Sunteți pe pagina 1din 41

Trasabilitatea produselor din carne de pasare

Carnea pasarilor constituie o sursa importanta de materii prime, folosita in alimentatie datorita valorii
nutritive si a digestibilitatii.

Pasarile se clasifica dupa modul de viata si culoarea carnii.

Dupa modul de viata, pasarile se grupeaza in:


- galinacee (scurmatoare), din care fac parte: gaina, puiul, curca, bibilica;
- palmipede (inotatoare), din care fac parte: gasca, rata;
- columbiene, din care fac parte porumbeii;

Dupa culoare carnii se impart in:


- pasari cu carne alba, din care fac parte pui, gaini, curci;
- pasari cu carnea rosie, din care fac parte rata, gasca, bibilici, porumbei.

Carnea de pasare se deosebeste de carnea de macelarie prin aceea ca are o structura mai fina, un tesut
conjunctiv mai putin dezvoltat si se digera mai usor. Grasimea se depune subcutanat si in jurul
organelor interne, fara depuneri de grasime intre fibre. Caracteristic este faptul ca si tesutul epitelial
este comestibil. Calitatea carnii se apreciaza in functie de specie, varsta, sex, stare de ingrasare.
Pasarile tinere au fibre musculare mai fine si tesutul conjunctiv mai putin dezvoltat.

La pasarile cu carnea alba, coloratia muschilor nu este uniforma. In regiunea pieptului si a aripilor
carnea este alba, iar in restul corpului, carnea are culoare rosiatica. Tesutul epitelial este mobil,
subtire, de culoare alba-roz sau galbuie.

Pasarile cu carnea rosie au culoarea muschilor rosu pronuntat, tesutul muscular mai dezvoltat (mai
tare) si mai bogat in grasime. Tesutul epitelial mobil, mai gros si de culoare galbena.

Indici de calitate pasarea la exterior trebuie sa aiba aspect curat fara pene sau fulgi, suprafata uscata,
culoarea pielii alba roz sau alb galbuie, grasimea alba galbuie stralucitoare (cantitatea de grasime in
general se apreciaza la aripi si regiunea pelviana), gust si miros placute. Pasarile tinere au picioarele
netede, cu stratul cornos subtire si stralucitor, cu pintenul abia format. La pasarile batrane, pielea
picioarelor este aspra si solzoasa, iar pintenul foarte dezvoltat. Se considera pui pasarea sub 4-5 luni,
matura pana la 8 luni si batrana dupa aceea.

Carnea de pasare se utilizeaza in alimentatie la o gama variata de preparate, incepand cu salate,


supe, ciorbe, borsuri, mancaruri de legume, mancaruri cu fructe, tocaturi (preparate reci si calde),
pastrama, fripturi (la frigare, gratar, tava).

Cresterea ratelor si gastelor pentru ficat gras


In ultimele decenii, gaina, a carei crestere a fost dirijata spre cele doua mari specializari pentru
carne si pentru oua a castigat intrecerea sa cu gastele si ratele (denumite generic palmipede). Dar
aceasta situatie a fost determinata de o anumita conjunctura, legata de conditiile economiei
centralizate, ca urmare nu se poate spune ca exista vreun argument in favoarea ideii ca gainile ar fi
mai profitabile decat palmipedele. Acestea din urma au, la randul lor, destule atu-uri.
Gaina s-a impus in fata palmipedelor atunci cand, pusa in conditii intensive de crestere, s-a dovedit
perfect adaptabila acestor conditii.
Reproductie rapida, consum redus de nutreturi combinate, cantitati mari de produse realizate pe
unitatea de suprafata iata cateva motive care au
facut din gaina una dintre principalele specii
animaliere producatoare de alimente pentru oameni.
Exista insa si unele probleme daca ne gandim ca
gaina, chiar adulta (ca sa nu mai vorbim de tineret),
pretinde un spatiu de crestere cu o temperatura
ridicata, in conditiile in care sursele de climatizare
devin din ce in ce mai scumpe si mai greu de
procurat, plus ca ea se hraneste aproape in
exclusivitate cu concentrate (cereale, proteice,
vitamine si minerale) care, de asemenea, sunt din ce
in ce mai scumpe. Desigur, aceste probleme se pun,
intr-un mod sau altul, si pentru alte specii de pasari si
la ele se poate raspunde de o maniera satisfacatoare.
Ar fi insa gresit sa facem abstractie de ele si sa nu cautam de pe acum solutii alternative.
Si una dintre aceste solutii o reprezinta cresterea palmipedelor, care elimina destule neajunsuri
legate de cresterea gainilor: astfel, palmipedele au nevoie de temperaturi de crestere mai scazute, de
constructii mai ieftine si de concentrate mai putine, deoarece ele consuma atat iarba verde, direct prin
pasunat, cat si plante acvatice. In plina iarna, matca de gaste se poate adaposti foarte bine in soproane
nepretentioase, iar vara o simpla pasune sau mitriste este suficienta. Apoi, trebuie mentionat faptul ca
1 kg de ficat gras costa cat cel putin 10 kg de carne de pasare, precum si faptul ca palmipedele poseda
un penaj incomparabil mai valoros decat al gainilor, motiv pentru care ele se jumulesc de cateva ori
pe parcursul vietii.
O crescatorie de palmipede constituie, asadar, o oportunitate de afaceri demna de luat in considerare.

Produsul care sustine afacerea


Acest produs este ficatul gras (mai ales cel de gasca), care se vinde la un pret foarte bun atat pe
pietele externe, cat si pe cea autohtona. Nu trebuie neglijata insa valorificarea penajului sau a
carnii.Deoarece ficatul gras este o marfa foarte solicitata, s-au cautat modalitati pentru a se spori
productia, solutia gasita fiind indoparea pasarilor, operatie care presupune alimentarea fortata a
acestora pentru cresterea greutatii corporale, inclusiv a ficatului. Indoparea se poate face fie manual,
fie mecanizat. La indoparea manuala, operatorul ia cu mana dreapta o jumatate de pumn de boabe de
porumb si le impinge cu degetul pe esofagul pasarii, in timp ce cu mana stanga ii tine ciocul deschis.
Dupa fiecare portie lasa o pauza, in care pasarea respira si inghite, urmatoarea operatie fiind
masarea gatului pasarii de sus in jos, pentru impingerea continutului din esofag in stomac. La varianta
mecanizata se folosesc niste masini care scurteaza durata unui indopat de la 5 minute (in varianta
manuala) la 25-30 de secunde. Perioada indoparii variaza intre trei si patru saptamani, rezultatul fiind
o crestere a masei ficatului de la 70-80 g la 580 g la gaste, respectiv de la 40 g la 350 g la rate.

Franta ramane lider pe acest segment al delicateselor, cu 38 de milioane de capete de gaste, care
produc 19.500 tone de ficat gras crud (78 % din productia mondiala, potrivit Comitetului
interprofesional al palmipedelor cu ficat gras). In plus, francezii s-au specializat in prepararea acestei
delicatese, ajungand sa combine pateul de ficat cu trufe, diverse condimente si chiar coniac, pentru
a-i conferi un gust deosebit. Astfel, ficatul de rata ajunge produsul principal in sustinerea afacerii de
crestere a acestor pasari, principalul generator de venituri si profit, datorita pretului mare cu care se
comercializeaza, cu precadere in strainatate. Totusi, desi sunt produse secundare, nu trebuie sa uitam
ca, in cazul cresterii ratelor, sunt valorificate si carnea si penele.
Cele mai des intalnite rase de rate crescute in ferme sunt Pekin, Orpington, una dintre cele mai
bune ouatoare, Rouen, originara din Franta, creste si se ingrasa intr-un ritm alert, insa este mai putin
rezistenta la intemperii, Aylesbury, englezeasca, cu ritm rapid de crestere, are carnea foarte gustoasa,
Alergatoare de India, crescuta mai mult pentru oua, si Suedeza, crescuta pentru carne si oua.
Pentru obtinerea ficatului de rata, fermierii apeleaza la cresterea ratelor metisate, asa-numitii
mularzi obtinuti fie din incrucisarea ratei lesesti (Cairina Moscata) cu cea comuna, fie din
incrucisarea ratelor cu gastele. Mularzii au, astfel, o greutate din ce in ce mai mare si produc o
cantitate mai mare de ficat, productie influentata, desigur, de cantitatea si de durata perioadei de in-
dopare. Ratele pot fi crescute la sol, pe asternut, in adaposturi ce pot fi confectionate din PFL, dotate
cu sisteme de hranire si de adapare si in care sunt controlate temperatura si umiditatea, in sopron
inchis cu pardoseala din beton, in tabere deschise de vara sau padoc exterior, prevazut cu bazine de
copulatie.
Tarcul de demarare a unei ferme de rate trebuie sa asigure posibilitatea reglarii temperaturii, astfel
ca, sub panoul radiant de incalzire (eleveuza), aceasta trebuie sa fie in jurul valorii de 35 grade
Celsius si sa scada cu un grad in fiecare zi in primele sapte zile. In primele patru zile dupa eclozare,
se asigura puilor de rata lumina pe parcursul intregii zile, si 23 de ore in urmatoarele doua zile.
Perioada ce cuprinde saptamanile 4-18 de viata este foarte importanta in dezvoltarea afacerii cu carne
si produse pe baza de rata. Aceasta perioada este cunoscuta pentru lacomia bobocului in ceea ce
priveste consumul de furaj, astfel ca administrarea excesiva de hrana duce la ingrasarea peste masura
a puiului, ceea ce ar putea avea consecinte asupra reproductiei, in cazul in care acest procedeu este
urmarit. Adaposturile de rate trebuie sa fie izolate termic, astfel incat sa nu se produca foarte usor
curenti de aer, iar umiditatea relativa trebuie sa fie de aproximativ 60-70%, cu extreme de 55-75%.
Zona confortului termic pentru aceste pasari se situeaza intre 10 si 20 de grade Celsius, cu minime
de la 2 la 6 grade Celsius si maxime de la 27 la 28 de grade Celsius.
In cadrul fermelor orientate spre productia de carne, bobocul este furajat in primele 2-3 saptamani cu
furaj de demarare, mai bogat in proteine, urmand ca, ulterior, sa primeasca un furaj cu un nivel mai
scazut de proteina, respectiv hrana pentru crestere-finisare. La rata comuna, bobocii crescuti pentru
carne sunt sacrificati la varsta de 7-8 saptamani, cand rata de crestere in greutate incepe sa scada si nu
mai este eficienta hranirea sustinuta cu furaj special. Pentru rasa Barbarie, masculii se sacrifica la
varsta de 12 saptamani, iar femelele la 9 saptamani.
In ceea ce priveste cresterea pasarilor, pentru obtinerea de ficat pentru prepararea ulterioara a foie
gras-ului, se practica procedeul de supraalimentare fortata a palmipedelor, care are drept scop
cresterea in greutate a ficatului, prin acumularea lipidelor in parenchimul hepatic. Calitatea
porumbului folosit pentru indopare are un rol foarte important in obtinerea ficatului de buna calitate.
Se considera bun pentru acest tip de hranire porumbul obtinut in anul anterior, cu umiditate scazuta.
Porumbul pentru indopare se fierbe in apa cu adaos de sare in proportie de 1% vara si de 0,8% iarna
si cu adaos de grasime in proportie de 0,5-2%. Grasimea asigura ungerea boabelor, usurand astfel
procesul de indopare. Trebuie retinut ca amestecul pentru indopare trebuie administrat la o tempe-
ratura de 35-40 grade Celsius, apropiata de temperatura corporala a palmipedelor. Indoparea se poate
face fie manual, fie industrial. Indoparea manuala ar trebui sa dureze intre 5 si 10 minute, iar un
operator poate indopa simultan doua pasari: una se odihneste, iar cealalta primeste furaj. Pentru
functionarea continua a aparatului digestiv al pasarii sunt necesare patru indopari pe durata a 24 de
ore, pe o perioada de 3-4 saptamani.
In ceea ce priveste sistemele de indopare mecanica, acestea sunt de trei tipuri. Indoparea cu porumb
boabe este cea mai raspandita, iar prin utilizarea masinilor, timpul efectiv pentru indopare ajunge la
un minut. Indoparea cu pasta de porumb scade riscul accidentelor produse din cauza leziunilor ce
apar pe esofag. Amestecul pasta se prepara din 60 de kilograme de porumb macinat, 100 litri apa
fierbinte, 1% sare si 1% grasime. Dupa racire, amestecul poate fi imbogatit cu un complex de
vitamine. Un avantaj al acestei tehnici este reprezentat de faptul ca nu mai este necesara asigurarea
apei de baut, insa metoda este neeconomica, din cauza ca prelungeste tipul de indopare. O alta
tehnica, mai putin testata si pusa la punct este autoindoparea animalelor, dupa ce au fost distrusi
nucleii ventro-meridiani ai hipotalamusului. Acesti nuclei sunt responsabili de reglarea ingestiei, iar
distrugerea lor duce la o crestere a consumului alimentar, care provoaca obezitate. Totusi, aceasta
tehnica a fost foarte putin experimentata in laboatoarele de specialitate. Indoparea se realizeaza pe o
perioada de 2 pana la 5 saptamani, iar in urma procedeului, ficatul se poate mari de pana la 12 ori fata
de greutatea sa normala.
Indoparea este procedeul final inainte sacrificarii, pentru ca, neindopata, pasarea revine la
greutatea normala, astfel ca procesul de indopare incepe dupa saptamana a noua de viata a bobocului.
Potrivit specialistilor, fermele de rate pot fi profitabile, fie ca au ca scop valorificarea carnii, fie ca
se orienteaza spre valorificarea ficatului, care ajunge uneori de 10 ori mai scump decat carnea. In
plus, costurile pentru infiintarea unor astfel de ferme sunt similare cu cele pentru realizarea unei
ferme de pui, cu mentiunea ca furajul pentru rate este mai sarac decat cel pentru pui. In cat timp
devine profitabila o astfel de ferma depinde numai de existenta unei piete de desfacere, care la noi in
tara este mai restransa din cauza pretului mare pentru produs, dar si pentru ca nu avem o traditie a
consumului de carne.

Gaste sau rate?


