspndit n legtur cu acest lucru. De pild, n Frana exist organisme speciale, care, dup control, elibereaz licene doritorilor de a se ocupa cu cresterea iepurilor. Iepurele este un animal maximalist: sau totul sau nimic. Dac lucrul este organizat corespunztor tehnologiei, numai de la prelucrarea dejeciilor unui iepure se pot obine ntr-un an 50-60 kg biohumus, cu o valoare de 5-6 Euro. 16. Muzica influeneaz benefic cresterea iepurilor, ncepnd cu nasterea, micsoreaz stresul, iepurii devin mai linistii, se dezvolt mai bine, greutatea lor se majoreaz cu 10-15 %. 17. De la o pereche de iepuri, n doi ani se pot obine 100.000 de iepuri. n Australia, timp de cteva zeci de ani, iepurii s-au nmulit pn la un numr de 4.000.000.000 exemplare, care au distrus toat vegetaia, au nceput s urce n copaci si s mnnce frunzele.
Publicat de Florin Voicila la 07:16 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Etichete: ce trebuie sa stii, cresterea iepurilor, sacrificarea iepurilor

Bolile iepurilor
Intoxicaiile cu mucegaiuri si ciuperci, cu plante toxice sau otrvitoare pot fi determinate de greselile fcute n hrnirea iepurilor, de prezena mucegaiurilor si a ciupercilor pe furaje, depozitate n condiii necorespunztoare. Aceste intoxicaii se manifest prin refuzul hranei, diaree, apatie, convulsii, balonare si moarte rapid. Tulburrile digestive sunt determinate de furajele mucegite, ngheate, sau prea srate, iar simptomele sunt diaree, constipaie, eliminarea unor excremente cu snge si mucoziti.

Avitaminozele micsoreaz rezistena sistemului imunitar, provoac deficiene n cresterea oaselor, tulburri de reproducie. Bolile parazitare sunt: coccidioza intestinal, oxiuroza, cysticercoza, ria auricular. Coccidioza intestinal se manifest cu diaree, slbire, paralizie si moarte. Oxiuroza si cysticercoza au ca simptome diareea si slbirea progresiv, iar n cazul riei, iep urii se scarpin, in capul aplecat, scutur urechile. n cazul acestor boli, este foarte important profilaxia si dezinfecia periodic, iar tratamentele sunt specifice, individuale. Amintim dintre bolile infecioase, pe cele respiratorii, cum ar fi pasteureloza, coriza viral, mixomatoza, holera, sau enterita mucoid, care pot afecta n mod specific aparatul respirator, ns prin aplicarea tehnologiei accelerate de crestere a iepurilor, cazurile sunt practic excluse. De asemenea, cazurile de sterilitate, avorturi, sau de canibalism sunt evitate dac fermierul aplic n mod corect elementele introduse n tehnologia accelerat.
Publicat de Florin Voicila la 07:11 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Etichete: avitaminozele, boli parazite, tulburari digestive

Bazele activitii de selecie a raselor

n cresterea iepurilor, activitatea de selecie se efectueaz n funcie de specializarea fermei si de calitatea animalelor. De obicei, la fermele de prsil, se practic mperecherea de rase pure. mperecherea ntre diferite rase se practic la fermele de crestere a iepurilor si la fermele de prsil. Tehnologia propus d posibilitatea de a rezolva parial si problema seleciei celor mai calitativi iepuri. Prelucrarea dejeciilor surs suplimentar de venituri Dac v-ai hotrt s v ocupai de cresterea iepurilor, atunci putei s mai facei un lucru, care aduce un venit suplimentar cresterea viermilor pentru pesti si producerea bio-humusului (vermicompost). Pentru aceasta, cel mai des se foloseste viermele californian, care a fost creat prin metoda de selecie. El se dezvolt destul de repede: la 3 luni se reproduce (atinge lungimea de 6-8 cm, greutatea 1g), a doua oar d 1500 viermi tineri; trieste 16 ani. n 24 de ore, prelucreaz atta bio-material, ct cntreste singur. Viermele californian consum partea solid a dejeciilor tuturor animalelor, dar cel mai bine a iepurilor Ca biomaterial se folosesc rmsie de hran, asternutul de la iepuri, iepurii care au murit, mruntaiele de la iepurii tiai, sfecla, deseuri de buctrie, etc. Viermii se nmulesc bine dac le vei da reziduuri de paie, rumegus, hrtie, resturi, care conin celuloz. Viermele californian este o hran foarte preioas (albumin vie) pentru psri, peste, iar excrementele lui biohumusul, un ngrsmnt organic foarte bun pentru pomii fructiferi, flori, legume, care se cresc n cmp sau protejate (sere, solarii). Dac lucrul este organizat corect, de la viermi si biohumus, se poate obine un venit destul de bun.Biohumusul, n afar de aducerea de venit, mbunteste considerabil si fertilitatea solului fermei. De aceea, lng fiecare ferm este de dorit amenajarea unui loc pentru pregtirea biohumusului.
Publicat de Florin Voicila la 07:06 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Etichete: biomaterial, prelucrarea dejectiilor, surse duplimentare de venit

