INTRODUCERE

Din cele mai vechi timpuri, raţele şi gâştele au servit ca sursă de hrană şi venit pentru oameni
în multe părţi ale lumii. Ele sunt o sursă de carne, ouă şi pene, fiind capabile să trăiască şi să crească
cu raţii de hrană relativ simple, bazate pe furajele locale disponibile. vantajele lor au fost
recunoscute aproape pretutindeni. !arnea şi ouăle de raţă şi gâscă sunt surse de proteine de calitate
ridicată, energie, unele vitamine şi minerale. tunci când sunt incluse în mod corespunzător în
alimentaţie, ca o parte a unei raţii zilnice bine echilibrate, ele pot să asigure o mare parte din
substanţele nutritive necesare omului.
"aţele şi gâştele pot fi crescute într#o mare varietate de condiţii, atât în efective mici, cât şi
mari, dar la nivel mondial predomină micile crescătorii. $n jurul lumii, sistemele de creştere a raţelor
variază de la cele foarte e%tensive, în cârd, din &rient, până la sistemele de producţie comercială,
moderne şi foarte intensive din 'est, care devin din ce în ce mai răsp(ndite şi în est. )n efectiv mic
de palmipede poate să fie crescut ca o sursă suplimentară de hrană sau venit. El se poate întreţine cu
mijloace simple, fără amenajări costisitoare şi cu cheltuieli reduse.
$n plus faţă de valoarea lor ca hrană, palmipedele produc puf şi pene, pentru care cererea este
constantă, fiind folosite la confecţionarea de plăpumi, perne, saci de dormit, îmbrăcăminte.

*âsca şi raţa sunt animale potrivite pentru dezvoltarea unei producţii rentabile din
următoarele motive+
 aptitudinea de a consuma şi de a digera o mare cantitate de furaje bogate în fibre sau surse
locale de hrană-
 viteza de creştere mare-
 prezintă bune însuşiri de adaptare la mediu şi la condiţiile climatice-
 penele şi ficatul gras, care sunt produse foarte valoroase.
$n conte%tul economic actual, efectivele de palmipede din ţară, formate din rase şi linii foarte
valoroase, cu indicatori productivi la nivelul ţărilor cu agricultură dezvoltată şi tradiţie în domeniu,
s#au redus foarte mult. otuşi, la /taţiunea vicolă E%perimentală de la 0ăneasa a )niversităţii de
1tiinţe gronomice şi 2edicină 'eterinară  0ucureşti e%istă încă numeroase populaţii de raţe şi
gâşte de mare valoare biologică. Ele provin din importuri de la cele mai cunoscute firme
producătoare din lume şi din munca de selecţie și ameliorare desfăşurată de peste două decenii de
către cadrele didactice ale universităţii. 3Elena 4opescu#2icloşanu şi colab., 5667)

2
 CAP.1. IMPORTANŢA CREŞTERII PALMIPEDELOR

1.1.Importanţa creşterii !ște"or

!reşterea gâştelor este răspândită în toată lumea, inclusiv în Europa. 8ările din estul Europei
care au producţiile cele mai semnificative în acest sector sunt 4olonia, )ngaria şi "omânia.
*âştele sunt bune producătoare de carne, ficat gras, ouă, dar şi de pene şi puf. Ele sunt
crescute în ferme specializate până la vârsta de sacrificare, după programe de producţie bine
definite. $n aceste cazuri, se stabilesc contracte de lungă durată între fermieri şi abatoare. *âştele se
pot creşte de asemenea la scară redusă în ferme mici. nimalele care provin din aceste crescătorii
sunt vândute vii pe pieţele din împrejurimi. !rescute în condiţii destul de rudimentare, gâştele
produc totuşi carne şi pene de bună calitate, ieftin. Ele dovedesc bune însuşiri de adaptare la mediu
şi la condiţiile climatice. /unt uşor de hrănit, deoarece utilizează foarte bine masa verde de pe
păşune sau de pe terenuri virane.
4roduc în general 96#:66 de ouă;an, în funcţie de rasă, majoritatea primăvara. Ele sunt
păsările domestice care cresc cel mai repede, au cea mai lungă viaţă comercială şi cea mai mare
greutate corporală. /istemul lor digestiv le permite să se hrănească şi să supravieţuiască numai cu
consumul de iarbă- în această privinţă, sunt foarte diferite de alte specii de păsări şi se apropie mai
mult de ovine. 3Elena 4opescu#2icloşanu şi colab., 5667)

1.#. Importanţa creşterii ra țe"or

"aţa este un animal domestic răspândit în toată lumea, care este crescută pentru obţinerea
de carne, ficat gras şi pene, iar în multe regiuni şi pentru producţia de ouă. $n timp ce în Europa
creşterea raţelor se situează pe locul trei, după creşterea găinilor şi a curcilor, în sia de /ud#Est, în
merica <atină şi în unele ţări africane, raţa domestică reprezintă o pasăre importantă pentru
obţinerea hranei.
"aţele pot fi e%ploatate pentru ouă, pentru carne, cu proporţia de grăsime dorită pentru
anumite preparate culinare sau, ca şi gâştele, pentru ficat gras cu însuşiri speciale de gust, frăgezime,
suculenţă, după îndopare. !erinţele pieţei sunt relativ constante pe parcursul anului şi se adresează
unei categorii mai largi de consumatori.
4ână acum := ani, carnea de raţă provenea mai ales de la raţele 4e>in. $n prezent se
manifestă o creştere accentuată a cererii pentru raţa leşească 30arbarie? şi 2ulard, mai ales în
Europa. Ea se potriveşte mai bine cerinţelor omului modern, având mai multă carne slabă, de
3
culoare roşie, cu gust foarte plăcut şi mai puţină grăsime în carcasă decât celelalte raţe, iar masculii
au greutatea corporală mare şi se pretează la tranşare. 3Elena 4opescu#2icloşanu şi colab., 5667)
2ularzii, hibrizi între linii selecţionate de 4e>in şi leşească, sunt frecvent folosiţi pentru
producerea de ficat gras şi carne cu însuşiri calitative deosebite. 4rin îndopare sau fără îndopare,
carnea obţinută de la ei este roşie ca şi carnea de vacă sau de vânat, cu grăsime intramusculară,
fragedă, suculentă, cu te%tură şi gust foarte apreciat de către cunoscători. Din aceste motive, se
consideră că mularzii au perspective foarte bune de dezvoltare. Ei reprezintă deja 5=#@6A din carnea
de raţă produsă în Branţa şi se pare că vor înlocui gâsca în producţia de ficat gras. Bicatul gras de
2ulard este foarte apreciat, obţinându#se în condiţii mult mai economice decât cel de gâscă. El
reprezintă unul dintre cele mai valoroase produse agricole.