Cine se hotaraste sa demareze o afacere cu cresterea palmipedelor trebuie sa aiba un raspuns la
intrebarea de mai sus. Cele doua specii sunt insa foarte asemanatoare, avand mai multe caracteristici
care le apropie, decat care sa le separe, si de-aceea raspunsul este mai greu de dat. Chiar si conditiile
de crestere si furajare sunt asemanatoare, o ferma pentru cresterea ratelor putand fi usor transformata
in ferma de gaste, si invers. Mai mult, unii crescatori au in ferma lor atat rate cat si gaste, coabitarea
acestor pasari nefiind contraindicata ca in cazul altor specii.Daca incercam sa ne ghidam privind in
urma, la perioada cand in Romania existau programe nationale impuse (1975-1989) privind
constructia unor mari complexe de palmipede, observam ca ratele au fost de regula preferate gastelor.
Acesta nu este insa un argument in favoarea cresterii ratelor. In perioada respectiva cuvantul de
ordine era sa se ajunga la un numar cat mai mare de palmipede, iar ratele se inmultesc mai repede
decat gastele. In plus, la gaste nu s-au putut asimila metode optime de indopare, ca in cazul ratelor, si
atunci s-a mers pe linia minimei rezistente.
Dar, in timp ce noi, romanii, preferam sa crestem rate, in Franta, Ungaria sau Israel se cresteau in
mod prioritar gaste, pentru ca acestea necesitau conditii mai rustice si mai ieftine de adapost si
furajare, si, pe deasupra, furnizau un ficat gras net superior celui de rata. Ulterior, situatia s-a
echilibrat oarecum: multe firme straine, in special din Franta, au acordat o importanta din ce in ce mai
mare cresterii ratelor pentru ficat gras, realizand mularzi din ce in ce mai grei si, bineinteles, din ce in
ce mai competitivi comparativ cu gastele.
Beneficiind de aceste noi informatii, s-ar parea ca optiunea intre rate si gaste devine foarte dificil de
stabilit. Dar aceasta optiune, pana la urma, nu este deloc importanta: ambele specii sunt la fel de
valoroase, alegerea uneia dintre ele fiind legata mai mult de preferintele crescatorului decat de cele
ale pietei. Si apoi, asa cum am sugerat deja, realizarea unei investitii pentru palmipede poate fi astfel
conceputa incat ea sa asigure conditii tehnologice optime pentru oricare dintre cele doua specii.
A reusit sa starneasca pasiuni si dispute la fel de puternice. A scos in strada, in semn de protest,
vedete si oameni obisnuiti ce au reusit sa determine multi sefi de stat sa-l interzica. Cei care-l gusta,
ca prin minune traiesc mai mult, dar trebuie sa scoata din buzunar pana la cateva mii de dolari.

Istoria renumitului FOIE GRAS


Foie gras si are o istorie veche de peste 4.500 de ani. Este termenul frantuzesc pentru ficat gras,
Istoria incepe in jurul lui 2000 i.Hr. Egiptenii au observat ca gastele si ratele care faceau, in timpul
migratiei, popas pe malul Nilului au ficatul mai mare, mai deschis la culoare si mai gustos decat in
restul anului. Si-au dat seama ca asta se datora faptului ca pasarile se hraneau mai bine inainte de a
pleca in lunga si obositoarea calatorie.. Gustosul ficat gras nu putea fi obtinut decat pentru o scurta
perioada, asa ca egiptenii au decis sa reproduca fenomenul natural de hranire al pasarilor tot timpul
anului.
ntr-unul dintre mormintele dar i servitori care preparau nite bulete cu care le ndopau nainte de a
le adpa. Nu exist date scrise despre modul n care egiptenii apreciau ficatul acestor psri, dar se
tie c l mncau. La egipteni gsca era sacr, fiind considerat sufletul faraonului. Era un intermediar
ntre lumea noastr i viaa etern.
Se pare c evreii, fugind din Egipt, au luat cu ei aceast tehnic a ndoprii pe care au dus-o peste tot
unde s-au stabilit.
Cea mai veche referire la foie gras aparine poetului Cratinus, din secolul al V-lea .H., care a
descris procedura de ndopare a gtelor i raelor. Regele spartan Agesilaus, care a vizitat Egiptul n
anul 361 .H. a fost tratat cu aceast delicates.
i n Roma Antic, foie gras, numit iecur ficatum (unde iecur nseamn ficat, iar ficatum
provine de la smochine) era o delicates extrem de apreciat. Horaiu l-a descris ca fiind ficat de
gsc ndopat cu smochine. Se pare c romanii aveau o adevrat nclinaie spre alimentele dulci,
cci dei varianta de ficat obinut de la gtele ndopate cu smochine a fost ncercat i n zilele
noastre, gustul su nu fost socotit a fi adaptat gusturilor actuale. Controversatul mprat Heliogabal
i hrnea, se pare, cinii cu aceast delicates.
Plinius cel Btrn l crediteaz pe Marcus Gavius Apicius, cunoscutul gastronom roman, cu ideea
de a ndopa gtele cu smochine, pentru a obine o cretere a ficatului lor:
Apicius a descoperit c putem folosi metode artificiale de a mri ficatul gtelor i raelor; psrile
se ndoap cu smochine uscate i, cnd sunt ndeajuns de grase, sunt mbtate cu vin amestecat cu
miere, dup care sunt ucise imediat.

Apicius nsui, n tratatul su de buctrie roman De re coquinaria, s-a ocupat de foie gras i
chiar a lsat posteritii urmtoarea reet:
Feliai ficatul de gsc i nmuiai-l n garum. Pisai piper, leutean i dou frunze de dafin.
nvelii-l cu prapur de porc i apoi frigei-l pe grtar. Garum-ul (un fel de sos de pete
mediteranean) din reeta lui Apicius era destinat a nlocui sarea.
Iecur ficatum, adic ficatul ndopat cu smochine, poate totui s provin din Alexandria elenistic,
dat fiind c buctria roman de lux era de inspiraie greac. Indiferent cum, cuvntul ficatum a
nceput s fie asociat cu ficatul animalelor i a dat natere cuvintelor din limbile actuale: foie n
francez, higado n spaniol, figado n portughez, fegato n Italian i ficat n romn.
Dup cderea Imperiului Roman, tehnicile de preparare ale acestei delicatese au disprut n bun
msur din Europa, care intrase n ceea ce istoricii aveau s denumeasc Evul ntunecat. Muli au
susinut c fermierii din Galia au pstrat aceast tradiie, n timp ce restul Europei urma s-l
redescopere secole mai trziu. Se pare c n secolul al IV-lea, n Aquitania, creterea gtelor i a
raelor era o ocupaie nfloritoare, iar unele surse precizeaz c Alaric II, regele vizigoilor, era un
mare amator de foie gras.
Exist date care atest continuitatea acestei ocupaii n urmtoarea mie de ani, dei n Evul Mediu
ranii francezi erau mult mai ataai de animale ca porcul i oaia.
Alte surse spun c tradiia ar fi fost pstrat de evrei, care sr fi preluat tehnica de la egipteni, sau de la
romanii care au cucerit Iudeea.
Dieta iudaic, kashrut, interzice untura ca grsime pentru gtit, dar i untul. Evreii foloseau
uleiul de msline n zona Mediteranei, uleiul de susan n Babylon, dar n Europa Central au fost
nevoii s se ndrepte ctre grsimea de pasre (numit n idi schmaltz), produs abundent de gte
i rae.
Totui, adevrata cotitur n obinerea de foie gras avea s se ntmple odat cu descoperirea Lumii
Noi i cu aclimatizarea porumbului m Frana, lucru care s-a petrecut pe la mijlocul secolului al XV-
lea. Gtele i raele au nceput treptat s fie ndopate cu acest aliment, ieftin i disponibil.
n secolul al XVI-lea, Bartolomeo Scapi, care a fost timp de 30 de ani buctarul papii Pius al V-lea,
a semnalat n Opera di Scappi evoco secreto di papa Pio V, din 1770, existena de foie gras fript n
buctria evreiasc. Autorul a fost surprins s vad ficai de 3-4 livre (o livr roman avea cam 1 kg),
foarte delicai i greu de gtit la frigare, cci se topeau.

n 1581, Marx Rumpolt scrie n cartea sa de buctrie Ein Neu Kochbuch: am fript ficatul
unei gte pe care evreii din Bohemia o ndoap i care cntrea ceva mai mult de trei livre. Se poate
face piure din el.

n estul Franei, n secolul al XVI-lea, comunitatea evreiasc creea reete de foie gras i pateu n
crust, aromatizate cu numeroase mirodenii (n numr de pn la 12-15): coriandru, nucoar,
cuioare etc.
n 1564 apare prima ediie din LAgriculture et Maison Rustique, de Charls Estienne i Jean
Liebault. Acetia descriu modalitatea de a ndopa gtele, relund procedurile cresctorilor i
buctarilor latini.
Olivier de Serres, n cartea sa Thtre de lagriculture et mesnage des champs din anul 1600,
vorbete despre tradiia gascon a ndoprii gtelor.
Ceva mai trziu, celebrul La Varenne, n Nouveau Cuisinier Franois i n cole des Ragots,
n 1727 transmite chiar cteva reee de foie gras.
n 1570 reeta pateului de Prigord este dezvluit n Dictionnaire des aliments, vins et liqueurs,
leurs qualits, leurs effets avec la manire de les apprter, ancienne et moderne par M. C. D,
chef de cuisine de M. le prince de Briand.
Aa se face c n anii urmtori se regsesc reete de foie gras din ce n ce mai evoluate , n
numeroase cri de buctrie, cum este cea a lui Christian Marin (1739), Les Dons de Comus.
Foyes gras en coquille, foyes aux fines herbes, foyes gras la pole, foyes gras en surprise ou en
crpine, rties de foyes gras, ragot de foyes gras, foyes gras en hatelettes, foyes gras la broche -
iat titlurile ctorva dintre reetele lui Marin.
De asemenea, Menon a lsat reete de foie gras de pui, puicue, claponi i curcani n cartea sa La
Cuisinire Bourgeoise din 1746, iar Beauvilliers n Art du cuisinier din 1824.

Probabil c n Frana circulau foarte multe reete de foie gras, iar ndoparea gtelor i raelor era
extrem de rspndit, cci n secolul al XVIII-lea, au existat cteva voci ce au revendicat paternitatea
asupra foie gras-ului ca aparinnd provinciilor Alsace i Barn.n secolul al XIX-lea, o invenie avea
s transforme total modul n care era folosit foie gras. Nicolas Apert, n urma unui concurs iniiat de
Napoleon, avnd ca obiect conservarea alimentelor pentru armat, a descoperit conserva, numit
atunci appertisation dup inventatorul su. n cartea sa, aprut n 1810, Le livre de tous les
mnages ou lart de conserver pendant plusieurs annes toutes les substances animales et vgtales,
este ncurajat imens conservarea tuturor felurilor i bucilor de carne. De atunci, foie gras a nceput
s fie conservat n binecunoscutele borcnae sau cutii.

Forme de foie gras

n Frana, foie gras exist n trei forme de prezentare, clar definite i standardizate:
-foie gras entier - unul sau doi lobi ai ficatului; poate fi gtit (cuit), semi-gtit (mi-cuit) sau proaspt
(frais).
-foie gras - preparat din buci de ficat asamblate mpreun
- bloc de foie gras - un bloc gtit, modelat n form compact, compus din minim 98% foie gras.
Dac este mpnat avec morceaux (cu bucele de ficat) trebuie s conin cel puin 50% buci de
foie gras pentru gsc i 30% pentru ra.

n plus exist pt de foie gras i mousse de foie gras (pateu i spum, ambele cu cel puin 50%
foie gras) i parfait de foie gras (parfe, cu minim 75% foie gras). Mai exist i alte preparaii,
nestandardizate legal.
Foie gras este un tip de pate facut exclusiv din ficat de rata sau gasca.

Foie gras este socotit o delicates i, chiar i n Frana, este consumat la ocazii speciale. Ficatul de
ra este ceva mai ieftin i mai uor disponibil.

n Ungaria ficatul de gsc este prjit n grsime de gsc i apoi fcut piure i lsat s se rceasc.

Ficatul de ra are coninut de grsimi ceva mai mic dect cel de gsc, aa c se poate gti la
temperaturi mai mari. Poate fi gtit la cuptor, sotat, tras la tigaie sau chiar pe grtar. Contactul cu
sursa termic trebuie s fie scurt i la temperatur mare, altfel se arde sau se topete. Grosimea
optim a unei felii de foie gras este de 15-25 mm, centrul ei rmnnd rare (nefcut). Foie gras are
nevoie doar de un adaus minim de asezonatori, n general piper negru, boia i sare.

Foie gras se gsete n Frana n supermarketuri, la borcnele de 100 g, care costa 10-12 euro
(este ficat de ra, calitatea cea mai de jos), dar i n buticurile specializate n produse de lux, unde
aceeai cantitate cost 20-50 de euro, sau chiar mai mult.