Esena metodei de crestere a iepurilor de cas

1. Nici iepurele, nici cresctorul nu inspir aerul nociv de la dejecii, acest lucru a ntrit forele de protecie a organismului animalului contra bolilor, cu influen benefic asupra condiiilor de munc n ferm. 2. Animalele au posibilitatea s consume hrana n ritmul lor firesc: pn la 80 de ori n 24 ore, ceea ce duce la o economie nsemnat de cereale. 3. Iepurii consum ap dup necesiti, ceea ce contribuie la cresterea lor accelerat. 4. Curirea semiautomat a pardoselii custilor scuteste cresctorul de necesitatea vizitrii zilnice a fermei. Este creat posibilitatea de deservire conform graficului: 6 zile lucrtoare pe sptmn, iar a saptea zi, pentru odihn. Sistemul semiautomat de curare a exclus practic mbolnvirea de boli molipsitoare cum este coccidioza etc. 5. Lipsa bolilor scade necesitatea efecturii dezinfeciilor, mbuntind substanial calitatea crnii, ieftinind-o, atrage economisirea vaccinurilor, a altor preparate medicale, chiar a serviciilor personalului veterinar. 6. Prelungirea perioadei de alptare, aducerea acesteia la un termen optim, duc la mbuntirea asimilrii furajului fibros, la ntrirea imunitii si fac blana iepurelui s devin: concurent, preioas, frumoas, rezistent, cu caliti de lecuire neasteptate. 7. Posibilitatea iepurelui de a evita cldura scldndu-se, majoreaz rentabilitatea, extinzndu-se aria lor de crestere. 8. Existena cuibului nclzit extinde aria de folosire a metodei n zonele nordice si o face rentabil pe tot parcursul anului.

Ferma se amplaseaz n aer liber si este format din module de custi compartimentate stnga si dreapta. Numrul lor depinde de situaia concret: dac sunt puini iepuri, se foloseste compartimentul din stnga, dac nu avem unde ntreine iepurii separai folosim dreapta.

Suporturile acestor module sunt identice. Fiecare pereche de module se acoper cu un acoperis comun, care mai are si rolul de verig de legtur si le transform ntr-un minised deschis. Deasupra acoperisului minisedurilor, se nal evile de evacuare a aerului viciat de la dejecii. Aceste evi se vopsesc n culoare visiniu-nchis. Cnd adie puin vntul deasupra minisedului, presiunea scade si prin eav, cu aceeasi vitez, se evacueaz aerul viciat. Aerul este atras prin pardoseala din scnduri n direcia de sus n jos. n etajul de sus al modulului unde se afl iepurii, aerul proaspt este atras de aceeasi eav, prin plasa ferestrelor laterale se scurge urina, prin crpturile dintre scndurile pardoselii, se adun n recipientul protejat de ptrunderea aerului. Suprafaa de evaporare se micsoreaz substanial si n scurt timp se acoper cu fecalele iepurelui. Acestea nu au miros si nu se scufund.