CAP.#. PRODUCŢIA DE $ICAT %RA&

#.1. Pro'(cţia 'e icat ra* 'e raţ+ şi !*c+

$n ţara noastră, bazele pentru creşterea gâştelor după principii intensive au fost puse încă din
anul :7CC, când s#a important prima linie pură din rasa lbă &landez ă de "in 3gâsca domestică
nser nser?, e%ploatată pentru producţia de carne- ulterior, s#au importat şi alte linii pure din rasa
amintită, precum şi din alte rase. <inile importate, precum şi materialul biologic autohton au format
4
matca de reproducţie pe care s#au efectuat lucrările de obţinere a hibrizilor comerciali specializaţi
atât pentru producţia de carne, cât şi pentru cea de ficat gras.
Bicatul gras este produsul zootehnic cu cea mai mare valoare, a cărui savoare este unanim
apreciată. El se obţine prin îndoparea anumitor rase şi hibrizi de raţe şi gâşte. $ndoparea se
realizează, de obicei, cu porumb , iar grăsimea se depozitează în ficat. Datorită conţinutului său
ridicat în amidon şi sărac în proteine şi colină, care au un rol important în migrarea grăsimilor din
ficat în ţesuturile periferice, în celulele hepatice apar incluziuni lipidice, în citoplasmă, 3figura 5.:?,
mai întâi la periferia lobilor hepatici 3după prima săptămână de îngrăşare?, apoi în centrul acestora
3după a doua săptămână de îndopare?, pentru ca în final 3după a treia săptămână? să cuprindă toate
celulele. 3'acaru#&priş, . şi col., 5666?

Big.5.:# /tructura ficatului pe parcursul îndopării

Dacă îndoparea se prelungeşte prea mult, vacuolele lipidice pot să spargă pereţii celulelor,
conducând la obţinerea unui ficat gras de calitate inferioară, care pierde multă grăsime la gătit. !a
urmare a îngrăşării ficatului 3 steatozei hepatice? şi pe măsură ce stadiul său de îngrăşare
progresează, creşte foarte mult conţinutul lui în lipide, scade conţinutul în glucide şi se menţine
aproape constant nivelul protide lor 3tabelele 5.:. şi 5.5.?. Bicatul gras, obţinut în urma îndopării
raţelor şi gâştelor, constituie materia primă pentru producerea celui mai apreciat şi hrănitor pat.
/ub aspect chimic, ţesutul gras al ficatului este alcătuit din lipide, apă, proteine şi substanţe
minerale. <ipidele sunt reprezentate, în special, de gliceride 377A?, steride 36.59A? şi fosfolipide,
alături de care se mai găsesc pigmenţi carotenoidici şi vitamine liposolubile.
abelul 5.:.
2odificarea conţinutului chimic al ficatului la gâşte, după îndopare
(Vacaru-Opriş, I. şi col., 2000 ?

5
 Fr. /pecificare !onţinutulchimic3A?
!rt. $nainte de îndopare După îndopare
: <ipide @ G6
5 4roteine C C
@ *lucide H :

2odificările de natură chimică din ficatul palmipedelor supuse îndopării, dau şi clasa de
calitate a produsului.

abelul 5.5.
!ompoziţia chimică a ficatului gras de gâscă, pe clase de calitate
3Vacaru-Opriş, I. şi col., 2000?
Fr. !alitatea ficatului !onţinutul chimic 3A?
!rt. gras pă 4roteine <ipide /ubstanţe
minerale
:  @G#9: H.=#7.= 96#=6 6.G#6.H
5 #a
a 96#=6 ::.6#:@.6 @=#95 6.H#6.7
@ a#a =6#G6 :@.6#:=.6 56#@= :.6#:.:
9 Bicatfoartegras @=#96 C.=#H.= =6#=H 6.=#6.C

#.#. $actori care in"(enţea,+ pro'(cţia 'e icat ra*

lături de factorii nutriţionali, producţia de ficat gras mai este influenţată şi de factori
genetici şi de mediu.
1. &pecia şi ra*a . Ieritabilitatea pentru însuşirea de transmitere a predispoziţei pentru
producerea ficatului gras este de 6.G. $n general, rasele grele şi semigrele au o mai bună capacitate
de producere a ficatului gras, comparativ cu cele uşoare.
$n cazul raţelor, performanţele la îndopare ale rasei 0arbarie sunt depăşite de cele ale
mularzilor 3masculi 0arbarie % femele 4e>in sau masculi 0arbarie % femele "ouen ori JlesburJ?, la
care greutatea ficatului creşte de la @7g la peste @=6g după îndopare.
1i la gâşte apar diferenţieri determinate de rasa utilizată 3tabelul 5.@.?.

6
 abelul 5.@.
*reutatea ficatului gras la diferie rase de gâşteK
3după Vacaru-Opriş, I. şi col., 2000 ?
*reutatea medie a *reutatea medie a
Fr. Fr.
"asa ficatului gras "asa ficatului gras
crt. crt.
3g? 3g?
: <andaise C@9 G 4omerană =:C
5 2asseube C=6 C lbă
taliană GG5
@ lsaciană 996 H oulouse G66#:666
9 &landezăalbăde"in 57H 7 Emden =66#H66
= )ngară @H=
K*reutatea ficatului înainte de îndopare+ C6#76g.

#. In'i-i'(a"itatea. "elaţia dintre aptitudinea de producere a ficatului gras şi individ este încă
neelucidată. numite tipuri genetice înregistrează randamente diferite în ficat gras, cu toate că au
aceeaşi vârstă şi aceleaşi niveluri de ingestă a hranei.
. /!r*ta p+*+ri"or "a 0ncep(t(" 0n'op+rii. <a gâşte, cea mai mică vârstă la care poate fi
începută îndoparea este de H#:6 săptămâni, dar cu condiţia ca greutatea corporală să fie de 9.6#
9.=>g. 2ularzii de raţă pot fi supuşi îndopării, începând cu vârsta de :5 săptămâni. & con'iţie 'e
a,+ pentru începerea îndopării la ambele specii este terminarea acoperirii c( pena2 a p+*+ri"or.
'ârsta ma%imă la care gâştele pot fi supuse îndopării este de :H6#566 zile, deci înainte de
începerea sezonului de reproducţie, pentru că după această vârstă, calităţile ficatului obţinut sunt
mult diminuate- în plus, consumul specific este mai mare şi apar dificultăţi legate de contenţionarea
şi manevrarea păsărilor care sunt mai grele.
$n general, culoarea ficatului obţinut de la păsările tinere este mai deschisă decât la cele
adulte.
3. %re(tatea p+*+ri"or "a 0ncep(t(" 0n'op+rii. 2omentul optim pentru începerea îndopării
este legat de realizarea, la vârsta de H#:@ săptămâni, a C6#C=A din greutatea specifică adulţilor.
<a gâşte, se consideră ca fiind optimă pentru începerea îndopării o greutate de 9.6#9.=>g,
deoarece, în perioada 7#:5 săptămâni, bobocii au cel mai redus necesar pentru întreţinere- după
vârsta de :5 săptămâni, bobocii consumă o cantitate mai mare de porumb;>g ficat gras. stfel,

gâştele tinere, deşi au o greutate iniţială mai mică 3@.H>g?, îşi dublează greutatea în timpul îndopării,
la o conversiune superioară a porumbului3G.=>g;>g spor?, comparativ cu cele mai în vârstă, cu o

7
greutate iniţială mai mare 3=.=>g? care îşi măresc greutatea consecutiv îndopării doar cu C=A, iar
consumul specific de porumb este de C.5>g;spor în greutate.
4. &e5(" . <a femele, ţesutul adipos are un ritm de dezvoltare mai rapid decât la masculi,
favorizând creşterea în greutate a ficatului pe seama lipidelor înmagazinate 3tabelul 5.9.?

abelul 5.9.
*reutatea ficatului gras de gâscă, în funcţie de se%K
3după Vancea I., cit. de Vacaru-Opriş, I. şi col.,2000?
*reutate corporală
*reutatea ficatului *reutatea ficatului
Fr. medie la sfârşitul
/e%ul gras gras#A din greutatea
crt. îndopării
3g? carcasei
3>g?
: Bemelă G.H: 9GH.CG G.H7
5 2ascul C.C7 999.@C =.C:
@ Diferenţe 6.7H 59.@7 :.:H