Dei egiptenii sunt, se pare, cei care au inventat acest foie gras, cred c aproape toat lumea l
asociaz cu buctria francez. i pe bun dreptate, cci francezii au tiut s duc prepararea sa la
rangul de art.
PRODUSE DIN CARNE

1. Operatorii din sectorul alimentar s se asigure c urmtoarele elemente nu sunt utilizate n scopul
preparrii produselor din carne:
-la psrile de curte, capul, cu excepia crestei i urechilor, a carunculei i brbii, esofagul, gua,
intestinele i organele aparatului genital.
Toate tipurile de carne, inclusiv carnea tocat i preparatele din carne, utilizate pentru
produsele din carne trebuie s respecte cerinele privind carnea proaspt. Cu toate acestea,
carnea tocat i preparatele din carne utilizate pentru produsele din carne nu sunt supuse
celorlalte cerine specifice din seciunea: CARNE TOCAT, PREPARATE DIN CARNE I CARNE
SEPARAT MECANIC (CSM )

Trasabilitatea s-a dezvoltat ca i concept, n cadrul sistemului calitii. Dei este o noiune aprut
anterior anilor 90, importana acordat trasabilitii a crescut considerabil mai ales n domeniul alimentar,
n ultimul deceniu.
Trasabilitatea, a fost definit n 1987 conform standardului cu privire la calitate ISO 8402 i ISO
9000/2000 ca fiind aptitudinea de a gsi istoricul, utilizarea sau localizarea unei entiti cu ajutorul
identificrilor nregistrate. Entitatea poate reprezenta o activitate, un proces, un produs, un organism sau
o persoan. Scopul dezvoltrii trasabilitii n acest caz a fost acela de a crete securitatea i sigurana n
lanul alimentar i de a stabili un model pentru trasabilitate, acceptabil pentru aprovizionarea cu materie
prim, fabricarea alimentelor, schimbul i consumul acestora.
Trasabilitatea, aa cum este formulat i utilizat n practica produciei alimentare,este un element cheie
al transparenei.Trasabilitatea asociat unui flux de informaii este un proces fizic, care const n urmrirea
produsului alimentar n spaiu i timp.Trasabilitatea este un concept simplu din punct de vedere
intelectual, dar este complex din punctul de vedere al implementrii practice.
Trasabilitatea este integrat n sistemul de calitate.
Trasabilitatea permite urmrirea unui produs mergnd pe traseul acestuia de la materia prim la
expunerea n vederea comercializrii, inclusiv la consumator i deci, parcurgerea fluxului unui produs
alimentar prin identificarea i urmrirea cu ajutorul documentelor.
Trasabilitatea ascendent urmrete produsul de la obinerea materiei prime pn la consumul
produsului finit.
Trasabilitatea descendent reprezint capacitatea de a localiza produsele n orice punct al lanului de
aprovizionare, plecnd de la unul sau mai multe criterii date i este necesar pentru efectuarea retragerilor
sau repunerilor produselor pe pia.
Trasabilitatea produselor este un mijloc eficient de identificare a problemelor sanitare, de izolare a
produselor contaminate, de reducere a riscurilor de contaminare intenionat.
Trasabilitatea poate fi considerat n patru contexte, n fiecare dintre acestea avnd o aplicaie uor
diferit:
Pentru produse, trasabilitatea face o legtur ntre materiile prime, originea lor, prelucrarea, distribuia i
locaia lor dup comercializare.
Pentru date, trasabilitatea se refer la calcule i date de-a lungul drumului calitii i prin care se face o
legtur cu cerinele calitii de nceput
n calibrare, trasabilitatea se refer la aparatura de msurare a mrimilor fizice sau a proprietilor sau cu
referire la materialele nscrise n standardele naionale i internaionale.
n IT i programare, trasabilitatea se refer la proiectarea i implementarea proceselor n conformitate cu
cerinele unui system Conform CAC 60-2006 (CAC = Codex Alimentarius Commission), prin trasabilitate se
nelege capacitatea de a urmri deplasarea unui produs alimentar n diferite etape specifice ale
produciei, prelucrri i distribuiei.
Elementele principale care influeneaz n mod cert politica unei organizaii n ceea ce privete
trasabilitatea sunt: monitorizarea ntregului lan de aprovizionare; obiectivele stabilite de organizaie
pentru a garanta sigurana alimentului. Pentru o organizaie de producie alimentar trasabilitatea este
deci gestiunea logisticii.Este necesar ca, n prima faz, s definim dou noiuni eseniale: trasabilitate i
sistem de trasabilitate, astfel:
Trasabilitatea este definit ca fiind posibilitatea de a identifica i urmri, pe ntregul parcurs al tuturor
etapelor de producie, procesare i distribuie a unui aliment, a hranei pentru animale, a unui animal
destinat pentru producie de alimente, sau a unei substane care urmeaz, ori care poate fi ncorporat
ntr-un aliment, sau n hrana pentru animale (conformLegiinr.150/2004),iar sistemul de trasabilitate
reprezint totalitatea datelor i a operaiilor capabile a menine informaiile dorite despre un produs i
componentele acestuia pe parcursul unei pri, sau al ntregului lan de producie i utilizare (conform
SR.EN.ISO22005).
Trasabilitatea produselor alimentare trebuie s vizeze nprincipiu dou obiective:
-s furnizeze informaii utilizatorilor de produs;
- s contribuie la sigurana produsului alimentar, permind, dup caz, retragerea loturilor neconforme i
rechemarea produsului
Pentru a-i realiza obiectivele de trasabilitate organizaia trebuie s defineasc n principal:
- informaiile care trebuiesc obinute de la furnizorii si de materii prime, materiale auxiliare,
ambalaje,etc.;
- mijloacele de identificare a produselor furnizate care trebuie s permit returnarea lotului in criminat ca
fiind necorespunztor.
Cerinele trasabilitii:
n articolul 18 al Reglementrii 178/2002 a Parlamentului European menioneaz clar cerinele
trasabilitii:
Trasabilitatea unui produs alimentar, nutre, animal productor de alimente i orice alt substan ce se
intenioneaz sau se ateapt a fi ncorporat n alimente sau nutreuri trebuie s fie stabilit n toate
stadiile de producie i prelucrare.
Operatorii de alimente i furaje trebuie s identifice orice persoan de la care s-a fcut aprovizionarea cu
alimente, nutreuri, animale productoare de alimente i orice substan ce va fi ncorporat n alimente
sau nutreuri i, de asemenea, trebuie s dein sisteme/proceduri care vor permite ca informaiile s fie
puse la dispoziia autoritilor care le solicit.
Operatorii de afaceri de alimente i nutreuri trebuie s dein sisteme/proceduri pentru identificarea
altor operatori crora le-au fost livrate aceste produse. Informaiile vor fi oferite autoritilor competente
la cererea lor.
Alimentele/nutreurile care sunt plasate pe pia sau care vor fi plasate pe pia n cadrul Uniunii
Europene vor fi etichetate adecvat/identificate, pentru a facilita trasabilitatea lor.
Conform Reglementrii 128/2002, responsabilitatea principal pentru asigurarea conformitii
alimentului/nutreuri la toate nivelurile (producie, prelucrare i distribuie).
Tipurile de trasabilitate n interiorul unui lan de producie:
Trasabilitatea este difereniat n:
Trasabilitatea intern reprezentat de informaiile ce permit urmrirea produsului n cadrul unei
ntreprinderi sau companii; trasabilitatea intern are loc atunci cand partenerii trasabilitii primesc una
sau mai multe materii i ingrediente care sunt supuse procesrii interne. Procesarea intern implic
micare, transformare, depozitare, distrugere;
Trasabilitatea extern reprezentat de informaiile pe care compania le primete sau furnizeaz altor
membri ai lanului alimentar, cu privire la un anumit produs;
Trasabilitatea lanului alimentar, respectiv trasabilitatea dintre legturile lanului, atenia fiind ndreptat
asupra informailor care nsoesc produsul de la un punct al lanului la alt punct al acestuia, astfel nct
trasabilitatea este extins pentru orice produs, n toate etapele produciei, prelucrrii i distribuiei.
Trasabilitatea este gestionat de legislaia european, reglementrile nr.178/2002 i 1642/ 2003
privind sigurana alimentelor, i de cea local, legea nr. 150/2004, privind sigurana alimentelor i a
hranei pentru animale i de standardele de calitate, precum: 22005:2007, ISO 22000:2005 i ISO/TS
22004:2006 privind trasabilitatea n lanul alimentar.
Normele europene au devenit obligatorii n Romnia dup 1 ianuarie 2007, ns termenul limit
privind compliana cu aceste reglementri a fost amnat de la nceputul anului 2008 la nceputul
anului 2009, cnd, probabil, companiille care nu se vor alinia vor fi supuse sanciunilor.
Complementar, la nivel regional sau de ramur exist i alte iniiative, precum: IFS (International
Food Standard), fondat n ianuarie 2003 de ctre cteva nume importante din retail-ul german
pentru a unifica procedurile din domeniu i pentru a oferi transparena ntregului lan de
aprovizionare; ulterior, au aderat i companii/asociaii din alte state europene.
BRC (British Retail Consortium), standard alimentar global, care cuprinde mai mult de 90% dintre
comerciani, a stabilit un standard alimentar cuprinznd orientrile pentru ndeplinirea normelor
HACCP, administrarea calitativ i documentar, ca i controlul i transparena din industria
alimentar. FPA-SAFE-Standard (Food Products Association/ Supplier Audits for Food Excellence), un
program voluntar de audit al furnizorilor, independent de industrie, pentru crearea de transparen
i eficien n producie

Controale sanitare
Trasabilitatea ajut izolarea unor loturi de produse deteriorate, nesigure pentru consum sau de
calitate sczut i, implicit, reducerea efectelor unor retrageri de produse asupra imaginii i
profitului companiei. Cu ct sistemul este mai precis, cu att mai repede orice problem de calitate
sau siguran alimentar este rezolvat. Dincolo de amenzile pe care le pot aplica instituiile
abilitate, o publicitate negativ poate cauza pierderi mult mai mari. Mai mult, deja muli
cumprtori (lanuri de restaurante, retaileri mari, procesatori) etc., vor s verifice originea unor
produse pentru a se asigura de calitate i a evita unele neplceri.

Aspecte ale Regulamentului (CE) NR. 543/2008 AL COMISIEI din 16 iunie 08 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului n ceea ce privete
standardele de comercializare a crnii de pasre pe care le ragasim in Ordinului nr. 206/2002
din 14/05/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea crnii de pasre
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 a stabilit standarde de comercializare pentru carnea de pas re, a cror
aplicare necesit adoptarea de dispoziii referitoare, la lista carcaselor, a prilor de carcase i a organelor
interne de pasre pentru care regulamentul respectiv este aplicabil, clasificarea n funcie de conformaie,
aspect i greutate, modalitile de prezentare, indicarea denumirii sub care produsele n cauz trebuie
comercializate, indicarea opional a metodei de refrigerare i a modului de cretere, condiiile de depozitare
i de transport a anumitor tipuri de carne de pasre, precum i verificrile regulate pentru a garanta
aplicarea

Temperatura de depozitare i de manipulare are o importan primordial pentru meninerea unor


standarde de calitate ridicate. Prin urmare, este necesar stabilirea unui prag de temperatur pentru
conservarea psrilor de curte refrigerate.
Printre meniunile opionale de pe etichet figureaz cele referitoare la metoda de rcire i la modul de
cretere.
Menionarea acestuia din urm, trebuie s respecte criterii preciseprivind condiiile de cretere i pragurile
cantitative pentru indicarea unor parametri, precum vrstaanimalelor n momentul sacrific rii sau durata
perioadei de ngrare i raia anumitor ingrediente alimentare
n cazul mentionarii crescut n aer liber apare pe eticheta crnii provenind de la rae i gte crescute
pentru obinerea de foie gras, este necesar precizarea acestui lucru i pe eticheta destinat
consumatorului,pentru a asigura o informare complet a acestuia asupra caracteristicilor produsului.
Este important verificarea absorbia apei n unitile de producie i s se stabileasc metode fiabile
pentru determinarea coninutului de ap adugat n timpul preparrii carcaselor de psri congelate sau
congelate rapid, fr s se fac distincia ntre lichidul fiziologic i apa provenit din prepararea psrilor.
In urma unei verificri, se constat o neregularitate ntr-un transport, cand produsele nu respecta cerinele
din prezentul regulament. Este necesar s se prevad o procedur de soluionare a conflictelor care ar putea
aprea n ceea ce privete transporturile intracomunitare.

1.Carcase de psri de curte


Gaini
CURCANI (Meleagris gallopavo dom.)
curcani (broiler), pui de curcan: subieci la care vrful sternului este flexibil (neosificat);
curcani (de fiert): subieci la care vrful sternului este rigid (osificat).

RAE (Anas platyrhynchos dom., Cairina muschata), rae Mulard (Cairina muschata x Anas platyrhynchos)
rae tinere sau boboci, rae (tinere) leeti, rae (tinere) Mulard: subieci la care vrful sternului este flexibil
(neosificat);
rae, rae leeti, rae Mulard: subieci la care vrful sternului este rigid (osificat).

GTE (Anser anser dom.)


gte (tinere) sau boboci: subieci la care vrful sternului este flexibil (neosificat). Stratul de gr sime care
mbrac carcasa este subire sau moderat; grsimea gtei tinere poate avea o culoare caracteristic unui
regim alimentar special;
gte: subieci la care vrful sternului este rigid (osificat); un strat de grsime pornind de la moderat la gros
mbrac toat carcasa.

BIBILICI (Numida meleagris domesticus)


bibilici (tinere): subieci la care vrful sternului este flexibil (neosificat);
bibilici: subieci la care vrful sternului este rigid (osificat).
n sensul prezentului regulament, variantele termenilor utilizai la literele (a)-(e) privind sexul se consider
echivalente
termenilor respectivi.

2. Buci de psri de curte


(a) jumtate: jumtatea unei carcase rezultat dintr-o tranare longitudinal n planul format de stern i
coloana vertebral;
(b) sfert: sfert de pulp sau sfert de piept, obinut printr-o seciune transversal a unei jumti;
(c) sferturi posterioare neseparate: cele dou sferturi posterioare reunite printr-o poriune a spatelui, cu sau
fr trti;
(d) piept, alb sau file: sternul i coastele, n totalitate sau nu, repartizate pe fiecare parte cu musculatura n
aderen natural. Pieptul poate fi prezentat ntreg sau n dou pri;
(e) pulp: femurul, tibia i peroneul mpreun cu musculature n aderen natural. Cele dou secionri
trebuie efectuate la articulaii;
(f) pulp de pui cu o poriune de spate ataat: greutatea acesteia din urm nu trebuie s depeasc 25 %
din greutatea bucii;
(g) partea de sus a pulpei: femurul cu musculatura n aderen natural. Cele dou secionri trebuie
efectuate la articulaii;
(h) copan(pulpa inferioara): tibia i peroneul mpreun cu musculatura n aderen natural. Cele dou
secionri trebuie efectuate la articulaii;
(i) aripi: humerusul, radiusul i cubitusul, mpreun cu musculatura n aderen natural. n cazul aripilor de
curcan, humerusul, radiusul sau cubitusul pot fi prezentate separat, mpreun cu musculatura n aderen
natural. Vrful, inclusiv osul carpian, poate fi ndeprtat sau nu. Secionrile trebuie efectuate la articulaii;
(j) aripi neseparate: cele dou aripi unite de o poriune din spate; greutatea acesteia din urm nu
(k) file de piept(piept dezosat): pieptul ntreg sau tiat n dou, dezosat, adic fr stern i coaste. n cazul
pieptului de curcan, fileul poate s conin numai muchiul pectoral profund;
(l) file de piept cu clavicul(piept dezosat cu osul iades): fileul de piept fr piele cu clavicul i numai cu
vrful sternului cartilaginos; greutatea claviculei i a cartilagiului nu trebuie s depeasc 3 % din greutatea
bucii;
(m) magret, maigret(tacam de pasare): file de piept de ra sau gsc menionat la punctul 3, cuprinznd
pielea i grsimea subcutanat care acoper muchiul pieptului, fr muchiul pectoral profund;
(n) pulp dezosat de curcan: pulp dezosat superioar i/sau inferioar de curcan, adic fr femur, tibie i
peroneu, ntreag, tiat cuburi sau fii.
Iar cele de la literele (d)-(k) pot fi prezentate cu sau fr piele. Absena pielii n cazul produselor menionate
la literele (d)-(j) sau prezena pielii n cazul produsului menionat la litera (k) trebuie s fie menionat pe
etichet

Foie gras(ficatul gras)


Ficatul de gsc sau de ra aparinnd speciilor Cairina muschata sau Cairina muschata x Anas
platyrhynchos, ndopate pentru a produce hipertrofia celular caracteristic ficatului gras.
Psrile de la care a fost prelevat un astfel de ficat trebuie s fi fost complet sngerate. Ficatul trebuie s
prezinte o culoare uniform.