Metoda aceasta d posibilitatea de a economisi hrana, care se consum mai puin pentru un kilogram spor. n timpul vieii, de la nastere pn la sacrificare (greutatea de 4-6 kg), un iepure consum numai 14 kg furaj combinat granulat si 7 kg de fn. Iepurele poate consuma mai multe feluri de furaj combinat, (dar fr uree) de asemenea, fn sau iarb. Recomandate sunt: topinamburul, lucerna, cereale, sau amestecuri de ierburi. Fnul sau iarba sunt necesare iepurelui pentru formarea bolului alimentar, de aceea nu trebuie tocate. Se pot administra si rdcinoase (numai s nu fie tratate contra roztoarelor). Hrnitoare pentru rdcinoase putei s construii si singuri.

Se foloseste apa curat, chiar si de la robinet. n sezonul rece al anului, apa trebuie nclzit cu o surs de curent electric direct n adptoare. Cel mai des, n acest scop se foloseste nclzitorul electric cu o putere de 0,5 (0,3) kw, care se conecteaz la reeaua de 110v, cnd temperatura aerului este de 5C si mai joas, si la 70v, cnd temperatura este mai ridicat. Exist o mulime de dispozitive de nclzire a apei pentru custi. De reinut faptul c iepurele nu trebuie s rmn fr ap nici un minut. Fr ap, iepuroaica si pierde lactaia, iar iepurasii nu vor mai creste n ritm accelerat .

Dejeciile lipsite de miros cad ntr-un recipient pe fundul cruia se scurge si urina. O dat pe sptmn, nu mai rar (odat la 7 zile vara si odat la 7 zile de dezghe iarna),

cresctorul mtur de pe podea si din recipient dejeciile solide. Agentul patogen al coccidiozei - boala cea mai periculoas a iepurilor, este eliminat prin dejecii. La aer si la temperaturi de peste 0C, n 7 zile devine patogen. n timpul iernii, coccidia nu dezvolt forma patogen si curenie se face numai cnd sunt dezgheuri. Este important s nu aducem singuri coccidia, de pild, odat cu fnul, dac intrm n fnar fr s schimbm nclmintea. Trebuie, de asemenea, evitat posibilitatea ca mustele s se aseze de pe dejecii pe hrana iepurelui. Hrana iepurelui trebuie s fie uscat si nu umed. Dejeciile trebuie stocate n rezervoare metalice nchise, ceea ce exclude prezena mustelor. Hrnirea cu colostru, foarte necesar puiului, mai trziu lapte, iar dup a 20 -a zi lapte mbogit cu fermenii organismului mamei, care sunt necesari pentru digestia hranei fibroase. Acest lucru determin formarea imunitii contra tuturor bolilor. Iepurele crescut dup metoda aceasta are o blan superioar calitativ celei de nurc: este rezistent si frumoas; pentru muli ani, prul nu cade. Iepurii dintr-o ferm n care se aplic aceast metod de crestere nu au afeciuni respiratorii.

n stnga, desenul modulului de custi tip. Iepurii care nu pot s-si sape vizuin, la temperatura de +27C nceteaz s mnnce, se culc pe o parte si respirau foarte repede, accelernd inspiraia pn la temperatura de +33C, dup care mor. Iesirea din situaie a fost gsit: scldatul iepurilor.

Publicat de Florin Voicila la 06:59 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Etichete: alaptare iepuri, hrana iepuri, metode de creste a iepurilor duminic, 3 februarie 2013