6. D(rata perioa'ei 'e 0n'opare . ceasta nu poate fi evaluată cu e%actitate, e%istând

termene variabile de la un individ la altul, ce aparţin aceleiaşi rase. Ea este condiţionată de nivelul
de calificare al operatorului, dar şi de calitatea furajului administrat. De asemenea, durata îndopării
mai este dependentă şi de respectarea tehnologiei de creştere a bobocilor, deoarece inima, pulmonii
şi tubul digestiv 3mai ales esofagul? se dezvoltă preponderent în săptămânile H#:6 de viaţă ale
acestora. $n general, durata îndopării este de :H zile la raţe şi de 56#@6 zile la gâşte, cu o medie de 5G
zile. 3după )sturoi 2arius *iorgi, 566H?
$n practică, îndoparea se consideră ca fiind încheiată atunci când pasărea nu mai digeră,
respiraţia este greoaie şi zgomotoasă, fecalele au o culoare verzuie şi conţin boabe de porumb
nedigerate, ficatul este palpabil în cavitatea abdominală, privirea este tulbure, penele cozii se desfac
în evantai, ciocul şi fluierele capătă o tentă de culoare mai deschisă, iar păsările au tendinţa de a
cadea pe spate.

#.. Mo'iic+ri pro'(*e 0n orani*m(" pa"mipe'e"or *(p(*e 0n'op+rii

#..1. Mo'iicarea re(t+ţii corpora"e şi a icat("(i

8
 /emnificativă este creşterea până la dublu a greutăţii corporale şi de până la :6 ori a greutăţii
ficatului. ceastă modificare se datorează acumulării grăsimilor în celulele hepatice. 8esutul adipos
începe să se formeze întâi în zona celulelor de legătură.
4almipedele sunt predispuse steatozei hepatice. $n general, nutrienţii absorbiţi la nivelul
intestinului se regăsesc în circulaţia ţesutului mezenteric şi de aici prin vena portă sunt transportaţi la
ficat- în ţesutul hepatic suferă alte transformări, după care, fie sunt stocaţi în ficat, fie redistribuiţi
spre ţesuturile organelor periferice. Bicatul creşte proporţional cu greutatea corporală până la a treia
săptămână de îndopare, după care intervine degenerescenţa hepatică şi scăderea calităţii ficatului.

#..#. Mo'iicarea (nor componente 7epatice

2odificarea componentelor hepatice constă în creşterea lipidelor totale, a colesterolului, a
bilirubinei şi scăderea zahărului total şi a fosfaţilor alcalini 3evidenţiate prin analiza sângelui?.
abelul 5.=
2odificarea componentelor hematice la gâsca îndopată
3Van Ilie şi colab 2000 ?
.,

/pecificare )2 $naintedeîndopare Dupăîndopare /emnificaţie

<ipide,total mg;:66ml HC5 :C:= LL
Mahăr mg;:66
ml :=9 :@@ F/
!olesterol,total mg;:66ml :7@ @C= LL
0ilirubină mg;:66ml 6.67H 6.@7H LL
Bosfaţi
alcalini mg;ml G9 @: F/
ransaminaţi
mg;ml C 55 LL
piruvici
LL N 4 6.6:
F/N nesemnificativ
'ariaţia procentului de lipide, colesterol, bilirubină etc. obţinută prin hiperalimentaţie forţată
este în măsură să indice la palmipede obţinerea unor rezultate bune sau mediocre în privinţa ficatului
gras.
!onţinutul în acizi graşi al ficatului gras de raţă, comparativ cu cel de gâscă trebuie să#i
confere acestuia o mai bună consistenţă. Biind mai puţin uleios, el se pretează mai bine la
conservare, datorită riscului redus de pero%idare.
$n general,se consideră că ficatul gras este bogat în acizi graşi saturaţi faţă de ficatul normal.
/e pare că nivelul acizilor graşi nesaturaţi are un anumit rol în calitatea ficatului .

9
 &pacitatea serului sangvin la gâştele îndopate creşte începând din a doua săptămână de
îndopare şi rămâne ridicată până la sfârşitul perioadei de îndopare, ca o consecinţă a lipemiei.
*licemia creşte începând cu sfârşitul perioadei de preîndopare, se accentuează considerabil la
sfârşitul primelor săptămâni de îndopare, urmând apoi ca nivelul ei să se diminueze, dar rămâne
superior faţă de normal. "emarcabil este faptul că de la a doua săptămână de îndopare, lipemia şi
glicemia variază în sens invers. 3)sturoi 2. *., 566H?
Fivelul proteinemiei este mai mare la sfârşitul celei de a doua săptămâni de îndopare.
!reşterea proteinelor totale din sângele circulant este asociată cu o hipertrofie a celulelor hepatice,
aceasta coe%istând cu o intensă neosinteză a proteinelor din ficat.
!olesterolemia creşte progresiv în a toată perioada îndopării. *lobulinele cresc începând cu
perioada de îndopare propriu#zisă, cu un ma%im în a treia săptămână de îndopare şi scad brusc în a
patra săptămână.
!reşterea transaminazelor, care indică afectarea hematocitului, este bruscă în timpul celei de
a doua şi a celei de a treia săptămâni de îndopare.

CAP.. ALIMENTAŢIA PALMIPEDELOR 8N /EDEREA

PRODUCERII DE $ICAT %RA&

.1. A"imentația ooci"or 'e ra ț+ pentr( pro'(c ția 'e icat ra*
"ațele se pretează foarte bine pentru producerea de ficat gras. $n acest scop, se utilizează atât
rasele comune, dar mai ales cele specializate, cum ar fi rasa 0arbarie și mularzii 30arbarie % 4e>in?.
Irănirea bobocilor de raţă pentru ficat gras poate fi consecut ivă cu cea pentru produc ția de
carne. <a sacrificare, bobocii produc un ficat de @=6#9=6 g, cu un consum de :=#:C >g de porumb
boabe;cap.
$ndopatul pentru ob ținerea de ficat gras se face cu grăun țe de porumb fierte amestecate cu
:,=#5A grăsime, dar se poate realiza și cu pastă de porumb, în care se introduc+ :,=#5A grăsime, 6,G#
6,HA sare si :A premi% mineralo#vitamine. $ndoparea se realizează manual sau cu dispozitive
mecanice. Durata perioadei de îndopare este de 20-25 zile, în func ție de aptitudinile hibrizilor în
producția de ficat gras.