Ficatul trebuie s aib urmtoarea greutate:


ficatul de ra trebuie s aib o greutate net de cel puin 300 de grame;
ficatul de gsc trebuie s aib o greutate net de cel puin 400 de grame.
Clasificarea crnii de pasre
1. Carnea de pasre, se clasific n funcie de conformaie i de aspectul carcaselor sau al prilor de carcas
n:
a) clasa A;
b) clasa B.
A2.(a) carcas nseamn corpul ntreg al unei psri din speciile menionate la articolul 1 alineatul (1) dup
sngerare, jumulire i eviscerare; ndeprtarea rinichilor este ns opional; o carcas eviscerat poate fi
prezentat la vnzare cu sau fr organe interne, i anume inim, ficat, pipot i gt, introduse n cavitatea
abdominal;
(b) pri de carcas nseamn carnea de pasre care, avnd n vedere dimensiunea i caracteristicile
esutului muscular, poate fi identificat ca fiind obinut din prile respective ale carcasei;
(c) carne de pasre preambalat nseamn carnea de pasre prezentat n conformitate cu condiiile
prevzute la articolul 1 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2000/13/CE;
(d) carne de pasre fr preambalare nseamn carnea de pasre prezentat la vnzarea ctre
consumatorul final, fr a fi preambalat sau care este mpachetat la punctual de vnzare, la cererea
cumprtorului;
(e) comercializare nseamn deinerea sau expunerea spre vnzare, punerea n vnzare, vnzarea, livrarea
sau orice alt fel de comercializare;
(f) lot nseamn carnea de pasre din aceeai specie i de acelai tip, din aceeai clas, de aceeai
fabricaie, de la acelai abator sau din acelai atelier de tranare, situat n acelai loc, care trebuie s fie
inspectat.
A3
(1) Pentru comercializarea conform dispoziiilor din prezentul regulament, carcasele de pasre trebuie
prezentate la vnzare sub una din urmtoarele forme:
parial eviscerate (effil, roped);
cu organe interne;
fr organe interne.
Se poate aduga termenul eviscerat.
(2) Carcasele parial eviscerate sunt carcasele la care nu s-a efectuat ndeprtarea inimii, a ficatului, a
plmnilor, a pipotei, a guii i a rinichilor.
(3) Pentru toate prezentrile de carcase, dac nu se ndeprteaz capul, traheea, esofagul i gua pot s
rmn n carcas.
(4) Organele interne sunt compuse exclusiv din urmtoarele organe:
Inima, gtul, pipota i ficatul, precum i toate celelalte pri considerate comestibile pe piaa pe care produsul
este destinat consumului final. Ficatul trebuie separat de vezica biliar, pipota trebuie separat de membran,
iar coninutul pipotei trebuie ndeprtat. Inimii i poate fi sau nu ndeprtat membrana pericardic.
n cazul n care gtul rmne ataat la carcas, acesta nu se consider ca aparinnd organelor interne.
Dac unul dintre aceste patru organe nu face n mod normal parte din carcasa pus n vnzare, absena sa
trebuie indicat pe etichet.

A5
(2) Pe lng conformarea la legislaia naional adoptat n conformitate cu Directiva 2000/13/CE,
etichetarea, prezentarea i reclama la carnea de pasre destinat consumatorului final trebuie s respecte
cerinele suplimentare prevzute la alineatele (3) i (4) din prezentul articol.
(3) n cazul crnii proaspete de pasre, data minim de valabilitate se nlocuiete cu data limit de consum,
n conformitate cu articolul 10 din Directiva 2000/13/CE.
(4) n cazul crnii de pasre preambalate, pe preambalaj sau pe eticheta aplicat pe acesta trebuie s figureze
i urmtoarele informaii:
(a) categoria vizat n anexa XIV partea B punctul III.1 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;
(b) n cazul crnii de pasre proaspete, preul total i preul pe unitatea de greutate la stadiul de vnzare cu
amnuntul;
(c) starea n care se comercializeaz carnea de pasre, n conformitate cu anexa XIV partea B punctul III.2 din
(e) n cazul crnii de pasre importate din ri tere, o indicaie a rii de origine.

(5) n cazul n care carnea de pasre este oferit spre vnzare fr preambalare, cu excepia situaiilor n care
tranarea i dezosarea au loc la punctul de vnzare, conform dispoziiilor articolului 4 alineatul (2) litera (d)
din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu condiia ca tranarea i dezosarea s se efectueze la cererea i n
prezena consumatorului, articolul 14 din Directiva 2000/13/CE se aplic urmtoarelor indicaii vizate la
alineatul (4).
A6
Temperatura crnii de pasre congelate menionat n prezentul regulament trebuie s fie stabil i
meninut, n orice punct al produsului, la o temperatur max. de -12 C, cu unele fluctuaii superioare cu o
marj de cel mult 3 C. A 7
(1) Carcasele i tranele de pasre de curte menionate n prezentul regulament trebuie, pentru a fi admise n
clasa A sau n clasa B, s ndeplineasc urmtoarele condiii minime:
(a) s fie intacte, inndu-se seama de prezentare;
(b) s fie curate, fr urme de corpuri strine, murdrie sau snge;
(c) s nu prezinte nici un miros strin;
(d) s nu prezinte urme vizibile de snge; urmele de dimensiuni mici i slab perceptibile sunt tolerate;
(e) s nu prezinte fracturi deschise;
(f) s nu prezinte echimoze grave.

Psrile de curte proaspete nu trebuie s prezinte urme de refrigerare anterioar.


(2) Pentru a fi admise n clasa A, carcasele i tranele de pasre trebuie s ndeplineasc i urmtoarele
condiii:
(a) s aib o conformaie bun. Carnea trebuie s fie ferm, pieptul bine dezvoltat, larg, lung i crnos,
pulpele trebuie s fie crnoase. Puii, raele tinere sau puii de ra i curcanii trebuie s prezinte un strat
subire i regulat de grsime pe piept, spate i pulpe. n cazul cocoilor, al ginilor, al raelor i al gtelor
tinere, este tolerat existena unui strat mai gros de grsime. n cazul gtelor, un strat de grsime, pornind de
la moderat pn la gros, trebuie s nveleasc toat carcasa;
(b) cteva pene mici, tuleie (capete de pene) i puf (pene subiri) sunt tolerate pe piept, pe pulpe, pe spate,
pe articulaiile picioarelor i ale extremitilor aripilor. n cazul cocoilor i al ginilor de fiert, al raelor, al
curcanilor i al gtelor, sunt tolerate cteva pene i pe alte pri ale carcasei;
(c) leziunile, echimozele i decolorrile sunt admise numai n numr mic, dac au dimensiuni reduse i sunt
slab perceptibile i dac nu afecteaz nici pieptul, nici picioarele. Extremitatea aripei poate lipsi. Este admis o
anumit roea pe extremitile aripilor i pe foliculi;
A8
(3) La verificarea unui lot de carne de pasre din clasa A se aplic tolerana total de uniti
necorespunztoare prevzut n coloana 3 a tabelului de la alineatul (2). Aceste uniti necorespunztoare
pot s cuprind, de asemenea, n cazul fileului de piept, file cu pn la 2 % din greutate cartilaj (extremitate
flexibil a sternului).
n ceea ce privete articolul 1 punctul 3, o unitate necorespunztoare nu se consider tolerabil dac nu are o
greutate de cel puin 240 g, n cazul ficatului de ra, i de cel puin 385 g, n cazul ficatului de gsc.
17.6.2008 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157/51
(1) Degertur: (n sensul unei diminuri a calitii) deshidratare mai mult sau mai puin localizat i
ireversibil a pielii sau a crnii, care se poate defini prin modificri care afecteaz:
culoarea original (aceasta devenind n general mai pal);
aroma i mirosul (absena aromei sau rncezire);
consistena (uscat, spongioas).
(4) La verificarea unui lot de carne de pasre din clasa B, numrul tolerat de uniti necorespunztoare se
dubleaz.
(5) Dac lotul controlat nu este conform cerinelor, organul de control interzice comercializarea acestuia sau,
dac lotul provine dintr-o ar ter, importul lotului, pn cnd se stabilete conformitatea sa cu dispoziiile
art. 1 i 7.
A9
(1) Carnea de pasre preambalat, congelat sau congelat rapid pot fi:
preambalaje care conin o carcas de pasre; sau
preambalaje care conin una sau mai multe buci de carne de pasre de unul i acelai tip i de una i
aceeai specie, n conformitate cu articolul 1.
(2) Toate preambalajele prezint o indicaie a greutii produsului, cunoscut drept greutate nominal, pe
care acestea trebuie s o conin.
(3) Preambalajele de carne de pasre congelat sau congelat rapid pot fi clasificate pe categorii de greuti
nominale, dup cum urmeaz:
(a) carcase:
< 1 100 g: clase de 50 g (1 050-1 000-950 etc.);
1 100- < 2 400 g: clase de 100 g (1 100-1 200-1 300 etc.);
2 400 g: clase de 200 g (2 400-2 600-2 800 etc.);
(b) buci:
< 1 100 g: clase de 50 g (1 050-1 000-950 etc.);
1 100 g: clase de 100 g (1 100-1 200-1 300 etc.).
(6) Controlul preambalajelor se efectueaz prin prelevarea unor probe i se realizeaz n dou etape:
un control care vizeaz coninutul efectiv al fiecrui preambalaj din prob;
un control care vizeaz coninuturile medii efective ale preambalajelor din prob.
A 10
Indicarea uneia dintre metodele de rcire definite n cele ce urmeaz, precum i termenii corespunztori n
celelalte limbi ale Comunitii, pot figura pe etichet n sensul articolului 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva
2000/13/CE.
rcire la aer: rcirea carcaselor de pasre la aer rece;
rcire prin duare cu aer: rcirea carcaselor de pasre la aer rece, nsoit de o vaporizare, mai mult sau
mai puin fin, de ap;
rcire prin imersiune: rcirea carcaselor de pasre n bacuri de ap sau de ghea cu ap, conform
procedeului de contracurent.
n funcie de starea termic, carnea de pasre se poate comercializa n una dintre urmtoarele stri:
a) refrigerat la maximum + 4C, temperatur determinat n profunzime;
b) congelat la minimum -12C, temperatur determinat n profunzime; sau
c) congelat rapid la minimum -18C, temperatur determinat n profunzime.

Dup starea termic, carnea de pasre separat mecanic se prezint:


a) refrigerat la maximum + 4C, temperatur determinat n profunzime;
b) congelat la minimum -12C, temperatur determinat n profunzime.
A11
(1) Pentru a indica modurile de cretere, cu excepia creterii organice sau biologice, niciun termen, n afar
de cei stabilii n continuare i termenii corespunztori din celelalte limbi comunitare enumerai n anexa IV,
nu poate s figureze pe etichete n sensul articolului 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2000/13/CE i, n
orice caz, acetia pot s figureze numai dac sunt ndeplinite condiiile prevzute n anexa V la prezentul
regulament:
(a) furajat cu % ;
(b) crescute n spaii nchise sistem extensiv;
(c) crescute n semilibertate;
(d) tradiional crescute n aer liber;
(e) tradiional n libertate total.
Aceti termeni pot fi completai cu indicaii privind caracteristicile modurilor de cretere respective.
Dac modul de cretere n aer liber [literele (c), (d) i (e)] apare pe eticheta c rnii provenind de la rae i gte
crescute pentru obinerea de foie gras, este necesar s apar i meniunea din producia pentru foie gras.

A20
(1) Bucile de carne de pasre proaspete, congelate sau congelate rapid, menionate n cele ce urmeaz, pot
fi comercializate n cadrul Comunitii numai n cazul n care coninutul de ap nu depete valorile tehnice
inevitabile, determinate prin metoda de analiz descris n anexa VIII (test chimic):
(a) file din piept de pui cu sau fr clavicul, fr piele;
(b) piept de pui, cu piele;
(c) pulpe superioare de pui, pulpe inferioare de pui, pulpe de pui, pulpe de pui cu spate, sferturi
posterioare , cu piele;
(d) file din piept de curcan, fr piele
(e) piept de curcan, cu piele;
(f) pulpe superioare de curcan, pulpe inferioare de curcan, pulpe de curcan, cu piele;
(g) pulpe de curcan dezosate, fr piele.

