Sistemul managerial al unitatilor agricole

1. Conceptul de sistem managerial

- Dpdv structural activitatea manageriala se caracterizeaza prin existenta unor elemente
componente care se interconditioneaza in actiunea lor iar sub aspect functional cuprinde
procesele la care participa elemente decizionale in vederea realizarii sarcinilor si obiectivelor
unitatilor agricole.
- Sistemul managerial = ansamblu de subsisteme cu caracter decizional, organizatoric,
informational din cadrul unitatii economice, prin intermediul carora se exercita totalitatea
relatiilor si se realizeaza procesul de management, in vederea stabilirii si atingerii unor anumite
obiective.
- Elementele subsistemului decizional sunt reprezentate de ansamblul organelor colective de
conducere, a functiilor si a posturilor de conducere.
- Ansamblul de documente si de indicatori, fluxurile de circulatie a informatiilor intre elementele
decizionale intre acestea si subordonati, dintre unitatea agricola si mediu, constituie sistemul
informational.
- In fermele familiale sistemul managerial are aceeasi structura dar de dimensiuni, complexitate si
continut mai reduse. Exista si in cadrul familiei elementul decizional de conducere reprezentat
de capul familiei si de atributiile repartizate pe membrii ei.
- La nivelul unit agricole, unit cu personalitate juridica si care functioneaza pe baza autonomiei
financiare (asociatii, societati agricole, ferme, complexe de stat), activ de conducere este
realizata de organele colective si de persoanele investite cu functii de conducere. Aceste
principii sunt:
 Conducerea colectiva
 Unitatea de conducere
 Eficienta economica.
a) Principiul conducerii colective are ca scop promovarea participarii democratice
nemijlocite sau prin reprezentanti a membrilor unitatilor la activitatea de conducere.
Acest principiu se materializeaza prin existenta unor organe colective de conducere care
controleaza, aproba si iau hotarari asupra problemelor majore.
b) Principiul unitatii de conducere impune coordonarea deciziilor, hotararilor si masurilor
luate de organele colective si conducatorii diferitelor compartimente de productie si
functionale in vederea asigurarii functionarii ca un tot unitar a unitatii agricole.
c) Principiul eficientei economice exprima necesitatea ca in activitatea fiecarui conducator
sa se urmareasca obtinerea unor efective economice cat mai mari in utilizarea resurselor
materiale, umane si financiare din ferma a unui nivel ridicat de venituri si profit.
2. Structura organizatorica de conducere
- Reprezinta ansamblul organelor colective, a functilor si a posturilor de conducere dispuse intr-o
anumita ierarhie si a relatiilor care se stabilesc intre acestea.
- Organele colective de conducere ca denumire, structura, marime si sarcini sunt specifice
diferitelor tipuri de unitati agricole, fiind stabilite in legile de infiintare si organizare (legea
31/1990, 36/1991) si concretizate in statutele proprii.

3. Procesul managerial
- Reprezinta un ansamblu de activitati cu caracter specific desfasurate de persoane investite cu
functii de conducere reunite intr-o anumita structura, actiuni prin care se stabilesc obiectivele
unitatilor economice, se programeaza si se organizeaza procesele de munca pt realizarea lor, se
precizeaza executantii si se evalueaza rezultatele.
- Esenta procesului managerial consta in efortul elementelor de conducere pt antrenarea,
participarea, cooperarea, coordonarea si dezvoltarea factorului uman in scopul obtinerii
productiilor si realizarii obiectivelor unitatilor economice.
- La nivelul fermelor sau exploatatiilor agricole, programarea activitatilor la inceputul fiecarui an
se materializeaza intr-un plan anual de productie si un buget de venituri si cheltuieli, ele
reprezentand variantele care asigura realizarea obiectivelor care ii revin din obiectivele unitatii
din care fac parte, sau a obiectivelor care si le propune fermierul in cazul exploatatiilor
individuale.
- In elaborarea planului anual de activitate se porneste de la o analiza completa a rezultatelor
obtinute in perioada anterioara pentru a inventaria atuurile si punctele slabe din activitatea
fermei; se prospecteaza evolutia factorilor externi, se precizeaza resursele existente la inceputul
anului (stocuri de furaje, efective de animale pe categorii, adaposturi, diverse materiale, masini
si instalatii, personal, mijloace financiare).
- Prima lucrare cu care se incepe activitatea de planificare intr-o ferma zootehnica dupa
inventarierea resurselor este cea privind programarea modului de desfasurare a reproductiei si
a cresterii animalelor pe baza tehnologiilor adoptate prin intermediul planului de monta si fatari
si a evolutiei efectivelor.
- Aceste lucrari permit cunoasterea efectivelor existente in cursul anului, dirijeaza actiunile de
efectuare a montelor, controlul gestatiei, fatarea, obtinerea de produsi, modificari ccare
afecteaza tineretul si animalele de reproductie (Mutatii, reforme, cumparari, vanzari).
- Pe aceasta baza se poate trece la etape de programare a productiilor, avand in vedere
potentialul biologic si conditiile concrete de intretinere si hranire asupra obtinerii productiilor.
- In functie de efective si nivelul productiilor se determina necesarul de furaje si se programeaza
modul de obtinere al acestora, se det necesarul de forta de munca, se calculeaza cheltuielile
necesare, veniturile posibile de realizat si nivelul profitului.