Cresterea iepurilor
Particularitile folosirii femelelor la reproducie Femelele se pot da la prima mont la vrsta de 3-4 luni, dar pentru a avea ftri mai bune e indicat a le mperechea la vrsta de 4-5 luni, n funcie de rasa aleas. Rasele mari de iepuri ajung la maturitatea sexual mai trziu. Femelele de prsil se folosesc 3-4 ani la reproducie, dar cele mai valoroase ftri se obin n primii 2-3 ani. Cldurile apar la iepuroaic la fiecare 4-6 zile si nceteaz dup mperechere. Peste 15-16 zile, la iepuroaica fecundat se pot pipi iepurasii, ceea ce pot aprecia cresctorii experimentai. Durata gestaiei este de 29-31 zile, cel mult 35 zile. La o ftare iepuroaica fat 1- 16 iepurasi, chiar si 19, dar pentru o dezvoltare normal se las cam 8 iepurasi, n funcie de capacitatea de alptare a mamei lor. O particularitate deosebit a femelelor este capacitatea acestora de a fi pregtite pentr u mperechere la 3 zile dup ftare, ceea ce permite obinerea a 10 ftri intensive pe an, sau 6-7 ftri semiintensive, cu nrcarea iepurasilor la vrsta de 25-28 de zile. Tehnologia cresterii iepurilor recomandat prevede obinerea a 3-4 ftri pe an si ntreinerea iepurilor cu mama lor 60-90 zile, n funcie de rasa de iepuri. Folosirea acestei tehnologii permite pstrarea si rennoirea efectivului de prsil sntos si cu imunitate excelent contra bolilor. Planificarea ftrilor Tehnologia propus permite efectuarea mperecherilor n orice anotimp al anului. Montele se planific si se efectueaz conform planului zootehnic. Femelele se mperecheaz la 70 85 zile dup ftare. Regimul de folosire a masculilor Masculii se folosesc pentru mperechere cu o lun mai trziu dect femelele, la vrsta de 6-7 luni. Termenul utilizrii efective a masculilor este de pn la trei ani, dar n cazul unor reproductori

deosebii pn la 5 ani. Regimul de mont al masculilor este: o femel la dou zile. Sfaturi practice : 1. Masculii cu deformri de constituie, numai cu un testicul si cei la care unii dintre pui s -au nscut mori, sunt nlturai de la reproducie. 2. Indicii masculilor buni reproductori: respiraia normal pn dup mperechere, dorina de mperechere peste 2-3 minute, respiraie normal dup dou mperecheri cu un interval de 5 minute.

Tehnica mperecherii iepurilor. Pn la mperechere, examinai cu atenie femelele. Cele bolnave sau cele care sunt suspecte de boal nu se mperecheaz. Pentru mperechere se aleg iepuroaicele care sunt n clduri (organele sexuale exterioare sunt nrosite, comportamentul este schimbat: sunt agitate, nu prea mnnc, poart n gur fn, sau puf ). Pentru mperechere, femela se transport (ntr-un paner) n cusca masculului. Dup acomodare, are loc mperecherea, dup terminarea creia masculul emite un sunet specific si cade pe o parte. Dup mont, femela este transportat n cusca sa si este adus napoi peste vreo dou ore. mperecherea se repet, dup care femela este dus la locul ei. Important este ca toate femelele s fie fecundate, altfel vor fi pierderi n ferm. ngrijirea femelelor gestante si pregtirea pentru ftare. Pentru iepuroaicele gestante, trebuie create condiii foarte bune de ntreinere: hran bun, ap proaspt n cusc. Lng aceste femele nu sunt admise persoane strine, deservirea lor trebuie s fie linistit, fr zgomote si strigte, nu trebuie luate n mn etc. Cu o sptmn nainte de ftare, se pregteste cuibul: se dezinfecteaz, se pune fn, iarna cu dou zile nainte se conecteaz electrotermoforul. Ftarea. Este momentul cel mai important pentru cresctori; dureaz 10- 40 minute si are loc mai ales noaptea. Iepurasii se nasc goi si orbi. Primul control al cuibului trebuie efectuat n prima zi de ftare. Minile se spal cu spun fr miros, femela se izoleaz n cusc si foarte atent se examineaz cuibul. Se numr puii, iar cei care au czut din cuib se pun napoi. Dup aceasta, se acoper iepurasii cu puf si peste o or, dup ce mirosul de om din cuib a disprut, iepuroaicei i se permite accesul la pui. Dac o iepuroaic are muli iepuri, dar puin lapte, sau dac a murit este necesar efectuarea asa numitului sistem cuc. Aceasta nseamn c, de la o femel, se iau puii cam de aceeasi vrst si se pun n cuibul alteia. Perioada de alptare. La nastere, iepurasii au greutatea de 50-70 g. Urmrii cresterea iepurasilor. Dac femela are lapte destul, atunci acestia sunt rotunjori, au privirea sntoas, sunt linistii. Iepuroaica poate s dea 50350 g de lapte la o hrnire, care are loc odat n 24 ore si n acelasi timp cnd ea a ftat. La iepurasi, ochii se deschid la vrsta de 10 zile, iar ncepnd cu ziua 16- 20 ies din cuib si ncep s guste mncarea mamei. Iepurasii cresc rapid si la o lun au greutatea de 400-700g. nrcarea puilor. Iepurii se narc la vrste diferite, n funcie de metoda de crestere: la ftri intensive la 28-29 zile,