(2) Autoritile competente desemnate de c tre fiecare stat membru se asigur c abatoarele i unitile de
tranare, independente sau nu, adopt toate msurile necesare pentru respectarea dispoziiilor alineatului (1,
c:
(a) n abatoare se controleaz n mod regulat, cantitatea de ap absorbit n cazul carcaselor de pui i curcan
destinate produciei de buci de pasre proaspete, congelate i congelate rapid din prezentul articol. Aceste
controale se realizeaz cel puin o dat pe parcursul fiecrei zile de munc de opt ore. In cazul rcirii
carcaselor de curcan cu ajutorul aerului, nu este necesar efectuarea de controale regulate privind coninutul
de ap.
(b) rezultatele verificrilor se nregistreaz i se pstreaz timp de un an;
(c) fiecare lot este marcat astfel nct data de producie s poat fi identificat, avnd n vedere faptul c
marcajul lotului respectiv trebuie s figureze n registrul de producie. In cazul rcirii crnii de pui cu ajutorul
aerului, rezultatele controalelor prevzute pe o perioad de ase luni, frecvena controalelor prevzute poate
fi redus la un control pe lun.
(3)Cel puin o dat la trei luni, se efectueaz controale ale coninutului de ap n cazul bucilor congelate i
congelate rapid prin prelevare n mod aleatoriu de probe de la diferite buci de carne de pasre din fiecare
unitate de tranare unde se produc astfel de buci. Aceste controale nu se efectueaz pentru buci n
privina crora se furnizeaz dovada, satisfctoare pentru autoritatea competent, c acestea sunt destinate
exclusiv exportului.
Prezentul regulament este obligatoriu n toate elementele sale i se aplic direct n toate statele Membre
Proprieti organolepticeale carnii de pasare:

Carne refrigerata
1. Aspectu de carcasa sau organe curate, fara resturi de continut intestinal sau impuritati mecanice; suprafata
neteda, nelipicioasa.
2. Culoare caracteristica speciei
3. Consistenta Ferma si elastica
musculaturii
4. Miros Caracteristic, fara miros strain
5. Bulionul, dupa Curat, transparent, cu nuanta opalescenta, fara flocoane sau fierbere si sediment, cu
grasime topita la suprafata sub forma de pelicule sedimentare sau insule, in functie de starea de ingrasare, cu
gust si miros placut, caracteristic carnii proaspete de pasare

Carne congelata
1. Aspect si culoare La suprafata, culoare cu o nuanta mai inchisa, consistent tare, tendoane de culoare alba
cu reflexe sidefii, grasimea de culoare specifica, glazura de gheata curata,
transparenta.
Dupa decongelare lenta la maximum + 5C caracteristicile organoleptice sunt asemanatoare carnii refrigerate;
culoarea lichidului rezultat (dupa decongelare) alb-galbuie; se admite o nuanta roz-rosiatica a tesutului
conjunctiv lax.
SE INTERZICE RECONGELAREA CARNII DECONGELATE!
Carnea de pasre separat mechanic poate fi:
Refrigerat
Aspect : pasta cu granulatie fina fara corpuri straine
Culoare: De la roz la roz-galbui
Consistenta: Moale-pastoasa
Miros si gust: Caracteristic, fara gust sau miros strain

Congelat
Aspect :Bloc compact acoerit de cristale fine de gheata:in sectiune aceleasi caracteristici ca cea refrigerate.
Culoare: De la roz la roz-galbui
Consistenta:Tare
Miros si gust: Caracteristic, fara gust sau miros strain, dupa decongelare

Aspecte ale cerintelor impuse prin legislatie: REGULAMENTUL (CE) nr. 853/din 29.04. 2004
Norme specifice de igien care se aplic alimentelor de origine animal

CERINE CARE SE APLIC SECIILOR DE TRANARE


Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar s se asigure c seciile de tranare unde se manipuleaz
carne de ungulate domestice:
-sunt construite astfel nct s se evite contaminarea crnii, n special
-prin realizarea unei desfurri continue a operaiunilor s
-prin separarea loturilor de producie diferite;
-dispun de spaii care permit depozitarea crnii ambalate separat de carnea neambalat, cu excepia cazului
n care carnea a fost depozitat n momente diferite sau astfel nct ambalajele i modul de depozitare s nu
poat constitui o surs de contaminare pentru carne;
n cazul n care urmtoarele operaiuni sunt efectuate ntr-o secie de tranare:
-eviscerarea gtelor i raelor crescute pentru producia de foie gras, asomate, sngerate i deplumate la
ferma de ngrare sau
-eviscerarea psrilor de curte cu eviscerare amnat,operatorii din sectorul alimentar trebuie s se asigure
c sunt disponibile spaii separate n acest scop.

IGIENA SACRIFICRII
Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar care opereaz n abatoare unde sunt sacrificate psri de
curte sau lagomorfe s asigure respectarea urmtoarelor cerine.
(a)Carnea care provine de la alte animale dect cele menionate la punctul (b) nu poate fi utilizat pentru
consumul uman n cazul n care animalele n cauz mor n alt fel dect prin sacrificare n abator.
(b)Numai animalele vii destinate sacrificrii pot fi introduse n spaiile de sacrificare, cu excepia:
-psrilor de curte cu eviscerare amnat, gtelor, raelor crescute pentru producia de foie gras i psrilor
ce nu sunt considerate fiind domestice,dar ce sunt crescute ca animale domestice, sunt sacrificate n
exploataie n conformitate cu prevederile capitolului VI,
-Este necesar ca animalele introduse n sala de sacrificare s fie sacrificate fr amnri
nejustificate.
-Este necesar ca asomarea, sngerarea, jumulirea sau deplumarea, eviscerarea i orice alt pregtire s fie
efectuate fr nici o ntrziere nejustificat, astfel nct s fie evitat orice contaminare a crnii. Este necesar,
n special, s fie luate msuri pentru evitarea deversrii coninutului tubului digestiv n timpul eviscerrii.
-Exploatanii de abatoare trebuie s urmeze instruciunile autoritii competente, astfel nct inspecia
veterinar post-mortem s fie efectuat n condiii corespunztoare i, n special, ca animalele sacrificate s
poat fi inspectate n mod corespunztor.

Dup inspecia veterinar post-mortem:


-de ndat ce acest lucru este posibil, este necesar ca prile improprii pentru consumul uman s fie evacuate
din zona curat a unitii ;
-carnea reinut sau declarat improprie pentru consumul uman i subprodusele necomestibile nu trebuie s
intre n contact cu carnea declarat proprie pentru consumul uman;
-este necesar ca viscerele i prile de viscere care rmn n carcas, cu excepia rinichilor, s fie nlturate, n
cazul n care este posibil, n ntregime i ct mai repede posibil, cu excepia cazului n care exist o autorizaie
contrar din partea autoritii competente .
Dup inspecia veterinar i eviscerare, este necesar ca animalele sacrificate s fie curate i refrigerate,
de ndat ce acest lucru este posibil, la o temperatur care s nu fie mai mare de 4 oC, cu excepia cazului n
care tranarea este efectuat la cald.
Atunci cnd carcasele sunt supuse unui proces de refrigerare prin imersiune, este necesar s fie respectate
urmtoarele dispoziii:
-Trebuie luate toate msurile de precauie pentru evitarea unei contaminri a carcaselor, lund n considerare
parametri cum ar fi greutatea carcasei, temperatura apei, volumul i direcia fluxului de ap i timpul de
refrigerare;
-Este necesar ca echipamentul s fie golit n ntregime, curat i dezinfectat de fiecare dat cnd acest lucru
este necesar i cel puin o dat pe zi.
Animalele bolnave sau suspecte de boal i animalele sacrificate n cadrul unor programe de eradicare
sau de lupt mpotriva unei boli nu trebuie s fie sacrificate n unitate, cu excepia cazului n care acest lucru
este permis de autoritatea competent. n acest caz, este necesar ca sacrificarea s fie realizat sub control
oficial i trebuie luate msuri pentru prevenirea oricrei contaminri. Este necesar ca spaiile s fie curate i
dezinfectate nainte de a fi reutilizate.

IGIENA N TIMPUL I DUP TRANARE I DEZOSARE


Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar s se asigure c tranarea i dezosarea crnii de pasre de
curte i de lagomorfe are loc n conformitate cu urmtoarele cerine:
Este necesar ca operaiunile efectuate n cazul crnii s fie organizate astfel nct s se evite sau s se reduc
la minim orice contaminare.

n acest scop, este necesar ca operatorii din sectorul alimentar s se asigure n special c:
-carnea destinat tranrii este introdus progresiv n funcie de nevoie n spaiul unde se lucreaz;
-n timpul operaiunilor de tranare, de dezosare, de fasonare, de feliere, de debitare, de mpachetare i de
ambalare, se menine carnea la o temperatur de cel mult 4 oC cu ajutorul unei temperaturi ambientale de
12oC sau a unui alt sistem cu efect echivalent i
-atunci cnd spaiile sunt autorizate pentru tranarea crnii care provine de la specii diferite de animale, se
prevd msuri de precauie n vederea evitrii oricrei contaminri ncruciate, prin efectuarea separat n
spaiu i timp a operaiunilor executate n cazul diferitelor specii.
De ndat ce este tranat i, dup caz, ambalat, carnea trebuie s fie refrigerat la temperatura prevzut la
punctul
n timpul depozitrii i transportului, carnea expus trebuie separat de carnea ambalat, cu excepia cazului
n care se menine carnea la o temperatur de cel mult 4 oC ,aceasta este depozitat sau transportat n
momente diferite sau astfel nct ambalajul i modul de depozitare sau de transport s nu poat constitui o
surs de contaminare pentru carne.

SACRIFICAREA N EXPLOATAIE
Operatorii din sectorul alimentar pot sacrifica psrile de curte menionate de capitolul IV, punctul (1) litera
(b) punctul (i) n exploataie numai cu autorizarea autoritii competente i cu respectarea urmtoarelor
condiii:
Este necesar ca exploataia s fie supus unor inspecii veterinare periodice.
Operatorul din sectorul alimentar trebuie s informeze, n prealabil, autoritatea competent cu privire la data
i ora sacrificrii psrilor de curte.
Exploataia trebuie s dispun de spaii de adunare a animalelor care permit realizarea unei inspecii
veterinare ante-mortem a grupului.

Exploataia trebuie s dispun de spaii corespunztoare pentru sacrificarea animalelor n condiii igienice i
pentru manipularea ulterioar a psrilor de curte.
Este necesar s se respecte cerinele privind bunstarea animalelor.
Psrile de curte sacrificate trebuie s fie transportate spre abator nsoite de o declaraie ntocmit de ctre
operatorul din sectorul alimentar care le-a crescut, n care se indic orice produs de uz veterinar sau alt
tratament care le-a fost administrat, precum i datele de administrare a acestor tratamente, perioadele de
ateptare i data i ora sacrificrii.
Animalul sacrificat trebuie s fie transportat spre abator nsoit de un certificat ntocmit de medicul veterinar
oficial sau de medical veterinar autorizat n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004.
n ceea ce privete psrile de curte crescute pentru producia de foie gras, carcasele neeviscerate trebuie s
fie transportate de ndat i refrigerate, n cazul n care este necesar, pn la un abator sau la o secie de
tranare. Este necesar ca acestea s fie eviscerate n termen de 24 de ore dup sacrificare sub controlul
autoritii competente.
Psrile de curte cu eviscerare amnat obinute n exploataia de producie pot fi inute timp de cel mult 15
zile la o temperatur care s nu fie mai mare de 4 oC. Acestea trebuie s fie apoi eviscerate ntr-un abator sau
o secie de tranare care se afl n acelai stat membru ca i exploataia de producie.

AGENI DE RETENIE A APEI


Operatorii din sectorul alimentar nu introduc pe pia carnea de pasre tratat pentru a favoriza retenia de
ap ca fiind carne proaspt, ci ca preparat de carne, sau o utilizeaz n producia de produse prelucrate.

ETICHETAREA
Este necesar ca ambalajele destinate livrrii la consumatorul final i care conin carne tocat provenind de la
psri de curte sau solipede sau preparate din carne care conin carne separat mecanic s conin o
inscriptie prin care se atrage atenia c aceste produse trebuie s fie fierte nainte de a fi consumate.

SACRIFICAREA (TIEREA) PSRILOR


Se efectueaz n abatoare de psri acestea vnd dou zone:
1) zona adposturilor,
2) zona industrial.
Zona 1 cuprinde:
arcul de recepie i triere;
adposturile pe specii, izolatorul pentru psri bolnave;
ma ga zia de f u ra je
. Zona 2 cuprinde:
sli de tiere pe specii;
sli pentru prelucrare frigorifi c;
s li de t ra n a re ;
ncperi de uscare i depozitare a penelor;
anexe sociale i administrati ve.
Abatoarele sunt prevzute cu linii continue de prelucrat psri.n abatoare se sacrific: gini, curci, palmipede
(gte rae)

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE SACRIFICARE A PSRILOR


Transportul la abator se face cu autovehicule cu cuti.
Psrile destinate condiionrii (creterii n greutate) sunt duse la adposturi de condiionare.
Psrile desti nate sacrifi crii sunt inute n padocuri (spaii amenajate pentru inerea
psrilor)pentru odihn i regim (alimentar i hidric).
Timpul normal de odihn este de 2 zile din care ultimele 6 ore psrile sunt inute la post (regim)fr hran
pentru a se goli coninutul intestinal.
Pentru evacuarea complet a coninutului intesti nal, n perioada de regim se administreaz
unpurgativ salin (sare cu efect purgativ) Na2SO4 sau Mg SO4.

n timpul perioadei de odihn se face sortarea psrilor dup:


mrime;
sta re d e n g r a re ;
culoarea penajului.
Dup sortare se face examenul sanitar-veterinar de ctre o persoan califi cat, psrile a
cror creste i brbie au culoarea modifi cat, cele cu seroziti la ochi, au mucoziti la cioc,
cu arti culaiideformate se izoleaz i se sacrific la hala sanitar.Psrile sntoase se ncarc n cuti
aezate pe crucioare i se transport la hala de tiere.Cutile se descarc la captul liniei de tiere.
Fiecare pasre se scoate din cuc, se suspend pe linia aerian prin prinderea labelor
ntr-uncrlig al transportorului care le deplaseaz la locul de asomare.

Asomarea psrilor se poate face:


mecanic (prin lovire n cap cu un ciocnel de lemn);
electric;
c h i m i c ( i n h a l a r e C O 2).
La asomarea electric, parametrii sunt:
tensiunea curentului 65 V;
intensitatea curentului 0,3 0,5 A;
ti m p u l 2 - 3 s e c u n d e .
Curentul electric se poate aplica direct crligelor de care este suspendat pasrea sau se folosesccuite
electrice care asigur asomarea n momentul secionrii vaselor sanguine.