4. Definirea Managerilor
- Activitatea unui manager reprezinta o profesie cu un volum ridicat de cunostinte si practici care
consta in obtinerea de rezultate prin eforturile unui colectiv.
- Managerii se deosebesc de restul personalului pentru ca ei sunt evaluati dupa indemanarea cu
care mobilizeaza personalul, iau decizii de repartizare, utilizare eficienta a resurselor si de
rezolvare a unor situatii dificile.
- Ceea ce este esential pentru manageri este faptul ca ei trebuie sa fie nu numai capabili de a
analiza si evalua fiecare situatie ci de a adopta atitutidini si comportamente specifice acestora,
ierarhizand responsabilitatile in functie de nivelul ierarhic pe care se plaseaza.
- Exista 3 tipuri de manageri
 managerii de prima linie legati direct de productie (sef de ferma, sectie, etc) au in primul
rand responsabilitati decizionale de natura operationala, cu subalterni a caror maturitate
profesionala este mai scazuta. Stilul de conducere alterneaza intre cel autocratic si cel
participativ. Responsabilitatile informationale se refera in mod deosebit la transmiterea
rezultatelor obtinute in productie si a unor informatii privind aparitia unor situatii a caror
rezolvare le depaseste sfera de autoritate.
 Managerii de nivel mijlociu respectiv managerii cu productia, cei economici sau cu
probleme comerciale si de marketing, ordinea responsabilitatilor dupa timpul afectat este
urmatoarea: interpersonale, informationale si decizionale, dar cu continut diferit fata de cei
din prima linie. Majoritatea deciziilor sunt de natura tactica, transformand strategiile si
politicile globale comunicate de managerii de varf in obiective si programe specifice, iar
responsabilitatile interpersonale se realizeaza cu subalternii si cu colaboratorii cu
competenta profesionala ridicata (persoane cu studii medii sau superioare).
 Managerii de varf/managerii generali reprezinta figura centrala a unei unitati, rolul
principal fiind acela de negociator cu persoane din interior si persoane si firme din afara, si
de intreprinzator sau generator de schimbari pentru unitatea respectiva. Cele mai
importante activitati sunt: informarea, comunicarea si decizia. Culegerea unui important
volum de informatii din interiorul si exteriorul unitatii agricole, ordonarea si interpretarea
lor reprezinta suportul deciziilor care vor asigura existenta si dezvoltarea unitatii.
Responsabiilitatile decizionale se caract prin sfera de cuprindere si termenele pt care se iau
fiind cele care stabilesc strategiile si politicile de dezvoltare pe termen mediu si lung pe
ansamblul unitatilor si cele privind relatiile cu partenerii de afaceri.
- in unitatile economice un loc aparte il ocupa specialistii, cei care nu sunt investiti cu functii de
conducere dar care prin competentele lor profesionale organizatorice sunt apreciati de
colaboratori. Acestia trebuiesc antrenati in luarea deciziilor de catre conducatorii investiti pt a
asigura coeziunea, altfel ei pot deveni contracandidati care divizeaza personalul si destabilizeaza
politica generala a unitatii.

 Indiferent de specii, managerii au ca scop, in urma desfasurarii activ din unitate si a respectarii
tehnologiilor moderne de exploatare, obtinerea unor productii mari la un pret scazut. Materia
prima obtinuta, cum ar fi lapte, carne, oua, lana, trebuie sa fie realizata la un pret de productie
cat mai mic astfel incat pretul de vanzare sa il depaseasca, iar in urma valorificarii productiei-
marfa sa se obtina un profit. Profitul reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare si costul
unitar total inmultit cu productia vanduta. (PV – CU) x PV.
 Managementul Cresterii Pasarilor
Influenta factorilor de microclimat in cresterea intensiva a pasarilor asupra efecientei productiei de
oua consum

Factorii de microclimat care inflenteaza productia de oua consum sunt: temperature,

umiditatea,ventilatia, lumina.