la semiintensive 35-45 zile, iar la utilizarea tehnologiei recomandate dup 80 - 90 zile, care d posibilitatea cresterii rapide si deosebit de sntoase a iepurilor. Dup aceast perioad (80 -90 zile), iepurii se mpart n grupe si se ntrein cte 2-3 n cusc, femelele separate de masculi. ngrsarea iepurilor. Perioada de ngrsare intensiv dureaz 25-30 zile. Hrana trebuie s fie bun, bogat n energie. Este important ca suprafaa care revine fiecrui iepure s fie optim: 0,12 m.p.; dac e mai mare sau mai mic, iepurii vor lua n greutate mai puin. Reet de furaj combinat granulat pentru iepuri:

1.Porumb 2.Ovz 3.Srot de floarea soarelui 4.Gru 5.Mazre 6.Orz 7.Tre de gru 8.Fin de peste 9.Lapte praf degresat 10.Drojdie furajer 11.Fosfat fr fluor 12.Cret furajer 13.Sare 14.Melas 15.Premix

15 % 10 % 20,5% 10% 8% 20% 6% 2% 1% 1% 2% 1,5% 0,5% 1,5% 1%

1 . PREMISELE DE INITIERE A UNEI CRESCATORII CUNICULE

MANA DE LUCRU : Este necesara o singura persoana care va lucra cate o ora pe zi ( o jumatate de ora pentru efectuarea curateniei si o jumatate de ora pentru hranirea si adaparea iepurilor ). Mai putin de atat nu se poate :)

ADAPOSTURI Intrucat suntem la inceput de drum si nu ne permitem sa facem cheltuieli mari , vom creste iepurii in curtea gospodariei in custi confectionate de noi. Despre cum trebuie sa arate o cusca si ce dimensiuni trebuie sa aiba am discutat deja in capitolul despre custi.

EFECTIVUL CU CARE PORNIM (numit si MATCA,PRASILA) Vom demara cu 10 iepuroaice si un iepuroi = 11 exemplare

NUMARUL MEDIU DE EXEMPLARE PRODUSE PE AN Intrucat vom creste iepurii in curte , fiecare iepuroaica va avea maxim 3 gestatii pe an . Mai mult de 3 gestatii ar necesita conditii speciale de adapostire , ceea ce ar inseamna cheltuieli suplimentare legate de constructia adapostului , energie electrica , dispozitive de ventilatie , etc. O femela naste dupa fiecare gestatie 6-10 pui , adica o medie de 8 . Vom obtine de la fiecare femela minim 24 de pui pe an , adica 10 femele vor produce 240 de pui / an.

PIERDERI PRIN MORTALITATI Iepurii sunt niste animale foarte gingase si sensibile. Vom avea pierderi ,deci trebuie sa le luam in calcul. Media mortalitatii = 15 % din 240 = 36 exemplare

GREUTATEA MEDIE A PUILOR LA INTARCARE Puii vor fi intarcati la varsta de 6 saptamani ,data la care vor cantari in medie 300 gr. / exemplar.