Sngerarea
La psri, oasele capului sunt legate de maxilarul inferior prin intermediul osului ptrat astfel esteposibil
s se deschid gura acestora foarte mult.Alt caracteristic a psrilor privete vascularizarea capului i
anume prezena unui sinus venospe bolta palatinului la originea limbii i care leag venele palatine.Totodat,
psrile au i o fant a palatinului, astfel, dup ce s-a deschis mult gura, se poate facesngerarea prin
crestarea punii venoase de legtur precum i neparea creierului mic (a cerebelului) printraversarea fantei
palatine.Sngerarea se mai poate executa prin secionarea lateral a gtului la 2 cm sub ureche. Se asiguro
bun sngerare. Sngerarea prin decapitare nu este indicat ntruct d aspect urt regiunii gtului caurmare
a tratamentului termic.Sngele se recolteaz n recipieni aezai sub jgheabul de sngerare. Sngele se mai
poate recoltai individual de la fi ecare pasre prin aplicarea unui balon de cauciuc pe ciocul
psrii imediat dupsecionarea vaselor. Balonul are aproximati v 75 ml i are o clem cu arc
care menine deschis gura psrii. Acest procedeu este mai dificil, se aplic mai rar.

Jumulirea psrilor.
Este operaia cea mai grea.Penele sunt de 2 feluri: de acoperire, i de nclzire (puful)
1. Penele de acoperire sunt: pene propriu-zise i fulgi.
a) Fulgii acoper tot corpul i sunt rspndii uniform pe corp.
b) Penele propriu-zise sunt de 3 feluri:
pene de la aripi;
pene de la coad;
pene de pe corp.
Penele de la aripi sunt de 2 feluri: pentru zburat i de acoperire a aripii.
Penele de la coad sunt de 2 feluri: cele care servesc la crm i pene de acoperire
Penele sunt nfipte n foliculi plumiferi (puful).
Puful este format din pene subiri i moi i sunt mai frecvent la nottoare.
La baza cozii, se afl o gland cu secreie uleioas numit glanda uropigen (trti).
Secreia acestei glande protejeaz penele mpotriva apei. Penele propriu-zise, fulgii i puful
secompun din: o tulpin numit tij i rdcina penei numit rahis.
Rdcina penei este nfipt n folicululplumifer.Rdcina penei ptrunde n piele nclinat, orientat antero-
posterior.
Fora de reinere a penelor n foliculii plumiferi crete dup sacrifi carea psrii pe msur ce
sercete.
La gini i curci, este indicat ca jumulirea s se fac imediat dup tiere.Palmipedele avnd grsime
subcutanat se las puin s se rceasc pentru a se ntri aceast grsime.Metodele de jumulire
sunt diferite n funcie de felul penajului.
La gini i curci predomin penele de acoperire, la palmipede predomin puful.Penele de acoperire sunt
nfipte adnc i sunt meninute n foliculii plumiferi de ctre nite muchimici ce se gsesc n jurul
foliculilor.Aceti muchi sunt coordonai de un centru nervos situat n partea anterioar a
creierului mic(cerebelul). Pentru a desprinde mai uor penele este indicat puncia creierului
mic prin traversarea cucuitul a fantei palatine.
Pentru a uura smulgerea penelor la speciile cu pene mari, fr puf (gini i curci), se
aplicoprirea.
La palmipede, din cauza pufului, penajul este foarte compact i apa de oprire nu ptrunde pnla
piele.
La palmipede, apa de oprire este mpiedicat s intre sub pene i datorit
s e c r e i e i f o a r t e puternice a glandei uropigen.
n concluzie, la palmipede nu se face oprirea.

Jumulirea manual a ginilor i a curcilor


Imediat dup sacrifi care se smulg mai nti penele de pe aripi i cele de pe coad (remigele
irectricele), apoi se smulg restul penelor de pe cap i coad (de acoperire).Restul penelor se smulg n
urmtoarea ordine: nti penele de pe o parte a abdomenului i picior,apoi de pe cealalt parte a
abdomenului i picior, apoi urmeaz penele de p e spinare i gt i n final mairmn 5% pene subiri i
cotoare care se ndeprteaz prin prlire.Penele se adun n saci pe categorii.

Jumulirea mecanic a ginilor i curcilor cu oprire prealabil.


Se face n bazine cu ap de 50-60C, timp de 1-2 minute.
Penele se ndeprteaz la maina de jumulit cu degete de cauciuc care lovesc penele desprinzndu-le din
foliculii plumifer.
Penele se recolteaz sub maina de jumulit.
Principiul mainii este asemntor cu al mainii de ndeprtat prul de la porc.
Penele recoltate sebag n maina centrifug, se spal, se zvnt i se usuc ntr-un usctor tip tambur.
Se transport pneumatic la depozitul de pene, se baloteaz i se depoziteaz.

Jumulirea palmipedelor
Se face dup o prealabil prelucrare termic cu aer nclzit sau cu amestec abur-aer la temperatura de 75-
80C, ti mp de 2-3 minute, astf el la nivelul pieii se asigur 50-51 C i apoi se face o
jumuliremanual sau cu maini de jumulit.

Finisarea psrilor
Sunt jumulite parial, se face prin ceruire; se scufund pasrea ntr-un amestec de cear topit.care dupa
racier se indeparteaza odata cu penile.
Prepararea amestecului de cear
Se iau n pri egale parafin pur de culoare alb sau de colofoniu galben deschis.
Se topesc la 200-250C, timp de 60-90 minute. Se adaug 1% C(OH)2(var stins), acesta ntrete colofoniul
Masa de cear astfel preparat are culoare cafeniu deschis i temperatur de topire 50-55C.
Psrile parial jumulite se introduc 4-5 secunde n cear topit, se scot, se rcesc 20 de secunde iapoi din
nou se cufund o secund n cear.
Pe corpul psrii se depune un strat de cear de 2-2,5 mm, nainte ca ceara s se rceasc complet,ci doar
att ct s se ntreasc puin, se scoate de pe corpul psrii, pornind dinspre picioare nspre gt.
Ceara se poate ndeprta i cu maina de jumulit cu degete.Pentru a separa penele de masa de cear
se topete din nou i se separ penele de cear prin centrifugare.
Penele se spal, se usuc i se baloteaz.

Legislaie specific Romnia

Ordinul nr. 535/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile de sntate care
reglementeaz comerul dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspt,
abrogat prin Ordinul 240/2006
Ordinul nr. 43/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile de sntate care
reglementeaz comerul dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspt
Ordinul nr. 140/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind msurile de control pentru
grip aviar
Ordinul nr. 144/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile de sntate a
animalelor, care reglementeaz comerul intracomunitar i importul din ri tere de psri i ou de
incubaie, care intr n vigoare la 01.01.2007
Ordinul nr. 391/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile de sntate
animal care reglementeaz comerul Romniei cu statele membre ale Uniunii Europene i importul
din ri tere de carne proaspt de pasre, abrogat prin Ordinul ANSVSA nr.240/2006
Ordin nr. 869/2006 privind aprobarea Normelor specifice referitoare la cauciucul care vine n contact
cu alimentele i la cernelurile i concentratele de culoare ce intr n componena materialelor i
obiectelor care vin n contact cu alimentele
Ordin nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitilor cu impact semnificativ
asupra mediului
Ordinul 240/2006 pentru abrogarea anumitor ordine privind igiena alimentelor i condiiile de
sntate pentru producerea i punerea pe pia a anumitor produse de origine animal destinate
consumului uman
Norma din 11.08.2006-Norma sanitar-veterinar privind protecia animalelor n timpul sacrificrii i
uciderii
Norma din 27.06.2006 privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviar)

Legislaie specific UE
Carne de pasre
Regulamentul 3485/80 de modificare, ca urmare a aderrii Greciei, a Regulamentului 2782/75 privind
producia i comercializarea oulor pentru incubaie i puilor de ferm
REGULAMENTUL (CE) NR. 543/2008 AL COMISIEIdin 16 iunie 2008de stabilire a normelor de aplicare
a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului n ceea ceprivete standardele de comercializare a
crnii de pasre COMISIA COMUNITILOR EUROPENE,
Regulamentul (CE) nr.543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a - Regulamentului (CE)
nr.1234/2007 n ceea ce privete standardele de comercializare a crnii de pasre;
Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea crnii de pasare ( cu
exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007);
Regulamentul 2777/75 privind organizarea pieelor n sectorul crnii de pasre Regulamentul
2782/75 privind producia i comercializarea oulelor pentru incubaie i a puilor de ferm
Regulamentul 368/76 de modificare a Regulamentului 2771/75 n ceea ce privete perioade de
referin pentru calculul taxei i preul limit n sectorul oulelor
Regulamentul 369/76 de modificare a Regulamentului 2777/75 n ceea ce privete perioada de
referin pentru calculul taxei i a preului limit n sectorul crnii de pasre
Regulamentul 1868/77 de stabilire a modalitilor de aplicare a Regulamentului 2782/75 privind
producia i comercializarea oulor pentru incubaie i a puilor de ferm
Regulamentul 109/80 privind aplicarea celei mai mici rate pentru restituirile la exportul unor produse
din sectoarele oulelor i crnii de pasre

Faza de ingrasare la curcani

Dupa perioada de crestere trebuie sa se delimiteze o perioada in care


curcanii isi ating greutatea ideala pentru a putea fi taiati si comercializati. Faza de ingrasare la curcani incepe
din saptamana a saptea pana la sfarsitul perioadei de ingrasare. In saptamana a sasea se temina perioada de
crestere, puii fiind acoperiti complet cu pene. In faza de ingrasare puii sunt sortati pe sexe.Curcile raman in
tarc in timp ce curcanii sunt mutati in alt grajd. Mutarea lor separata este un lucru pozitiv, deoarece animalele
se vor imbolnavi mai greu deoarce au mai mult spatiu si in plus se pot misca mai mult si neingradite prin grajd
si isi pot gasi locuri individuale de repaus. Fazele de mijloc si de sfarsit ale ingrasarii au loc in asa numitele
grajduri deschise. Densitatea acceptata la curcani e de 2,5 pasari / mp si la curci de 5 pasari / mp. Daca
densitatea creste apar efecte negative asupra greutatii pasarilor, fiind mai mica, si duce chiar la o mortalitate
mai mare a pasarilor. Cu toate ca in a sasea saptamana pasarile au toate penele crescute, ele trebuie totusi sa
fie tinute la o anumita temperatura, mai ales curcile care mai raman un timp in primele grajduri. In schimb la
grajdul in care se muta curcanii, trebuie sa fie un incalzitor sau radiator care sa dea caldura mai ales la partea
din fata a grajdului. Apoi se vor pune incalzitoare si la partea din spate a grajdului, astfel pasarile sa poata sta
si in acest loc.

Deoarce curcanii provin din regiuni mai calde ca America de Sud si Centrala le place mai mult caldura.
Temperaturile mai ridicate si valurile de caldura nu afaceteaza sanatatea curcanilor. Temperaturile crescute
fac pasarile sa piarda mai repede din greutate.

Prinderea, transportul, taierea si comercializarea curcanilor


Dupa ce am vorbit despre cresterea curcanilor trebuie sa vorbim si de transportul, prinderea, taierea si
comercializarea lor. Curcanii nu mai sunt hraniti inainte cu 8 ore de a fi transportati. Pe perioada
transportului, apa nu trebuie sa lipseasca.

Pasarile sunt incarcate cu mare grija in containere, deoarce curcani sunt pasari greoaie, mari, sperioase,
predispuse la manifestari de panica, invinetiri si fracturi. Riscul de ranire al curcanilor trebuie redus pe cat
posibil. Pentru incarcarea lor in custi este nevoie de doi oameni. In fiecare cusca trebuie sa fie maxim 40 60
de curcani, iar pe nivel 150. Intr-un camion intra aproximativ 1000 pasari. Ridicarea custilor se face cu un
sistem hidraulic. Containerele sunt prevazute cu scarita, iar la partea superioara se va depozita carnea taiata
si in partea de jos pasarile vii.

Taierea curcanilor

Cu o zi inainte de taiere, pasarile vor fi verificate de medicul veterinar. Taierea este realizata la o saptamana
dupa depunerea oualor, respectiv instalarea curcilor. La ajungerea lor la abator, pasarile vii si sanatoase, sunt
din nou consultate de un veterinar. Acest veterinar are rolul de a aviza taierea pasarilor sanatoase si a
identifica numarul de pasari moarte in timpul transportului. Fiecare pasare taiata trebuie examinata. Pasarile
necorespunzatoare sunt indepartate. Taierea este supusa autoritatilor medical veterinare si controlului
statului.

Curcile sunt gata de taiere la varsta de 16 saptamani, iar la curcani varsta de taiere este de 21 saptamani.
Camionul ajuns la abator se va parca langa banda de taiere, unde vor fi imediat atarnate custile de transport.
Pasarile vor fi decapitate automat, imediat, iar sangele se va scurge intr-un jgheab. Apoi vor atarna pe banda
la o temperatura de 51- 52 C. Aproximativ cinci minute se vor opari intr-un cazan, unde circa 99 % din pene
sunt pierdute. Daca este o temperatura prea mare pielea pasarilor este degradata. Etapa de jumulire a
penelor se desfasoara in cazan, penele fiind preluate de fabricile specializate, dupa care urmeaza transarea.
Inima, ficatul si stomacul sunt ambalate separat si sunt puse in vanzare. Curcanii stau apoi la frigider, la 2 C
aproximativ 10 12 ore.

Comercializarea curcanilor

Dupa ce carnea de curcan a fost racita la 2 C se va trimite la prelucrare. Carnea de curcan se comercializeaza
aproape exclusiv proaspata. De obicei carnea este proportionata astfel ca ea sa se prepare repede si usor,
consumatorul economisind astfel timp si energie. Exista o solicitare mai mare pentru carnea transata fata de
vanzarea curcanilor intregi. Din curcani se mai realizeaza si semipreparate sau mezeluri, la noi pe piata fiind
din ce in ce mai cautate. Din curcani putem comercializa: partea superioara a pulpei, partea inferioara a
pulpei, aripile, pieptul cu piele si os, gatul, spinarea, pieptul file fara os, pulpele dezosate si organele ca inima,
ficat si stomac. Asa cum am vorbit si in celelalte articole cea mai cautata si valoroasa este carnea de pe
pieptul de curcan. Ea este potrivita pentru diferite modalitati de preparare ca: file, friptura, snitel, rulada,
carne marinata, afumatura, pane sau condimentata. Trebuie sa avem grija cum hranim si intretinem curcanii,
astfel sa avem o greutate cat mai mare a pieptului de curcan pentru ca acesta ne va da o rentabilitate la
comercializare mai mare. La un curcan de 19 kg, pieptul reprezinta aproximativ 31 % din greutate. Un curcan
de 19 kg este foarte bine intretinut, unul care nu este crescut in conditii corespunzatoare are o greutate de 16
kg din care aproximativ 27 % este piept.