.#. A"imentaţia ooci"or 'e !*c+ pentr( icat ra*

10
 Bicatul gras constă într#o hipertrofiere a ficatului, cu infiltraţii de grăsimi, astfel încât
greutatea acestuia poate ajunge la H66#:666g, cu performanţe individuale, de cca :.= >g. cest lucru
se realizează prin hrănirea forţată 3îndopare?, ce diferă de la o ţară la alta, dar care urmăresc acelaşi
obiectiv.
$n Branţa se utilizează, în general, pasta de porumb, în care se introduc :.=#@A grăsimi, :A
sare şi 6.7A premi% vitamino#mineral. $ndoparea durează 5: zile, cu 5#@ reprize de îndopare;zi, la
ore fi%e. /e obţine un ficat de C66#766 g, cu un consum de 5G#5H >g pastă de porumb;cap.
ot în Branţa, în sistemul gospodăresc de îndopare, se folosesc grăunţe de porumb fierte în
apă, cu untură 3:.6#:.=A? şi sare 3:A?, administrate în 5#@ reprize;zi. /e începe cu 5=6 g grăunţe de
porumb;cap;zi, apoi cantitatea administrată creşte progresiv spre sfârşitul perioadei de îndopare, la
:.@#:.= >g;cap;zi, obţinându#se un ficat de H66#766 g, cu un consum de @6#@= >g grăunţe de
porumb;cap. Durata perioadei de îndopare este de @6#@= zile.
$n )ngaria, se supun procesului de îndopare, bobocii de gâscă în greutate de 9.=#= >g, având
vârsta de :6 săptămâni. ndoparea se face cu pastă de porumb, grăsimi şi cca :A sare, administrate
cu instalaţii mecanice. Durata perioadei de îndopare este de 5:#5= zile. /e obţine un ficat de G66#H66
g, cu un consum de 5G >g pastă de porumb;cap.
$n ţara noastră, deşi mai puţin specializată în acest tip de producţie, au fost organizate
numeroase e%perienţe, în urma cărora s#au obţinut rezultate satisfăcătoare. $n acest sens, au fost
utilizaţi boboci de gâscă de peste 9 >g greutate, care au fost supuşi îndopării cu grăunţe de porumb
fierte, în prealabil, într#o baie de apă, cu 6.@#:A sare şi 5A grăsime.
$n prima săptămână, îndoparea s#a făcut cu 5=6#@66 g grăunţe;cap;zi, cantitate care a crescut
progresiv în următoarele @ săptămâni până la :5=6#:@66 g;cap;zi.

.. Partic("arit+ţi"e pro'(cţiei 'e icat ra* "a raţ+

Datorită calităţilor şi caracteristicilor ficatului gras de raţă, în ultimul timp această producţie
câştigă tot mai mult teren în raport cu cea de ficat gras de gâscă, în ţările cu tradiţie în creşterea şi
e%ploatarea palmipedelor.
ceastă tendinţă este justificată de condiţiile mai avantajoase de obţinere a produsului final,
cum sunt+

 !ondiţii de creştere
!apacitatea mai
raţelor de puţin
a se pretenţioase,
adapta rusticitatea
mai uşor la condiţiileşiimpuse
rezistenţa la boli a raţelor-producţiei-
de industrializarea
 & bună capacitate de producere a ficatului gras 3@=6 g;raţă?-

11
 ehnica de îndopare simplă, cu o durată a îndopării mai scurtă 3 :H zile?, fără perioadă de
preîndopare-
 $ndoparea poate fi efectuată întreg anul, permiţând industrializarea acţiunii-
 & calitate destul de bună a ficatului gras de raţă-
 & bună calitate a carcasei îngrăşate.
!ompararea producţiei de ficat gras la raţă 3mulardN 0arbarie % 4e>in? şi gâscă este
prezentată în tabelul @.:.

abelul @.:
!ompararea producţiei de ficat gras de raţă şi de gâscă
3după Vacaru-Opriş, I. şi col., 2000 ?
2ulard
O0arbarie % P4e>in
!riteriile de apreciere E%ploatare *âsca <andaise
E%ploatare semiintensivă
intensivă
*reutatea carcasei înaintea
@#@.=>g @#@.=>g 9.=#=.=>g
îndopării
*reutatea carcasei la
9#9.=
>g 9#9.=
>g :6
>g
sfârşitul îndopării
*reutatea medie a ficatului
6.@=6
>g 6.@=6
>g 6.G76
>g
gras
'ârstaînceperiiîndopării @,=luni @,=luni 9#Gluni
Fumărul de îndopări pe zi 5 5 @
5: zile cu o perioadă de
Durataîndopării :Hzile :Hzile
preîndopare
!onsumuldeporumb :9#56>g :9#56>g 56#5=>g

12
 Fumărul de
palmipede;ţarcul de
îndopare cu dimensiunile C6 C#H C#H =#G
cm înălţime, :66 cm
lungime şi C= cm lăţime

.3. Te7nica 0n'op+rii pa"mipe'e"or

$ndoparea se poate face după două tehnologii foarte diferite ca metodologie şi dimensiuni+

îndoparea manuală şi industrială.

.3.1. 8n'oparea man(a"+

Durata reprizei de îndopare a unei palmipede este de =#:6 minute. 4entru scurtarea perioadei
se îndoapă concomitent două palmipede de către acelaşi operator 3 în timp ce una înghite, cealaltă se
odihneşte?. vantajul acestui tip de îndopare constă în cunoaşterea şi urmărirea de către operator a
comportamentului individual al fiecăruia în parte, putându#se realiza producţii medii foarte bune.
Dezavantajul constă în folosirea unei cantităţi mari de muncă, a risipei de porumb etc.
&peratorul trebuie să aibă o poziţie comodă, întrucât stă în aceeaşi poziţie mai multe ore consecutiv,
pe un scaun cu înălţimea de :=#56 cm. După prepararea porumbului aşează sub picioare două gâşte
concomitent. !u mâna dreaptă ia o jumătate de pumn de porumb boabe pe care treptat le va împinge

cu degetul arătător sau mijlociu în esofag. !iocul palmipedei este menţinut deschis, cu mâna stângă.
După introducerea fiecărei porţii de porumb se lasă o pauză, în care palmipeda respiră şi
înghite. &peratorul e%perimentat, în clipa când dă drumul ciocului din mâna stângă, cu dreapta
loveşte uşor de jos în sus gâtul, pentru ca eventualele boabe rămase acolo să fie înghiţite. $n
continuare, operatorul masează de sus în jos gâtul cu mâna dreaptă, pentru a împinge porumbul
înghiţit în jos, de#a lungul esofagului.
ceastă mişcare are doi timpi+
# masarea în jos, cu o apăsare constantă, cu atenţie, pentru a nu produce inflamarea pielii-
# împingerea conţinutului din esof ag spre sto mac, cu mişcări de apăs are şi slăb ire, care imită
mişcările peristaltice.
!apul palmipedei este ţinut puţin lateral, deasupra vasului cu porumb, pentu ca acea cantitate

de furaj care nu poate intra în esofag 3cca :;@? să nu cadă pe jos, aceasta neînghiţind decât boabele
ajunse în fundul gâtului, cele din gură fiind eliminate.

13
 .3.#. D(rata perioa'ei 'e 0n'opare
4ână în prezent nu este posibilă o evaluare e%actă a perioadei de îndopare. E%istă variații de
la individ la individ, timpul necesar îndopării fiind condi ționat, atât de nivelul de calificare al
operatorului, cât și de calitatea furajului.

abelul @.5
*reutatea medie a ficatului gras obținut după 5: de zile de îndopare la diferite rase de gâște
3F" Branța?
"asa *reutateaficatului3g?
<andaise C@:
2asseube C=6
lsaciană 996
"in 57H
)ngară @H=
4omcrană =:C
lbă
taliană GG5

abelul @.@
!orelația între greutatea corporală la începutul îndopării a bobocilor de gâscă de H#:@ săptămâni și
greutatea corporala la vârsta de adult
3după Vacaru-Opriş, I. şi col., 2000 ?

"asa *reutatea adultului 3>g? *reutatea la începutul îndopării 3>g?