Temperatura: in halele de gaini ouatoare temp de comfort se asigura prin caldura biologica prin urmare
halele nu se incalzesc. Temp de comfort este considerata in jur de 13 grade iar orice abatere de la
aceasta influenteaza productia de oua.Atunci cand temp este mai mare de 13 grade scade pofta de
mancare si ca urmare scade si productia. Temp mai mica creste consumul de hrana prin urmare creste si
pretul de cost/ou. Atunci cand ouale sunt livrate unor magazine de desfacere la pretul de productie se
pune adaosul comercial prin urmare pretul de vanzare- cumparare creste .

Umiditatea: acest factor influenteaza atat sanatatea cat si productiile gainilor. In functie de varianta
tehnologica adica prin asternut permanent sau in baterii umidit variaza intre 70-75%. Atunci cand
umiditatea este mare si se asociaza cu temp ridicata intalnim urm aspect :este franata cedarea caldurii
de catre organism , se reduc pierderile de apa de la nivelul ap respirator, iar surplusul de apa se
regaseste prin eliminarea dejectiiloe ceea ce duce la un asternut cu umiditate exagerata. Cand
umiditatea este mare dar se asociaza cu temp mica pasarile resimt mai putin actiunea frigului. Cand
umiditatea este prea mare si temp corespunzatoare este favorizata dezv germenilor patogeni si de
aemenea creste amoniacul.

Ventilatia: in cresterea intensiva ventilatia este mecanica cu ajutorul ventilatoarelor montate pe peretii
longitudinali ai halei. Ventilatia are ca rol in timpul verii de a elimina excesul de caldura iar in timpul
iernii reduce umiditatea. In timpul verii eliminarea caldurii din adapost este posibil atata timp cand temp
mediului exterior este de 20-25 grade. Atunci cand temp mediului exterior este mai mare temp din
interiorul adapostului nu se poate realiza decat prin introducerea aerului rece -operatiune dificila. Totusi
daca se intensifica ventilatia se elimina surplusul de vapori, surplus existent din expiratie , de asemenea
se usureaza cedarea apei de catre organism deci este favorizat procesul de termoreglare chimica. Iarna
microclimatul corespunzator la gainile ouatoare /kg greut vie volumul de aer este de 1,4-4 m cubi/ora,
iar vara 6,75-8,5 m cubi/ora. Daca se tine seama de volumul de aer pe ora schimbarea aerului din hala
iarna se face de 4 pana la 6 ori iar vara de 25-30 ori.

Lumina: cresterea gainilor pt oua consum se face in hale oarbe sau fara ferestre prin urmare iluminatul
este artificial si este dirijat de catre crescator. Lumina intensifica secretia de FSH si LH actionand la niv
celulelor bazofile din anterohipofiza favorizand astfel secretia hormonala care controleaza atat formarea
cat si producerea oualelor. Desi mecanismul intim al acestui factor nu este pe deplin cunoscut, el
influenteaza productia de oua prin spectru, durata zilei si variatiile in timp. Lumina stimuleaza
declansarea ouatului mai devreme decat in mod obisnuit dar nu poate determina cresterea productiei
medii de oua pe an peste optimum garantat genetic. Programul de lumina pe durata exploatarii gainilor
pt oua consum este de 16-17 ore. Exploatarea gainilor pt oua consum se face 59 sapt iar reformarea
acestora se face atunci cand % de ouat din total pasari din hala este mai mic de 30 %, deoarece
cheltuielile ocazionate cu hrana , energia electrica, medicamente , salariile nu sunt acoperite din
productia marfa. Trecerea tineretului in categoria gaini oautoare se face atunci cand % de ouat este
30%.

Tehnologia obtinerii carnii de curca

Pui in varsta de o zi, se cresc pe asternut permanent. Pregtirea halei, se face identic cu a puilor
Broiler de gaina.