AVANTAJELE CRESTERII STRUTILOR

-Terenul necesar unei ferme de struti este mic, ajungand doar 1-2 hectare.
-Terenul folosit poate fi zona arida sau semiarida, chiar impropriu agriculturiii.
-Nu produce poluare zonala si nu induce mirosuri neplacute.
-Amenajarile nu sunt costisitoare.
-Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si concentrate.
-Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile
-Perioada mare de fertilitate peste 30 de ani.
-Randament mult superior celorlalte animale si pasari.
-Sunt foarte prolifice pot ajunge la peste 80 oua /an.
-Ajung la o greutate de sacrificare de peste 100 kg in 12 luni.
-Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate.
-Au o carne delicioasa, comparabila cu cea de vita, dar cu continut scazut de colesterol, calorii si grasime.
-Grasimea este cautata in industria farmaceutica si cosmetica.
-Pielea este folosita in marochinaria de lux.
-Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor electrostatice).
-Exista o cerere pe piata internationala si locala nesisfacuta de productia actuala.

PRODUSE DERIVATE DIN STRUT

Scopul ultim si efectiv al cresteri strutului este vanarea si utilizarea asa-numitelor produse de origine
animala de la strut se poate obtine carne slaba pretioasa, piele pretioasa, pene si fulgi precum si alte
produse secundare in aceasta privinta sunt destinate alimentatiei umane organele interne:inima, ficatul si
stomacul musculos , care corespund asa numitelor delicatese. Acestor produse mai cunoscute cercetarea
pare sa vrea sa dauge altele, precum globul ocular care poate fi folosit la transplantul la om si genele pe care
industria le-a gasit interesante ca accesorii ale frumuseti feminine (gene false).
Produse derivate

Scopul ultim si efectiv al cresteri strutului este vanarea si utilizarea asa-numitelor produse de origine
animala de la strut se poate obtine carne slaba pretioasa, piele pretioasa, pene si fulgi precum si alte
produse secundare in aceasta privinta sunt destinate alimentatiei umane organele interne:inima, ficatul si
stomacul musculos , care corespund asa numitelor delicatese. Acestor produse mai cunoscute cercetarea
pare sa vrea sa dauge altele, precum globul ocular care poate fi folosit la transplantul la om si genele pe care
industria le-a gasit interesante ca accesorii ale frumuseti feminine (gene false).

Carnea de strut

Partile carnoase ce pot fi obtinute reprezinta un procentaj mare din greutatea in viu a animalului(circa 36%
intre 28 si 40 kg).Valorile analitice ale carnii folosite in alimentatia umana sunt: lipidele 1,26% proteinele
20,69% calorii 94kcal/100 g. La aceste valori , la care se adauga o cantitate foarte scazuta de colesterol si
sodiu , dar si o cantitate semnificativa de fier , fac din aceasta carne un aliment alternativ si optim pentru
dietele hipocalorice , valabile si necesare in bolile cardiovasculare chiar si datorita aspectului(carne roz si
moale ca fileul de vitel).

Oul de strut

Cred ca este bine sa vorbim si oul de strut este bine sa le mentionam din doua motive: in primul rand
pentru ca este un produs comestibil si in al doilea rand pentru ca exista o piata a cojilor pictate artistic.

Penele de strut
Produsul derivat din strut fie la sacrificarea acestuia fie in timpul vieti care este cunoscut de mai mult timp ,
este penajul, penele sunt pretuite pentru ca sunt unice de o perfecta simetrie atat in lungime, cat si in
desenul firelor ce se indeparteaza de la nervura centrala pe cele doua laturi.Penele de pe aripi si de pe
coada , mai ales cele albe ale masculului , sunt foarte pretioanse pentru dimensiunile si prefectiunea lor.
Penele de pe spate sant rezervate produceri de dispozitive de desprafuire , fie aceste clasice pamatufuri de
sters praful fie sofisticatele filtre antipraf din instalatie de filtrare a aerului.

Pielea de strut

Chiar si pielea a fost foarte cunoscuta in trecut pentru frumusetea moliciunea si rezistenta sa ,si a fost
utilizata pentru productia de genti, pantofi, cisme si marochinarie comparabile , daca chiar mai frumoase
decat cele de crocodil si soparla.
Aceste scurte indicatii referitoare la produsele ce pot fi obtinute din cresterea strutului fac parte dintre
informatiile de care este nevoie pentru creare pieti. Dintr-o piata creata bine si corect cu produse alese vor
deriva acele foloase pe care le asteptam crescatorii.Cu cat acestia vor stii sa coordoneze si sa se uneasca
pentru a realiza productii interesante din punct de vedere cantitativ (singurele care vor crea o piata
adevarata) cu atat va aparea calitatea naturala a tuturor lucrurilor pe care strutul poate sa le dea.

Produsul derivat din strut fie la sacrificarea acestuia fie in timpul vieti care este cunoscut de mai mult timp
, este penajul, penele sunt pretuite pentru ca sunt unice de o perfecta simetrie atat in lungime, cat si in
desenul firelor ce se indeparteaza de la nervura centrala pe cele doua laturi.Penele de pe aripi si de pe
coada , mai ales cele albe ale masculului , sunt foarte pretioanse pentru dimensiunile si prefectiunea lor.
Penele de pe spate sant rezervate produceri de dispozitive de desprafuire , fie aceste clasice pamatufuri de
sters praful fie sofisticatele filtre antipraf din instalatie de filtrare a aerului.

CURIOZITATI

Strutii pot trai pna la 80 de ani n captivitate;


Masculii ajung la maturitate la 2 ani si 6 luni, iar femelele la 2 ani;
La maturitate strutul are cel mai dezvoltat sistem imunitar cunoscut pna n prezent;
Ochii strutilor sunt mai mari dect creierul lor;
Strutii pot alerga cu 72 km/h timp de 30 minute, fiind astfel pe locul doi n lume;
Pielea de strut este mai scumpa dect pielea de crocodil sau de sarpe;
Coaja oului de strut are aceeasi rezistenta ca portelanul chinezesc, fapt pentru care este folosita la
confectionarea diferitelor obiecte ornamentale;
ntr-un cuib (n mediu natural), ouale sunt depuse de mai multe femele, desi cloceste doar o singura femela;
Strutul are un somn profund, el putnd fi fotografiat cu lumina unui blitz si se poate face zgomot fara ca el sa
se trezeasca;
Contrar celor crezute de majoritatea oamenilor, strutii nu si baga capul n nisip. Ei si ntind gtul pe sol
atunci cnd vor sa se camufleze;
Strutii sunt recunoscuti ca fiind foarte prietenosi; dresati acestia urmeza copii precum cinii;
Oul de strut este echivalentul a 24 de oua de gaina, fierberea lui ~ 2 ore
O femela poate produce intr-un an 1500 Kg de carne.

Despre Carnea de strut


Carnea de stru este considerat ca fiind una din cele mai sntoase crnuri, avnd un coninut foarte sczut
n grsimi i calorii n comparaie cu carnea de porc, vac, pui sau curcan, odat cu un coninut bogat de
proteine i fier. De asemenea carnea de stru este cunoscut datorit coninutului mic de colesterol fiind o
alternativ excelent pentru toate acele persoane consumatoare de carne rosie dar care sunt ngrijotate de
nivelul ridicat de grasime din dieta lor

Aceasta carne se poate prepara asemeni celorlalte crnuri cunoscute n alimentaia tradiional (pui, porc,
vit), putnd fi preparata la grtar, la cuptor, n form de gula, toctur sau friptur, de asemenea putndu-
se face din aceast carne o mulime de specialiti precum crnai, unc afumat sau alte asemenea
produse.
Coninutul de COLESTEROL (mg) este cu 43 % mai mic comparativ cu carne de pui;
Coninutul de GRASIMI (gr) este cu 38 % mai mic comparativ cu carne de pui;
Valoarea energetic (Kcal) este cu 74 % mai mic comparativ cu carne de pui;

Spunei nu colesterolului!

Ceea ce mancam, n mod cert, influeneaz sntatea noastr funcionarea inimii i a ntregului
sistem vascular, tensiunea arterial, pn chiar i dispoziia zilnic a fiecria dintre noi.
Sntatea noastrpoate fi mbuntit considerabil, cu cel puin 30%, prin diminuarea cantitii de
grsimi i colesterol consumat.

Carnea de stru este soluia, deoarece aceasta conine mai puine calorii, mai puin colesterol i mai
puine grsimi, chiar decat carnea de curcan sau cea de pui, fr piele*.

* (articolul Carne de stru: alternativa sntoas pentru carne roie n vol. 3 Revista pe probleme de
alimentaie (Journal of Nutrition in Recipe and Development, v. 3).

Carnea de stru reduce nivelul de colesterol duntor i crete nivelul de colesterol util!

ntr-un numr recent ale revistei The Archives of Internal Medicine au fost publicate rezultatele
unui experiment care a durat 36 sptmni, efectuat de ctre Centrul de boli clinice din Chicago, al crui scop
era de a determina influenarea pe termen lung a dietelor prin consumul de crne roie i alb pentru a
diminua nivelul de colesterol. n acest experiment au participat 191 persoane care aveau un nivel ridicat de
colesterol. Astfel n experiment participanii au urmrit recomandrile Programului Naional Educaional pe
Problemele Colesterolului (NCEP), care const n consumarea a 28 grame carne de stru pe zi (5-7 zile pe
sptman). Experii au constatat faptul c dieta n care a fost introdus crnea de stru a dus la diminuarea
nivelului de LDL-C (colesterol duntor), i mbuntirea nivelului de YDL-C (colesterol util). Efectul a fost
observat pe toate cele 36 sptmani ale experimentului.

Carnea de stru este un produs dietetic ce poate nlocui oricare alt carne roie n raia alimentar a
celor ce au o greutate peste cea normal. Pentru a demonstra acestea, un grup de cercettori francezi au
fcut urmtorul experiment. De-a lungul a 28 sptmani, s-a administrat o diet special, care includea carne
de stru n locul crnii de vit. n experiment au participat 18 persoane, sub atenta supraveghere a unui
nutriionist. Rezultatul a fost pozitiv, astfel femeile au pierdut n medie n greutate aproximativ 5 kg, iar
brbaii pn la 7 kg. Pe lng aceasta, nivelul colesterolului a sczut considerabil 12,5% la femei i respectiv
17,9% la brbai. Consumul n alimentaia zilnic a crnii de stru permite scderea n greutate i reducerea
nivelului de colesterol, fr stresul i efortul schimbrii obiceiurilor culinare, n acelai timp savurnd cea mai
gustoas carne roie.

arnea de stru sursa longevitii


Vrem s fim sntoi i la 20 de ani i la 30 de ani i la 75 ani. n vremurile noastre bolile vasculare i cele
de inim reprezint problema numrul unu i cauza celor mai mutle decese, att la nivel mondial ct i n
Romnia.
Exist o relaie direct ntre tensiunea arterial ridicat i concentraia grsimilor n snge. Avnd n
vedere trendul global pentru un stil mai sntos de via, aici perspectivele sunt cu adevrat enorme.
Carnea de stru este cel mai bun produs pentru cei interesai de problema sntii. Dac introducem n
alimentaia zilnica carne de stru n locul carnii de porc sau celei de vit (se deosebesc prin coninutul ridicat
de grsimi i colesterol), vom diminua semnificativ riscul apariiei arterosclerozei, infarctului miocardic sau
accidentului cerebral vascular.

Starea de sntate a fiecrui om este direct legat de nivelul de seleniu din organism. Coninutul
ridicat de calciu i seleniu din carnea de stru acioneaz benefic asupra organismului oamenilor cu varst
naintat. Seleniul contribuie la prevenirea bolilor vasculare i celor de inim, diabetului, hepatitei cronice i
apariiei tumorilor, acesta ajutnd de asemenea la ntrirea sistemului imunitar al organismului prin activarea
producerii de anticorpi.
Conform informaiilor de pe site-ul spitalului american Brigham and womens hospital, recunoscut
drept unul din cele mai bune spitale din lume, n articolul doctorului Karen Schreder Eating a Diet Moderate
in Protein-Rich Foods sunt descrise avantajele dietei cu coninut moderat de proteine i se accept nlocuirea
crnii roii de vit cu o carne roie mai puin gras. n articol, de aemenea, se recomand consumul
grsimilor omega-3, acestea fiind benefice pentru prevenirea compactrii arterelor i apariiei trombelor.
Consumul grsimilor omega-3, previne arteroscleroza, infarctul miocardic i accidentul cerebral vascular.

Doctorul Mercola, pe propriul site http://www.mercola.com, menioneaza: carnea de stru drept este
una dintre cele mai bune crnuri att pentru coninutul de acizi omega-3, a caror deficit se observ practic la
toate celelate crnuri ct i pentru restul calitilor deosebite ale acesteia.
Conform unui studiu cu un esantion de 5000 de femei, ce sufer de diabet, ce au consumat mncare cu un
coninut moderat de acizi grasi omega-3 de dou pna la patru ori pe saptamana, s-a constatat ca
participantele la experiment sunt cu 36% mai putin expuse bolilor de inima.
Alturi de carnea de stru este recomandat i carnea de bizon, ambele fiind foarte bune, att din punct de
vedere al valorilor nutritive ct i din punct de vedere al gustului.

Atacul Cerebral si a Infarctului

Pe site-ul asociaiei americane in combaterea accidentelor cerebral vasculare, www.strokeassociation.org, se


recomand consumul crnii de stru ca alternativ la carnea de vit, porc sau pui pentru prevenirea infractului
miocardic i a accidentelor cerebral vasculare.