<andaise G#C =#G 9.= 9.:
taliană G#C =#G 9.= 9.:
oulouse 7#:6 C#H G.= =.6
4omerană C#H G#C =.6 9.=
Diepholz C#H G#C =.6 9.=
Emden 7#:5 :6
C# C.6 =.=

$n practică, încetarea îndopării are loc atunci când gâsca nu mai digeră, respira ia
ț este
greoaie și zgomotoasă, fecalele de culoare verzuie con țin boabe de porumb nedigerate, ficatul este
palpabil în cavitatea abdominală, privirea bobocului este tulbure, coada capătă formă de evantai. !a
urmare a depunerii grăsimii subcutanate în regiunea coccigiană se observă tendin ța de cădere pe

spate, datorită schimbării centrului de greutate prin dispunerea inegală în masa corporală a
depozitelor de grăsime- ciocul și picioarele capătă o tentă de culoare mai deschisă.

14
 $n general, timpul normal pentru îndopare este de 56#@6 zile, cu tendința de a reduce această
perioadă la 5: zile.
'ârsta ma%imă pentru îndopat la gâscă se consideră :H6#566 zile, perioadă după care începe
sezonul de reproducție, calitatea ficatului scăzând substan țial.
După terminarea sezonului de reproduc ție, gâ ștele pot fi îndopate, dar calitatea ficatului este
mai redusă, iar efortul depus de operator pentru manipularea și contenționarea palmipedelor este mai
mare. $n practică se admite că pentru îndoparea gâ ștelor adulte este necesară introducerea unei
perioade de restricționare furajeră, pentru ca greutatea acestora să scadă cu apro%imativ : >g, dar nu
sub 9 >g. 3Dinea 2ariana, 566H?
!uloarea ficatului este cu atât mai deschisă, cu cât gâsca este mai tânără. 2omentul optim
ales pentru începerea îndopării este legat de realizarea, la vârsta de H#:@ săptămâni, a C6#C= A din
greutatea la vârsta maturității se%uale.

abelul @.9
'alorile medii ale duratei perioadei de îndopare, ale greutăţii finale a ficatului și ale consumului
de porumb la unele rase de gâscă
3după Vacaru-Opriş, I. şi col., 2000 ?
Durata perioadei de *reutatea ficatului la !onsumul specific de

"asa îndopare sfârșitul îndopării porumb în perioada de

3zile? 3g? $ndopare3>g?
<andaise 55#5H C66#766 96#=6
lbătaliană 5H#@= 9=6#=66 =6#G6
oulouse 5=#@= G66#:666 G6#C6
<andaise%taliană 5G#@= =66#G66 =6#==

!alitatea porumbului folosit are un rol determinant pentru ob ținerea unui ficat de calitate
superioară. /e consideră bun pentru a putea fi întrebuin țat la îndopare, porumbul cu umiditate
scăzută, produs în anul anterior celui în care se desfă șoară ac țiunea.

15
 Big. @.: # $ndoparea palmipedelor pentru ficat gras

.3.. Orani,area 7a"ei pentr( 0n'opare

$ndoparea poate fi realizată în actuala hală de tip industrial sau în oricare tip de adăpost, care
îndeplinește următoarele condi ții+
9 microclimat corespunzător-
9 temperatură :6#5G grade !elsius,cu un optim de :C grade !elsius-
9 umiditate relativă ==#G=A-
9 ventilație corespunzătoare-
9 sistem de colectare și drenare a dejecțiilor.
menajarea halei este diferită, în funcție de tipul compartimentului de îndopare folosit.
Țarc(" 'e 0n'opare. Este construit dintr#un schelet metalic, de regulă cu dimensiunile de :,=
m % :,= m % 6,C6 m, situat pe 9 picioare de @6 cm înălțime.
4entru consumul de apă, pe una din laturi este prevăzut un jgheab cu lungimea de : m
alimentat de la re țea, care asigu ră un front de adăpare de :6 cm;palmipedă, situat la înăl imea
ț
spinării acesteia. )n astfel de compartiment cazează vara :6 şi iarna :5 gâ ște sau := respectiv :H
rațe, îndoparea efectuându#se țîn interiorul
ș arcului
ț cu ajutorul ma inii de îndopat 3situa ie în care
16
operatorul poate lucra de unul sin gur? sau în afara țarcului, cu celelalte ma șini de îndopat mobile,
fiind necesari 5 operatori pentru această acţiune.
$n condițiile îndopării bobocilor de către un singur operator din afara țarcului de îndopare, cu
orice tip de ma șină pentru îndopat, mărimea compartimentului se mic șorează la :.6 % 6.C= m,
respectând aceea
ț și înăl ime. )n ast fel de com partiment poate
șș caza
ț =#G gâ te sau C#H ra e i este
prevăzut cu o ușă, prin care operatorul prinde palmipedele pentru a le aduce în dreptul ma șinii de
îndopare. 3'an . şi colab. 5666?
8arcurile pentru îndopare sunt dispuse în linie, e%istând culoare de trecere a operatorilor şi
utilajelor, sistemul de evacuare a dejecţiilor bine organizat.

.3.3. Pre+tirea (ra2("(i pentr( 0n'opare

$n apă călduță se introduce porumbul, se amestecă pentru ca eventualele boabe sfărâmate și
alte impurități să se ridice la suprafa ță, urmând a fi îndepărtate. Fivelul apei în vas trebu ie să
depășească cu :6#:5 cm pe cel al porumbului. 'asul este acoperit cu pânză de sac, peste care se
așează o prelată, car e împiedică evacuarea vaporilor.
*radul de fierbere al porumbului este dependent de programul de îndopare 3spre sfâr șit,
timpul de fierbere este mai lung, pentru ca boabele de porumb să fie cât se poate de moi?.
$n general, fierberea porumbului pentru tainul de diminea ță se face seara, până a doua zi

porumbul păstrându#se cald. impul necesar preparării porumbului este de = ore, sursa de căldură
fiind constantă și moderată din punct de vedere caloric. /e poate da un simplu clocot,după care vasul
acoperit cu o prelată păstrează temperatura ridicată a conținutului, timp de :6#:5 ore.
$nainte de fierbere este interzisă introducerea sării în apă, întrucât suprafața boabelor poate
deveni rugoasă, lezând esofagul. dministrarea sării se face deci în timpul fierberii, amestecând#o în
toată masa porumbului, în propor ție de :A vara și 6,HA iarna. ntroducerea porumbului fără sare
îngreunează mult digestia.
*răsimea se introduce în propor ție de 6,=#5A, asigurând ungerea boabelor, care u șurează
mult procesul de îndopare. )leiul vegetal este contraindicat, întrucât nu aderă suficient la suprafa ța
boabelor. Este obligatoriu ca la amestecarea cu grăsime porumbul să fie cald, păstrându#se astfel
până la terminarea administrării sale. 3lie 'an şi colab. 5666?
emperatura amestecului trebuie să fie de @=#96 !, apropiată de nivelul temperaturii
corporale a palmipedelor+ nivelurile de temperatură prea scăzute obligă organismul la un consum

17
suplimentar și inutil de energie biologică, iar cele prea ridicate produc leziuni și refle%e condi ționate
nedorite.
$n cazul în care palmipedele nu au beneficiat anterior îndopării de o furajare corespunzătoare
se suplimentează ra ția timp de :9 zile cu G#:6 A lapte praf, cu toate că nu se pot remedia inte gral
consecințele neaplicării la timp a tehnologiei de furajare.

