Managementul Cresterii Taurinelor

Repartitia zonala a productiei de carne de taurine

- Din totalul productiei de carne pe plan mondial, Europa si America asigura 80%.
- Tari mari producatoare de carne de taurine din Europa sunt: Franta, fosta URSS. Din America de
Nord: SUA si Canada. Din America de Sud: Argentina si Brazilia. Din Asia: China si Pakistan. Din
Africa: Etiopia si Africa de Sud.
- Mari producatori de carne de taurine sunt: Noua Zeelanda (165 kg/cap locuitor), Irlanda (142
kg/cap locuitor), Australia (112 kg/ cap locuitor), Argentina (100 kg/cap locuitor).
- Productia mondiala de carne la nivelul anului 2010 a fost de 55.610 tone, din care carnea de
taurine reprezinta 29%.
- In ultimul deceniu si in prezent se prevede un ritm lent de crestere a efectivului de taurine pt
carne. Aceasta reducere a efectivului se practica in tari din Europa de Vest, America de Sud, si in
Noua Zeelanda.
- Reducerea numerica a efectivului este compensata numai in parte prin cresterea greutatii la
sacrificare.
- Potrivit unor studii de prognoza pe termen scurt, reducerea sau scaderea efectivului de vaci
duce si la reducerea numarului de vitei. Aceeasi reducere a efectivului se semnaleaza si in alte
tari ale lumii cum ar fi Argentina, Brazilia, cu toate ca la nivel mondial s-a constatat un consum
ridicat de carne de taurine/locuitor/an. Spre exemplu in SUA se consuma intre 100-110 kg
carne/locuitor/an din care 46-48kg carne de taurine. In alte tari cum ar fi Franta, Germania,
Anglia, cantitatea totala de carne/locuitor/an este de 103-105 kg din care 23-24 kg carne de
taurine.
- Contradictorii sunt pe plan mondial si tendintele privind sistemele de crestere a raselor de
taurine de carne; de exemplu:
 in tarile cu supraproductie de carne se recomanda sistemele extensive, durata ingrasarii
fiind mai lunga.
 In tarile care importa se recomanda sistemele intensive
- Rasele de taurine care asigura in principal productia: Charolaise, Piemontaine, Limousine,
Blond’a quitaine precum si metisii dintre tauri din raza Zimmental cu vaci din rasele de carne.
- In America de Nord si in Canada rezultate foarte bune pentru productia de carne s-au obtinut de
la rasa mixta de carne-lapte Zimmental.

- Categoriile de taurine cu ajutorul carora se obtine productia de carne sunt:

 Taurasi ingrasati in sist intensiv
 Carnea de juninca
 Carnea de la vacile adulte reformate specializate pentru productia de lapte.
- In Romania productia de carne este redusa, datorita unor cauze cum ar fi: baza furajera
necorespunzatoare, indici necorespunzatori de reproductie, conditii necorespunzatoare de
cazare, procent mare de mortalitate si morbiditate, randament scazut la sacrificare.
- Potrivit datelor FAO, consumul de carne de taurine/locuitor/an e de cca 18 kg, depasind cu putin
media globului.

- Productia de carne de taurine in lume se obtine prin folosirea tehnologiilor intensive,

semiintensive si extensive.

 Sistemul intensiv (are 2 variante)

1. Ultra baby beef
2. Baby beef

1. Ultra Baby Beef

- Urmareste cresterea si ingrasarea viteilor pana la varsta de 110 zile, cand trebuie sa realizeze
greutatea de 150 kg.
- Pe toata durata ingrasarii hranirea se face cu substituent de lapte iar sporul mediu realizat =
1300g/zi
- Carnea este de culoare roz deschis, e frageda, suculenta, iar datorita culorii mai poarta
denumirea si de ingrasare pentru carne alba.
- Se preteaza viteii raselor de carne dar si metisii acestora cu rasele mixte de carne/lapte.
- Viteii sunt intretinuti in boxe individuale, evacuarea dejectiilor se face cu furtunul cu apa sub
presiune, iar pe partea frontala a boxei se gaseste recipientul in care se administreaza
substituentul de lapte.
- Carnea obtinuta este apreciata, dar este foarte scumpa.
2. Baby Beef
- In cadrul acestei variante, cresterea si ingrasarea se fac pe faze.
a) Faza I – faza de alaptare si intarcare; dureaza 1-70 zile, hranirea se face cu substituent lapte,
nutret combinat starter si fan, smz pe intreaga perioada = 610g;viteii sunt intretinuti in boxe
colective, cate 15-20 capete; in timpul iernii, adapostul se incalzeste, realizand temperatura
de 18 grade.
b) Faza II – faza de pregatire pt ingrasare; durata 71-130 zile, hranirea cu nutreturi combinate
si fan la discretie, smz = 830g
c) Faza III – faza de crestere si ingrasare; durata 131-220 zile, hranirea cu nutret combinat, fan
si siloz la discretie, smz = 1100g
d) Faza IV – faza de ingrasare si finisare; durata 221-310 zile, hranirea in principal cu nutret
insilozat, limitandu-se cantitatea de fan si de nutreturi combinate; smz = 1300g
- Adaposturile pentru Faza I si Faza II sunt prevazute cu sistem de incalzire, iar pt celalalte faze se
folosesc acelasi tip de adaposturi dar fara incalzire
- Dupa fiecare faza de ingrasare, cand lotul de naimale este transferat in alt adapost, se executa
curatenia generala mecanica si dezinfectia timp de 3 zile si apoi se reia ciclul de productie.

 Sistemul semiintensiv
- E un sistem la care verificarea animalelor se face la o varsta >18 luni iar regimul de hranire se
bazeaza pe folosirea nutreturilor fibroase, suculente, reziduuri industriale si a unor cantitati
reduse de concentrate.
- In functie de furajul principal care se administreaza, ingrasarea poate fi:
a) Pe baza de grosiere cu adaos de uree
b) Pe baza de nutret insilozat
c) Pe baza de borhoturi
d) Pe baza de radacinoase
- Prin acest sistem de ingrasare se urmareste obtinerea „carnii de manzat” provenita de la
animale cu o greutate de aproximativ 450 kg cu smz = 800g
- La acest tip de ingrasare se preteaza tineretul din rasele mixte: baltata romaneasca, bruna,
pinzgau, cat si metisii F1 intre rasele de lapte cu rase de carne sau mixte.
- Pe perioada de ingrasare deosebim 3 faze:
1) Faza I – faza de carantina-acomodare; durata 4 saptamani; nutretul de baza (care poate fi
nutret insilozat, borhoturi, radacinoase, masa verde, etc) constituie 60% din valoarea
nutritiva a ratiei, concentratele 20% si fanurile 20%.
2) Faza II – faza de ingrasare propriu zisa; durata 20 luni; furajul de baza constituie 70%,
concentratele 20%, fanurile 10%
3) Faza III – faza de finisare; durata 2 luni; furajul de baza 50%, concentratele 30%, fanurile 20%
(creste consumul de concentrate pt ameliorarea calitatii carnii si se reduc cantitatile de
silozuri, borhoturi, si se exclude ureea)
- In timpul ingrasarii se practica sistemul de intretinere legat; se poate folosi si sistemul nelegat pe
asternut de paie insa in acest caz este necesara ecornarea.

 Sistemul extensiv
- Se practica mai multe variante:
 Ingrasarea tineretului taurin pe pasune
 Ingrasarea viteilor la vaci doici pe pasune
 Ingrasarea pe pasune a vacilor primipare si a viteilor acestora
 Reconditionarea taurinelor adulte reformate