GREUTATEA TINERETULUI LA LIVRARE Tineretul va fi livrat la varsta de 12 saptamani . Fiecare exemplar va avea la livrare o greutate corporala medie de 2,5 kg

SPORUL DE CRESTERE DE LA INTARCARE PANA LA LIVRARE Greutate livrare 2,5 kg Greutate intarcare 0,3 kg = 2,2 kg spor masa carne / iepure La 204 iepuri = 448,8 kg spor masa carne

CANTITATEA DE NUTRETURI CONCENTRATE GRANULATE NECESARA NUTRETURI PENTRU TINERET Pentru fiecare kilogram de spor in greutate sunt necesare 3 kg nutret. Pentru 448,8 kg masa totala carne = 1346,4 kg nutret. NUTRETURI PENTRU ADULTII DE PRASILA (iepuroaice in gestatie/lactatie si iepuroi ) 1 exemplar necesita = 91 kg nutret pe an 11 exemplare vor necesita = 1.001 kg nutret / an TOTAL NUTRET NECESAR PENTRU 1 AN 1346,4 KG (tineret) + 1.001KG ( adulti) = 2.347,4 kg nutret / an

2 . CHELTUIELI ANUALE TOTALE

CHELTUIELI PRIVIND ACHIZITIONAREA EFECTIVULUI MATCA 1 iepuroi = 120 euro 10 iepuroaice = 80 de euro x 10 = 800 euro Total = 920 euro. Adultii de prasila pot fi folositi cu randament maxim timp de 5 ani .

Cheltuieli anuale cu efectivul matca = 920 euro : 5 ani = 184 euro / an ( amortisment )

CHELTUIELI PRIVIND ACHIZITIONAREA DE NUTRETURI CONCENTRATE Cantitatea totala de nutret necesar pe 1 an = 2.347,4 kg Pret minim nutret ( en gross ) = 0,3 euro / kg Pret total nutret = 2.347,4 kg x 0,3 euro/kg = 704,22 euro / an

CHELTUIELI PRIVIND VACCINAREA PERIODICA A IEPURILOR Vom cheltui cu vaccinurile aprox. 0,5 euro / exemplar. La 215 exemplare ( 11 adulti + 204 tineret ) vom cheltui = 107,5 euro Atentie : A fi strans la punga cand e vorba de vaccinarile periodice constituie o greseala ! In zootehnie o epidemie neprevenita la timp poate distruge rapid o afacere.

TOTAL cheltuieli anuale = 184 (efectiv matca) + 704,22 (nutret) + 107,5 (vaccinuri ) = 995,72 euro

3 . VENITURI ANUALE

VENITURI DIN VANZAREA TINERETULUI INGRASAT Vom vinde 204 iepuri pe an. Fiecare iepure va avea la livrare greutatea minima de 2,5 kg Pretul minim a unui unui exemplar la livrare = 11,2 euro Venituri totale obtinute = 204 exemplare x 11,2 euro = 2.284,8 euro

VENITURI OBTINUTE DIN VANZAREA GUNOIULUI Hranit cu granule, un iepure adult produce aproximativ 0,35 kg de crotine / zi. Intr-un an vom avea = 0,35 kg crotine x 11 exemplare x 365 zile = 1.405,25 kg gunoi 1 kg de gunoi pentru agricultura valoreaza 0,12 euro (pret minim) Deci 1.405,25 kg gunoi = 168,63 euro

TOTAL venituri anuale = 2.284,8 euro (livrari) + 168,63 euro (gunoi ) = 2.453,43 euro

4 . PROFIT ANUAL

2.453,43 (venituri) 995,72 (cheltuieli) = 1.457,71 euro Asta inseamna ca cineva care lucreaza 1 ora pe zi va castiga aproximativ 1.450 de euro pe an.

Daca vrei castiguri mai mari , alege cateva din metodele de mai jos :

sporirea efectivului matca folosirea suplimentara de furaje ( din gospodaria personala : iarba, trifoi ,etc.) reinvestirea profitului ( Construieste un adapost inchis si vor exista conditii de a trece de la 3 gestatii pe an la 4 sau 5 gestatii ) O alta idee interesanta o reprezinta cresterea iepurilor pentru reproductie. Profitul este mai mare de 3- 5 ori .

Matematica nu minte :) Un iepure de 2,5 3 kg pentru carne valoreaza cam 11 15 euro. Pretul unui iepure de prasila ( adult de 5 -7 kg ) pleaca de la 100 euro si poate ajunge pana la 200 euro. Zece iepuri reproducatori vanduti iti pot aduce tot atatia bani cat ai obtine din vanzarea a 80 150 iepuri de carne . Daca vei creste iepuri de prasila, efectivul matca se poate reduce la numai 5-7 exemplare ( adica 1- 2 iepuroi si 4-5 femele ). Automat cheltuielile vor scadea , deci se va mari profitul .