CAP.3. TE:NOLO%II DE CRE ȘTERE A PALMIPEDELOR

3.1. Te7no"oii 'e creştere a ooci"or 'e raț+ pentr( carne și icat ra*
$n producerea de car ne și ficat gras țde ra ă se fol osesc
ț fie
ț țdi feri i hibrizi, ob inu i din
încrucișarea unor linii grele de 0arbarie, fie mularzi rezulta ți din încruci șarea masculilor de 0arbarie
cu femele 4e>in. Ei se caracterizează, printr#o mare capacitate de ingestie a hranei și de depunere a
grăsimii în ficat, încât după îndopare, greutatea ficatului ajunge la :6#:9A din greutatea lor vie la
tăiere. De asemenea, ace ști produ și au o pondere sporită a cărnii la nivelul pieptului, un depozit
subcutanat de grăsimi redus și o piele de culoare albă.
$n Europa, o mare și eficientăț tradi
ș ie în cre
ț terea i e%ploatarea
ș ra elor 0arbarie, precum i
în producerea
ș și șcre tereaț hibrizilor i mularzilor de ra ă o au
ș firmele Q !herrJ 'alleJR din nglia i
Q*rimaud Breres /..R din Bran ța, care au elaborat teh nologii optimizate pentru cre șterea acestor
categorii de păsări ce se adresează fie sistemului intensiv de creștere, fie celui semiintensiv. $n țara
noastră, producerea de carne și ficat gras de ra ță în sistem intensiv constituie o preocupare relativ
recentă. 4e baza unor linii de 0arbarie 3O? și 4e>in 3P? se ob țin mularzi, care sunt crescu ți pe
așternut permanent.
18
 ehnologia de cre ștere a mularzilor române ști cuprinde @ perioade, după cum urmea ză+
perioada , de la vârsta de o zi la C zile- perioada a #a, de la H la :9 zile și perioada a #a, de la :=
la C6 zile. 3)sturoi 2arius *iorgi, 566H?
Norme te7no"oice pentr( perioa'a 1;< ,i"e
$n hala pregătită pentru populare, se introduc bobocii de o zi, la o densitate medie de =
cap.;mS, formându#se loturi separate de masculi și, respectiv, de femele 39 masculi;mS sau G
femele;mS?.
ransportul bobocilor de la sta ția de incub a ție în hala de cre ștere se face cu mijloace auto
izoterme. /ub fiecare eleveuză din țarcul de demaraj se distribuie 5=9#@66 boboci. <a o adăpătoare
vacuumatică și, respectiv, o tăviță cu furaj revin câte =6 boboci.
emperatura sub eleveuză va fi de L@=T! în prima zi, după care scade treptat ajungând la
L@6T! la sfârșitul perioadei. 4entru umiditatea relativă a aerului este necesar nivelul de G6A.
<umina va fi continuă în primele 9H ore, apoi se reduce la 5@ ore, având intensitate
luminoasă de 56 luc și.
șternutul trebuie
ț ș men inut curat i uscat.
ț Din
ț ziua a =#a de via ă a bobocilor, arcurile încep
să se lărgească.
Norme te7no"oice pentr( perioa'a =;13 ,i"e
<a vârsta de :6 zile, țarcurile se desfiin
ț ț ează. ș&pera iunile de obi nuire a bobocilor cu zona

de adăpare de pe mijlocul halei se realizează identic ca la tineretul de rață de rasă 4e>in.

emperatura ambientală continuă să scadă, însă într#un ritm mai lent, astfel încă la vârsta
bobocilor de :9 zile ajunge la L5HT!. 4rin ventilație se asigură, iarna, :,=#5 mU aer;oră;>ilcorp, iar
vara, =#C mU aer;oră;>ilcorp.
Durata zilei lumină se men ține la 5@ ore, cu o intensitate luminoasă de :6 luc și.

Norme te7no"oice pentr( perioa'a 14;<> ,i"e

emperatura sub eleveuză trebuie să fie de L 5HT! în săptămâna a @#a de viată a bobocilor-
de L5@T! în săptămâna a 9#a- de L5:T! în săptămâna a =#a- de L:H#...L56T! în săptămâna a G#a și
de L:G#...L:HT! din săptămâna a C#a și până la lichidarea seriei de cre ștere, în timp ce temperatura
din restul halei, începând cu vârsta de @ săptămâni se va menține în limitele de L:G...L:HT!.
4entru furajare, se prevede un front de @ cm;cap, iar pentru adăpare, un front de :,=
cm;cap.'entilația și programul de lumină nu se modifică față de cel din perioada anterioară. Durata
vidului sanitar trebuie să fie de minimum :6 zile.
19
 ceeași firmă renumită franceză Q *rimaud Breres /..R a elaborat o tehnologie și pentru
creșterea mularzilor până la vârsta de îndopare 3:5 săptămâni?. 2ularzii firmei Q*rimaud Breres
/..R sunt produ și prin încruci șarea masc ulilor 0arbarie cu femele &ption, având la origine rasa
4e>in.

3.#. Pro'(cerea icat("(i ra* 'e ra ț+ prin 0n'opare

Borțarea
țț hrănirii ra elor cu nutre uri bogate în șenergie, prin îndopare, conduce la cre terea în
greutate a ficatului, care de la @7g cât cântăre ște, în medie, la păsările neîn dopate, ajunge la peste
@=6 g la cele îndopate, datorită acumulării de lipide în parenchimul lor hepatic- concomitent, la
carcase se formează un strat uniform de grăsime, cu dispunerea subcutanată.
Bactorii care influențează producția de ficat gras su nt dependen ți de organismul păsării 3rasa,
se%ul, individul, vârsta și greutatea corporală la începutul îndopării etc.?, dar și de calitatea furajului
și gradul de calificare a celui care face îndoparea.
Durata perioadei de îndopare este de 56#@6 zile, cu o medie de 5G zile. $ndoparea mularzilor
de rață începe, de regulă,
ș când ace tia ajung la vârstaț de :5 săptămâni.
ț 4e lângă mularzii ob inu i din
3O? 0arbarie și 3P? 4e>in, se mai pot supune îndopării mularzii rezulta ți din încruci șarea masculilor
0arbarie cu femele dinrasele "ouen ș i JlesburJ.
$n condi ții intensive, îndoparea se face în hale cu mediu controlat care trebuie să asigure +

temperature ambientală, de L:CT!- umiditatea relativă a aerului, de ==#=GA- ventila ția corectă -
sistemul de colectare și drenare a dejec țiilor în stare de func ționare.
$n hală, se amenajează țarcuri pentru îndopare, cu dispunere în linie. Biecare țarc va avea
dimensiunile, de :.= V :,= m V 6,C6 m- pe el este constru it dintr#un schelet metalic, a șezat pe 9
picioare, la @6 cm față de pardoseală. 4ere ții țarcului se fac din bare de fier beton, situate la :5 cm
una de alta. 4odeaua se realizează dintr#un grilaj metalic, cu ochiurile de :,=6#5 cm. 4e una din
laturile țarcului se găsește un jgheab pentru apă, cu lungimea de : m, care trebuie să asigure un front
de adăpare de :6cm;cap- acest jgheab se fi%ează la nivelul înăl imii
ț păsărilor. Dejec iile
ț se
colectează în fosa de sub țarcuri, de unde se elimină prin reciclare. 3'acaru#&priş, . şi col., 5666?
$ntr#un țarc de îndopare se introduc
țș := ra e#vara i :H ra e#iarna, îndoparea efectuându#se în
interiorul acestuia, cu ajutorul unei ma șini de îndo pat, tip monorai sau în afara lui, cu ma șini de

îndopat mobile- dar, îndoparea rațelor se poate realize și manual.