- Asigurarea temperaturii se face cu eleveuze(rezistenta electrica) in prima sapt - 25 grade, a

doua sapt - 23 grade, 3 sapt -20 grade, din a 4 a sapt pana la a 8 a sapt 17 grade, iar din a 9a
pana la livrare 16 grade.
- Umiditatea 65-70%
- Lumina: hale oarbe(fara ferestre) . In prima zi 24 ore, dupa prima zi timp de 7 zile -23 ore, iar
din a doua sapt pana la livrare 20 ore.
- Hranire: cu nutret combinat adm sub forma uscata cu ajutorul transportorului cu noduri. In prim
zi si pana la 4 sapt se adm NC cu nivel proteic 30 % si 2980 kcal. Din a 5 a sapt pana la a 10 a
nivelul proteic scade pana la 25,5-26% si kcal 3080. Peste 10 sapt pana la livrare niv proteic 20 %
si kcal 3200-3300.
- Densitatrea: prima sapt 30 pui pe metru patrat din a 3a sapt 20 pui iar intre a4a si a 11 a sapt 5
pui , peste 11 sapt pana la livrare 4 pui.

Tehnologia obtinerii ficatului gras de la gastele supuse indoparii

Se selectioneaza tineret la varsta de 8-10 saptamani cu greut medie de 4,5 kg, la 12 sapt se jumulesc pe
viu (de pe abdomen) puful si se obtine intre 150-200g puf . Ulterior se lotizeaza in cat diferentele dintre
indivizi sa nu fie mai mare de 1 kg. Loturile sunt in jur de 25 capete , uniforme , indoparea la 14-16 sapt
si dureaza 4-6 sapt. Hranirea cu boabe de porumb fierte adm la 30 grade si unse cu grasime. La inceputul
indoparii se adm 250 g porumb fiert iar catre sfarsitul indoparii cantitatea de porumb ajunge la 1500 g/zi
adm in 3 tainuri. Administrea porumbului se face manual sau cu o masina ungureasca. Temperatura din
hala 10-15 grade, umiditatea 45-70%, asternut permanent format din paie tocate 0,1 kg/cap, apa 2l in
24 ore consum iar pt spalat 4 l, ventilatia iarna 2 m cubi/ora si pe kg/greut vie iar vara 5m cubi/ora si kg
greut vie. Ventilatia este mecanica.

Insusirile hibrizilor de gaina pt oua consum

Albo 67 Albo 70 Safir 108

a)Cu coaja alba:
Prod de ou/gaina(bucati) 280-287 280-285 290
Greut oului la 32 sapt(g) 59g 57-58g 59g
Consum specific in grame 152 140 142
 Rosso 70
b)cu coja pigmentata
prod de oua/gaina(bucati) 280-290
greut ou 58-60g
consum specific 158

Insusirile hibrizilor de gaina pt carne

Robro 69 Minirobro

Greut medie la 5 sapt in kg 2,1-2,2 1,9-2 kg

Consum specific la 5 sapt kg 2 1,8-2

Viabilitatea la 5 sapt 97% 95%

Insusirile hibrizilor de curca pt carne

Prima Diamant

Greut medie la 14 sapt kg 5 5,5

Consum specific in kg 3 2,6-2,9

Viabilitetea 93 % 93%

Insusirile hibrizilor de rata pt carne

Rora

- Se imperecheqza 2 linii pure de Pekin

- Greut corporala la 8 sapt 2,5-2,7 kg si consum specific 3 kg

Se imperecheaza masculi din rasa Lesesca su Barbarie cu rate din rasa Pekin de aici rezulta mularzii care
la 18 sapt realizeaza greut. medie de 3-3,2 kg. In urma indoparii cu porumb boabe realiz ficat in greut
medie de 350g.

Insusirile hibrizilor de gasca pt carne

Garo – se imperecheaza masculi Landaise cu female din rasa Olandeza sau cu female din rasa Alba
de Rin
 Greut corporala la 8 sapt 4,4kg si consum specific 3,3kg.

Principii generale privind cresterea intensiva a gainilor de reproductie

Intr-un complex de crestere intensiva a gainilor de reproductie exista o corelatie intre tehnologiile de
crestere si unitati de un alt profil. EX: buna desfasurare a activitatii tehnologice este conditionata de
aprovizionarea cu materiale de la un alt tip de intreprinderi: hranitori, adapatori, aparate pt iluminat ,
etc. De asemenea procentul tehnologic este conditionat de activitatea FNC-ului . Aprovizionarea cu NC
se face conform unui grapfic lunar si zilnic in functie de varsta si de starea fiziologica.

Situatia halelor tineret adulte total

Gaini de reproductie rase usoare

ocupate 18 sapt 59 77

libere 3 4 7

total 21 63 84

raport hale 1:3

Gaini de reprod rase grele

Ocupate 20 44 64

Libere 4 4 8

Total 24 48 72

Raport hale 1:2