Determinarea Varstei la Iepurii de Casa

Cel mai bun
Evaluare

Criteriile orientative pentru stabilirea varstei iepurilor de casa sunt mai putin concludente fata de cele exeistente la alte specii. Ghidandu-me dupa dinti si alte semne, aceste criterii satisfac, totusi, cerintele.

Aprecierea varstei iepurilor dupa dinti Schimbarea dintilor de lapte (caduci) cu dinti permanenti se face timpuriu. Dintii caduci (schimbatori) sunt numai cei 2 incisivi superiori secundari si premolari ; ei sunt de culoare mai deschisa decat dintii permanenti. Dupa cateva zile de la nastere apar incisivii care-i inlocuiesc pe cei caduci. La aceasta varsta sunt 6 incisivi superiori asezati pe 3 randuri, spate in spate, cei dinurma asteptand caderea celor din mijloc, pentru a le lua locul. La 18 zile apar premolarii permanenti care-i imping si le iau locul celor caduci: 3 superiori si 2 inferiori, de fiecare maxilar. La 20 de zile ies molarii: 3 superiori si 3 inferiori pe fiecare maxilar, care la 30 de zile ajung la nivel. Cresterea incisivilor principali are loc tot timpul vietii. Tocirea lor se face prin roaderea furajelor tari: graunte, ramuri, coaja copacilor sau unele obiecte din lemn. Forma suprafetei de tocire este ovala in tinerete si devine rotunda odata cu inaintarea in varsta. Lungimea incisivilor creste, de asemenea, odata cu varsta. Culoarea incisivilor se inchide pe masura ce trece timpul, fiind alb-galbuie la tineret si galbena inchis spre bruna la iepurii in varsta. Santul median, care exista numai la incisivii superiori ,se adanceste odata cu inaintarea in varsta, larginduse si umplandu-se cu tartru. Curbura incisivilor, mai accentuata la cei 3 superiori, se destinde odata cu varsta, forma de arc de cerc devine ovala si apoi ascutita, cu un unghi de la an la an mai mic. Aprecierea varstei iepurilor dupa alte indicii Puii la nastere au pleoapele lipite, iar la 8-10 zile se dezlipesc si dupa aceea puii incep sa vada.

La nastere sunt fara par, la 6 zile se observa cresterea parului, care la 3 saptamani acopera bine corpul. Puii se hranesc timp de 3 saptamani numai cu lapte, dupa care ies din cuib si consuma nutret din hrana mamei. La 2 luni are loc prima naparlire. La 3 luni apare instinctul genezic si la 4-5 luni sunt dezvoltate organele sexuale, la mascul testiculele migrand din cavitatea palviana in scrotum. Oasele lungi cresc pana la varsta de un an. In tot acest timp, distanta intre oasele lungi ale membrelor, in special la genunchi si graset, se percepe cu usurinta, permitand delimitarea capetelor cu degetul, ceea ce se face mai greu dupa aceasta varsta. UNGHIILE la iepurii tineri sunt scurte, subtiri, elastice si ascutite ; odata cu inaintarea in varsta se ingroasa si devin cornoase, tari, curbate si cu varful bont. Culoarea unghiilor se inchide odata cu varsta, pe suprafata lor apar valuri circulare de corn, indicand perioadele de gestatie sau de hranire deficitara, asemenator cercurilor observate pe coarnele ovinelor sau taurinelor in situatii asemanatoare. Toate aceste criterii privitoare la varsta iepurilor de casa sunt orientative. Ele sunt in functie de sortimentele de furajare folosite, modul de preparare a hranei, precum si de conditiile in care sunt crescuti. In crescatoriile bine organizate, iepurii sunt individualizati (prin tatuaj la ureche sau cu crotalii numerotate), tinandu-se evidenta datei de nastere fiecaruia. Consultand aceasta evidenta, putem sti cu exactitate varsta iepurilor de casa din crescatoria respectiva.