*răunțele de porumb reprezintă principalul nutre ț cu care se face îndo parea- ele se pun la
fiert, timp de = ore, la o sursă de căldură continuă și moderată ca putere calorică. $n timpul fierberii

20
se adaugă sare în propor ție de :A #vara și de 6,H6A #iarna. După fierbere, grăun țele de porumb se
scurg de apă și, încă, calde fiind se amestecă cu grăsime animală, în propor ție de 6,=#5A pentru a
ușura alunecarea lor pe tractul digestiv al păsărilor supuse îndopării. emperatura amestecului
trebuie să fie de L@=T... L96T! în momentul administrării. 4ână în ziua a :9#a de îndopare se face un
tratament antistres cu vitamine, fără colină și vitamină 0:5, care protezează ficatul- în același timp,
se administrează antibiotice. impul de îndopare este de ma%im : minut în cazul îndopării mecanice
și de =#:6 minute la îndoparea manuală. <a îndopare nu sunt admise decât acele păsări, la care tubul
mașinii de îndopare pătrunde u șor. $n practica curentă, îndoparea se face cu o ma șină manipulată de
:#5 operatori. Dacă se folosesc 5 operatori, unul prinde pasărea ce trebuie îndopată, o
contenționează,
ș după care se a azăț pe un scăuț nel la înăl imea de :=#56 cm fa ă de pardoseala
țarcului de îndopare. poi, cu o mână deschide ciocul păsării, iar cu cealaltă dirijează vârful tubului
mașinii de îndopat spre faringele și esofagul acesteia. l doilea operator ajută, prin împingerea,
pătrunderea tubului în esofag. !ând se constată că tubul a pătruns suficient în esofag, primul
operator acționează pedala ma șinii pentru antrenarea grăun țelor de porumb în tubul digestiv,
controlând gradul de umplere al esofagului. După cca 56#@6 secunde, se opre ște antrenarea
grăunțelor de porumb în esofag, iar conco mitent, se retrage tubul, masându#se u șor esofagul.
Fumărul de îndopări zilnice este de @- cele trei îndopări se efectuează între orele +=TT#GTT- :6TT#::TT
și :CTT#:HTT.
$ndoparea se mai poate face cu pastă de porumb. 4entru aceasta, în buncarul de furaje pentru
îndopare, se introduc+ G6 >g porumb măcinat mărunt- :66 l apă fierbinte- : A sare și :A grăsime
animală. După răcire, amestecul se omogenizează adăugându#se un premi% vitaminic, în propor ție
de 5#5,=A. <a folosirea acestui procedeu de îndopare, păsările nu mai primesc apă de băut- el
prezintă dezavantajul că se prelungește timpul de îndopare. $n ultimul timp, se e%tinde procedeul
autoîndopării ra țelor, plecându#se de la ideea că, ingesta este controlată de către sistemul nervos.
4rin e%tirparea nucleilor vetromediani ai hipotalamusului 3*. 2onachon, .F."..# Branța?, păsările
devin hiperfagice și hipertrofice, situație care favorizează îndoparea.
2ulardul denumit QIJtopR, produs de către firma franceză W*rimaud Breres /..R, prin
încrucișarea masculilor de 0arbarie cu female W&ptionR poate atinge printr#o îndopare de 5
săptămâni, începută la vârsta de :5 săptămâni, greutăți corporale de =,6#=,5 >g 3de la 9,6#9,5 >g la

începutul îndopării?, cu un consum specidic de hrană de @,C@ >g;>g spor de creștere în greutate. <a
sacrificare, rezultă carcasele de peste 5,= >g, randamentul în ficat fiind de :6,=#:5A 3din greutatea
vie?.

21
3.. &i*teme și te7no"oiișș'e cre tereș i e5p"oatare a ! te"or
ceastă specie contribuie într#o măsură mai mică decât altele 3găina, curca, rața? la relizarea
producției mondiale de carne. stfel, în anul :77:, din cele 9:.59=.666 tone de carne de pasăre
produse pe glob, numai @9H.666 tone reprezentau carnea de gâscă. nformația este cuprinsă într#un
raport publicat de ed *illin 3economist la B..&.? în W Xitt 4oultrJ Yearboo> nternationalR;:775,
sub titlul+ Wendințe în producție și comercializareZZ.
!ea mai mare crescătorie de gâ ște din lume este în !hina, unde din total păsări
3:.7G=.666.666 cap.?, 9,=A 3HH.95= .666 cap.? sunt gâ ște. $n !hina, numărul palmipedelor este atât
mai mare, încât, la trei locuitori, revine o gâscă sau o rață, în timp ce în *ermania acest raport este
de 9:+: 34. Iorst, :776?. 4ozi ția remarcabilă
ș a gâ telor
ț în această
ș ț ară se datore te abilită ii speciei
de a utiliza suprafeșțe mari
ș de pă une i de apă e%istente, manifestând
ș ț un grad ridicat de rezisten ă i
de adaptare la întreținerea e%tensivă, dar și intensivă. 3'acaru#&priş, . şi col., 5666?
Țările europene cele mai mari crescătoare de gâște sunt+ fosta )"// 3care avea în anul :7H9,
peste :,G milioane gâște de reproducție?, 4olonia 3cu un efectiv total de :6 milioane?, )ngaria 3cu un
efectiv total de H milioane? și Bran ța 3cu un efec tiv total de 5 mili oane de gâ ște?. $n ultimii ani,
producția mondială de carne de gâscă a crescut cu 5=A, iar în unele țări europene, ca +)ngaria,
!ehia, /lovacia, 4olonia, Bran ța, această producție a sporit de 5#9 ori.

$n "omânia, cererea de carne de pasăre, inclusiv de gâscă, este în continuă creștere. $ntre anii
:7C@#:7CG s#a înregistrat o reconsiderare a cre șterii gâ ștelor după o lungă perioadă de stagnare sau
chiar, de descre ștere - aceasta s#a concretizat prin mărimea efectivelor de gâște și dezvoltarea ramurii
pe baze industriale.
$n anul :7C=, fosta !entrală pentru 4roducția vicolă 0ucurești a elaborat primul program de
creștereș intensivă a gâ telor,ț care a dus la mărirea produc
ș iei de carne de gâscă la @,= tone în :7CH i
la = tone în :7H6. $n anul :7H@, în cadrul W4rogramului na țional de diversificare a produc ției de
carne de pasăreR, s#a întocmit un program special de creștere industrială a palmipedelor, ce prevedea
la nivelul anului :776, realizarea unui efectiv de 5@ milioane gâște, care urmau să producă alături de
rațe, 56A din
ț produc ia de țcarne de
ț pasăre a arii. 3D. ipuri ă, :7H=?.
!hiar raportată la condi țiile și e%igen țele e%ploatării industriale, această specie prezintă
multiple avantaje, după cum urmează+
 viteză de creștere și capacitate de îngrășare e%celente-
 rezistență la intemperii și boli aviare-
 pretabilitate la administrarea de furaje combinate granulate-
22
  reducerea consumului de furaje combinate, prin suplimentarea hranei cu masă verde sau alte
furaje suculente, administrate în padoc.
$n multe țări, cre șterea gâ ștelor a devenit cu adevărat o industrie, trecând din gospodăriile
particulare sau din sectoarele mici ale fermelor cu profil general, în ferme specializate.
Bactorii principali care au determinat trecerea la cre șterea industrială a gâ ștelor au fost +
 restrângerea suprafețelor de pășuni- ori, cre șterea e%tensiv ă a gâ ștelor este strâns legată de
asigurarea unor suprafe țe mari
ș ș de pă uni i de luciu
ș de apăș 3: ha pă une la =6 capete i, respectiv,
:,= ha luciu apă la :666 capete?-
 parazitismul de pe pășuni, cu incidența histomonozei, trichomonozei, amodostomozei și
teniozei. $n Bran ța, campania de combatere a parazi ților de pe pă șuni nesoldându#se cu rezultate
eficiente, i#a obligat pe crescători să treacă la cre șterea gâ ștelor în hale cu pardoseala par ial
ț
acoperită cu grătare-
 înlăturarea caracterului sezonier al producției de ouă-
 pentru prezența ritmică
ș i constant
ț șpe pia ă a cărnii i ficatului gras.
CAP.4. :I?RI@I COMERCIALI DE RAŢ ŞI %B&C PENTRU
$ICAT %RA&

&biectivele selecţiei liniilor destinate producerii hibrizilor de raţă şi gâscă pentru ficat gras,
şi criteriile de selecţie, sunt identice cu cele producerii cărnii de raţă şi respectiv, de gâscă.
a) :iri'(" 'e raţ+ ?ararie 5 Pein 3carne şi ficat gras?# este un hibrid infecund, denumit
mulard, obţinut în ţara noastră din masculi 0arbarie şi femele 4e>in, suşa !herrJ 'alleJ. 2ulardul
are un ritm de dezvoltare bun, asigurând în condiţii normale de îndopare, o greutate a ficatului de
@66#@=6g, de la o greutate iniţială de @H#96g şi cu un consum de porumb de :G#:H>g;cap. ndoparea
începe în jurul vârstei de :G săptămâni, când greutatea mularzilor este de @.6#@.5>g şi durează :H
zile- la sfârşitul îndopării, se ajunge la greutăţi corporale de 9.=#=.6 >g.

Big =.:  "aţa 0arbarie Big =.5  "aţa 4e>in

23
 ) :iri'(" 'e !*c+ %ARO # obţinut în urma combinaţiei dintre masculi <andaise şi
femele &landeză lbă de "in, prezintă penajul alb.
c) :iri'(" (n(re*c ?aat # hibrid simplu, pentru ficat gras, rezultat din încrucişarea
masculilor din rasa *âsca )ngară cu femele din rasa <andaise şi poate produce în urma îndopării un
ficat gras cu o greutate medie de C66g.

Big =.@  *âsca <andaise

') :iri'(" (n(re*c :(na-i* Fomi hibrid pentru carne şi ficat gras, comple%,
obţinut în urma unor încrucişări multiple între rasele <andaise, lbă de "in şi *âsca )ngară.
Iibridul are o viteză mare de creştere şi produce un ficat gras de =66#G66g, după o perioadă scurtă
de îndopare.
e) :iri,i comercia"i rance,i. <a ora actuală se produc hibrizi trirasiali 3masculi <andaise
% femele hibride, din *âsca lsaciană % lbă de "in? şi tetrarasiali 3 masculi hibrizi#mascul
<andaise % femelă *âscă )ngară încrucişaţi cu femele hibride#mascul *âsca )ngară % lbă de "in?.
ceşti hibrizi sunt e%ploataţi pentru producţia de carne şi ficat gras.

Big =.9 # *âsca lsaciană

) :iri,i comercia"i 'in C7ina . &biectivele ameliorării constau în creşterea performanţelor

de producţie şi practicarea hibridării între tipurile de rase locale, sau între acestea şi <andaise.

24
'ariabilitatea greutăţii corporale la rasele de gâşte din !hina este foarte mare, în această ţară
crescându#se cea mai grea rasă din lume, W/hitouR. 3)sturoi 2. *., 566H?

Big =.= # *âşte /hitou

:iri,i comercia"i 'e !*c+ rom!neşti pentr(carne ș i icat ra*

)n obiectiv prioritar al 4rogramului special de creștere industrial al palmipedelor, elaborate
în :7C= de către fosta !entrală pentru 4roducţia vicolă, l#a prezentat importul de rase productive și
adaptabile la condiţiile de e%ploatare industrială.  șa de e%emplu, în anul :7CG, s#au import at din
&landa, :666 boboci de o zi, de rasă &landeză lbă de "in#&.." 3Wrasă pentru fripturăR?, ce este o
rasă prolifică și cu o bună precocitate.
$n scopul diversificării producției la gâ ște, în anul :7H6 a fost importată și o linie pură din
rasa <andaise, cunoscută ca având reale aptitudini pentru producerea de ficat gras, în sistem
industrial.
4entru necesitațile de selec
șț ie i hibridare
ț ș ș ale ra elor i gâ telor s#au organizat câteva centre
de selec
ș ț ie i înmul ire. 4rimul
ș ț !entru de /elec ie ți $nmul ire la palmipede s#a înfiin at pe lângă
fosta .v./ rad, unde s#a repartizat nucleul de &landeză lbă de "in, iar al doilea !entru, în
cadrul fostei .v./ 'oluntari, care a primit nucleul de <andaise. <a acestea se adaugă !entrul de
/elec
ș ție
ț ș i $nmul ire gâ te de la fosta
ș .v./ 2ihăile ti.
& dată cu ob ținerea primei genera ții de descenden ți, cu origine cunoscută, a început etapa
selecției pentru asigurarea peocesului genetic al popula ției. $n primii ani s#a urmărit ridicarea
performanțelor deț produc ieț aleț descenden ilorț popula iilor importate, cel pu in până la nivelul
performanțelor înscrise în literatura de specialitate a tărilor de srcine, după care s#a trecut la
obținerea de hibrizi comerciali. 3'acaru#&priş, . şi col., 5666?
25
 $n paralel, au fost luate în studiu pentru testarea performanţelor productive şi două populaţii
locale+ lba de /ighişoara 3această populaţie a avut rezultate e%trem de bune şi a fost inclusă într#un
program de selecţie la /.!. vicola /.. ârgu#2ureş.? şi lba de 2amaia.
!onservarea fondului de gene la gâşte, autohton şi imigrant, a afost asigurată prin înfiinţarea
în anul :7H@ a unei genoteci în cadrul /.!. gricola /.. !ălăraşi, actualmente desfiinţată.
!a urmare a muncii de selecţie efectuate la rad, a fost creat hibridul de gâscă pentru carne
*"& 3masculii <andaise[femele &..".?.

?I?LIO%RA$IE

:. Dinea Mariana, Creşterea păsărilor, !luj#Fapoca, 566H.

5. E"ena Pope*c(;Mic"oşan( şi co"a.G Creşterea raelor şi a !"ştelor, Ed. "entrop \
/traton, 0ucureşti, 5667.
@. /an I. şi co"a.9 Creşterea palmipedelor pentru carne, #icat !ras şi pene, Ed. !oral
/anivet, 0ucureşti, 5666.
9. U*t(roi M. %.G Creşterea păsărilor,Ed. on onescu de la 0rad, aşi, 566H.
=. /acar( Opriş I.G &an'( %7.G Matee*c( /irinia 9 $ratat de a%icultură, Ed. !eres,
0ucureşti, vol , 566C.
G. ]]].rasfoiesc.com;business;agricultura;ehnologia#de#obtinerea#carnii@9.php
7. http+;;]]].fabricadecarne.ro;e%tragerea#si#prelucrarea#carnii#de#pasare

26