Unul dintre cei mai renumii doctori dietologi, doctor Rozmari Vernon, scrie n cartea sa Suntei ceea ce
mancai despre importana alimentaiei corecte (http://www.dolfzine.com). Acest renumit dietolog d
urmtoarele recomandri: Trebuie s evitai sedimentul excesiv de grsimi n corp!. Conform Dr. Vernon,
grsimile trebuie s constituie cam 30% din totalul de hran zilnic pentru om normal.
Cu toate acestea alte nume sonore n domneiu susin c aceast procent poate crete pn la 40% chiar 45%,
dar n aceste cazuri este necesar urmrirea tipurilor de grsimi consumate ("Syndrome X," Gerald Reaven,
M.D., Simon & Schuster, 2001). Trebuie limitat consumul grsimilor saturate. n diet trebuie s fie incluse
surse utile de grsimi, precum acizi grai Omega-3 sau acizi gamma-linolici.

Garania dezvoltrii sntoase a copiilor dumneavoastr

Carnea de stru este un produs de nenlocuit nu numai pentru aduli, dar i pentru copii. Alimentaie
corect i sntoas a mamelor n timpul sarcinii este baza sntii i dezvoltrii ulterioare a copilului. Un
rol important il are alimentaia copilului n primii ani ai vieii, moment n care se formeaz sistemul imunitar
al organismului i se imprim o linie sntoas de cretere.
Consumul crnii de stru este benefic, n special pentru copii n perioada creterii, datorit coninutului
ridicat de proteine i a coninutului sczut de colesterol i a coninutului de acizi grasi nesaturai.
Aceast carne este cu adevrat un produs dietetic unic, deosebindu-se decelelalte feluri de crnuri
printr-un coninut scazut record de colesterol, un coninut de grsimi de doar 1,5 %, peste 22% proteine i
aminoacizi i un coninut optim de fier. Combinaia unic de aminoacizi coninut n carnea de stru, ajut la
funcionarea stabil a sistemului imunitar al organismului uman, contribuind la stimularea activitii acestuia.
Carnea de stru poate fi folosit n produciaalimentelor pentru copii, datorita cantitii mare de calciu,
fier i zinc coninute, minerale foarte important pentru creterea i dezvoltarea optima a copilor.

Proteinele sunt principala surs n sintetizarea sistemnului muscular, a organelor interne, a glandelor
i practic a oricrui segment din organismul fiecrui om. Pentru sintetizarea acestor proteine vitale,
organismul uman are nevoie de 22 varieti de proteine dintre care acesta poate produce doar 13 din ele.
Restul de 9 varieti de proteine trebuie s fie asimilate n organism prin alimentaie. Aici apare principala i
cea mai mare problem produsele cu un coninut bogat n acest tip de proteine, n special carnea, ca regul
vin nsoite de o mare cantitate de grasimi, iar dintre aceste grsimi la rndul lor sunt din categoria celor
saturate. Aceast lan duce la creterea nivelului de colesterol i a riscului apariiei bolilor cardiovasculare.

O comoar de vitamine

Deficitul de vitamine i de minerale provoac oboseal cronic, stare de istovire i poate fi cauza multor
boli. i de aceast dat carnea de stru vine in ajutor.

n anul 2000, la Universitatea Wisconsin-Madison, Wisconsin USA, s-a efectuat un simpozion privind
crnurile alternative. La aceast ntrunire au participat renumii oameni de tiin, precum Denis Buadge,
Marc Kreul sau Larrz Borchet principalii specialiti ai laboratorului de cercetare tiinific pe problemele
biologiei esuturilor musculare i a crnii pe lang Colegiul de tiine Agricole i ale Naturii al aceleiai
universiti. Medalia de aur a fost decernat mncrurilor din carne de stru pentru excepionala valoarea
nutritiv. CONCLUZIE aceste produse conin o cantitate de dou ori mai mare de fier, de 4 ori mai mare de
vitamina 12 i de 3 ori mai mare de vitamina 6, comparativ cu carnea de vac. De asemenea, aceast carne
are mai multriboflavin, tiamin (vitamin B1), niacin, seleniu, caliu, fosfor, magneziu i cupru n acelai
timp avnd un coninut mic de calorii i sodiu. Mai mult decat att, cu aceast ocazie s-a confirmat faptul c
aceast carne are un coninut de grsimi mai mic dect carnea de pui sau curcan, mai mic chiar dect cea de
bizon, carne care este de asemenea recomandat de ctre muli dietologi. www.aea-emu.org

Sigurana alegerii Dvs.

n ultimul timpse observ o tendin din ce n ce mai accentuat de refuz al consumului de crne de mamifere
din cauza coninutului ridicat de colesterol din aceasta i datorit diferitelor boli periculoase pe care aceste
animale le pot contacta(boala vacii nebune, febr aftoas, grip aviar etc).

Struul este un animal care are descendeni direci dinozaurii. Faptul c a rezistat milioane de ani fr a fi
extins de pe Planet, este dovada unuia dintre cele mai rezistente sisteme imunitare. Cu o speran de via
comparabil cu cea a oamenilor, struul odat adult, riscuril de mbolnvire a acestuia scade foarte mult.
Rezistena struilor asupra unor asemenea boli, reprezint garania unei crni sntoase i sigure pentru
consumul uman. Creterea industrial a struilorla nivel mondial exist de nu mai mult de 20 ani. n toat
aceastperioad nu s-a nregistrat nici un caz de mbolnvire astruilorcu grip aviar sau cu o alt boal
care s se transmit n lan precum aceasta. De asemenea s-a remarcat c n majoritatea cazurilor struiisunt
crescui fr nici un aditiv chimic, ce este direct legat de specificul lor de ntreinere, iar administrarea de
hormoni de cretere nu este tolerat de ctre organismul acestor animale.

Deoarece struiinu pot fi crescui n cuti, asemenea psrilor domestice ori n grajduri, precum vitele sau
porcii, volumul produciei industriale de strui este mult limitat. Pentru o dezvoltare optim a acestor
animale, fermele trebuiesc prevzute cu arcuri pentru ca struii s se poat desfura i crete n voie.
Pierznd n lupta cu creterea intensiv produsele industriei de cretere a struilor sunt n top n ceea ce
privete calitatea. Pasrea, crescut pe punile spaioase, devine pe pieele mondiale, un produs de lux, o
delicates, care mpereun cu proprietile sale gustative i a valoarilor nutritive ntrece multe alte produse i
se bucur de o apreciere foarte mare.
Cel mai convingtor argument n favoarea crnii acestei psri exotice este faptul c la gust ea se apropie
cel mai mult de carne de vit i n special de cea de viel, de calitate superioar, dar mult mai sntoas,
datorit coninutului de micro i macro elemente cu precdere datorit coninutului sczut de colesterol i
grsimi.

Pui de Strut
Cresterea strutilor a fost subiectul multor articole din presa din Romania si din strainatate. Au curs
numeroase randuri despre cat de profitabila este aceasta afacere, dupa care au curs inca si mai multe randuri
despre pierderile pe care le-au avut persoanele care au crescut struti. Care este motivul pentru care afacerea
nu avut succes? Principalul motiv din pricina caruia fermierii au esuat a fost lipsa desfacerii. Cheia oricarei
afaceri este piata! Noi vom venim in ajutorul dumneavoastra si vom prelua animalele. Prezenta in marile
lanturi de retail din Romania si experienta de peste cinci ani in acest domeniu sunt garantia unei colaborari
temeinice.

Piele de Strut
Alaturi de pielea de crocodil si de sarpe, strutul face parte din categoria pieilor exotice. Pielea de strut este
unica datorita aspectului pe care il are. Nici una alt material nu arata similar acesteia. Aceasta este
caracterizata de o serie de bumbi ce se gasesc in partea centrala a pieii...
Produse de dama Produse barbatesti
Cordoane din piele de strut Curele din piele de strut
Posete din piele de strut Pantofi din piele de strut
Pantofi din piele de strut
Mica marochinarie din piele
Mica marochinarie din piele de strut de strut

Strutii sint pasari cu intrebuintari multiple.

Produsele obtinute la sacrificarea acestor pasari sint de o calitate superioara produselor obtinute de la alte
vietuitoare.

In Africa de Sud, unde s-au infiintat primele crescatorii de struti din lume, in ferme de mare anvergura,
profitul obtinut pe produse este urmatorul: 60% piele, 14% carne, 11% pene, iar restul de 15% alte produse si
turism-vizitarea fermelor. In prezent, beneficiul in urma comercializarii carnii de strut creste considerabil.

Pielea

Pielea de strut este prelucrata si este foarte solicitata in industria de marochinarie si incaltaminte. Este o piele
fina dar si foarte rezistenta in acelasi timp. Se pot confectiona si manusi fine si moi dar si cizme de cowboy
rezistente la intemperii.

Pielea de strut este considerata ca fiind cel mai valoros produs obtinut la sacrificarea pasarii este clasificata ca
o piele de calitate superioara, comparabila cu cea a crocodilului sau elefantului. Se poarta extrem de bine si
are o rezistenta mult mai mare la apa decit pielea de crocodil. Comertul international cu piele de strut nu este
interzis doarece provine de la pasari domestice crescute in ferme. Acest fapt a determinat cresterea rapida a
pielii de strut in topul pieilor de lux, inlocuind-o pe cea de crocodil, fosta lidera de piata.

Caracteristica unica a pielii de strut o reprezinta prezenta foliculilor de penaj de pe spatele si pieptul strutului.
Modul in care sint dispusi foliculii, determina pretul pielii astfel: cu cit foliculii sint mai densi si mai distincti, cu
atit pretul este mai mare. O piele mai mare nu este neaparat mai scumpa decit o piele mai mica. Pielea
naturala de strut se distinge foarte usor de imitatie, deoarece proeminenta foliculilor nu poate fi imitata. O
piele de strut are dimensiuni de 1,2-1,7 mp la sacrificare si poate fi valorificata cu 50-120 $. Pielea de strut se
alege dupa numarul si marimea proeminentelor, dupa culoare si diferenta semnelor de pe picioare. Pentru a
obtine o piele viu colorata, stralucitoare si neteda, se tabaceste pielea timp de 6-8 saptamini.

Penele

Penele de strut au fost foarte apreciate de-a lungul anilor, inca din antichitate. Frumusetea lor a impresionat
multe popoare si a cistigat un prestigiu de neegalat ca aspect, rafinament si finete. In secolul trecut au fost
sacrificati foarte multi struti salbatici in Africa, doar pentru pene. Pe vremuri se utilizau doar pentru
indepartarea prafului din locuinte si ca decor pentru imbracaminte si alte accesorii (palarii).

Penele de strut au o calitate deosebita: sint antistatice. De aceea se folosesc cu succes la indepartarea
prafului chiar si la nivel industrial pentru automobile inainte de vopsire sau pentru fragilele componente ale
computerelor.

Penele pot ajunge la o valoare de 15% din valoarea totala a pasarii. Cele mai valoroase sint penele albe ale
aripilor, ale cozii, apoi cele de pe corp, negre in cazul masculilor si maronii la femele.
Penele aripilor sunt mai putine dar mai lungi 45-75 cm, de calitate superioara sau inferioara, diferenta
constind in deteriorarea virfului penei. Marginile penelor pot avea o usoara tenta de maro sau gri. De la
aripile strutilor tineri, mai mici de un an, se pot recolta pene cu o lungime de 45-60 cm.

Penele de pe corp sint mai scurte 15-35 cm, ideale pentru decoratiuni care necesita pene de aceeasi
dimensiune. De asemenea, in cazul deteriorarii virfului, calitatea va fi diferita.

De la un strut se pot stringe 1,5-2 kg de pene dar numai dupa virsta de 16 luni. Penele se string odata pe an
de la pasarile adulte. Recoltarea se face cu grija, evitindu-se scoaterea celor mai tinere (se taie numai penele
uscate la baza). In sistem intensiv se poate recolta (prin taiere) la fiecare opt luni, dar cantitatea de pene
scade dupa 4-5 ani. Puii mici au un penaj pestrit cu nuante de maro si gri, foarte bun pentru camuflare. Este
un penaj tare si putin tepos. La virsta de doua saptamini incepe sa iasa un alt penaj, la baza gri inchis si la
capat maro deschis. Dupa 5-6 luni penajul de pui este complet. In Africa de Sud, prima recoltare a penelor se
face la strutii tineri de 16 luni, cind penajul de adolescent este complet dezvoltat. Acest penaj este apoi
inlocuit cu penajul de adult, mult mai frumos, mai pufos si lung.

Penele de strut se pot vopsi, dar numai dupa ce au fost in prealabil spalate cu sapun sau detergent si uscate
lejer, fara a utiliza surse puternice de caldura. Spalarea este necesara pentru a indeparta orice urma de
murdarie sau grasime.

Penele albe se vopsesc usor, iar cele colorate, maro si negre se decoloreaza inainte de vopsire. Pentru
vopsire se utilizeaza vopsele acide. Metoda este destul de usoara : se amesteca vopseaua, conform
instructiunilor, se scufunda penele in vopsea, apoi se fixeaza culoarea cu putin otet. Penele se scurg si se
usuca normal.

Din punct de vedere al evolutiei, strutul provine dintr-o pasare zburatoare. De-a lungul anilor a devenit o
pasare alergatoare, careia penele nu-i mai erau de un real folos. In concordanta cu aceasta involutie, numarul
de pene de la aripi a scazut de la 37 in anii 1910 la 33 de pene pe aripa in anii 1960, aceasta insemnind o
degenerare de 4 pene pe parcursul a 50 de ani.

Ouale

Ouale de strut sint deosebite ca aspect si unice in lume ca greutate. Pot cintarii 1,2-2,5 kg.
Coaja oului de strut este groasa 2-3mm si dura. In ciuda faptului ca are multi pori la suprafata, este
foarte neteda. Culoarea variaza de la crem la alb-galbui.
Cojile de ou au fost folosite ca rezervor de apa si materie prima pentru bijuterii, din cele mai vechi
timpuri. In Africa, aceste indeletniciri s-au pastrat pina in ziua de azi. Bosimanii recupereaza ouale de strut din
cuiburile parasite, le golesc continutul si le umplu cu apa. Sotiile lor cunosc arta slefuirii si prelucrarii cojilor,
realizind ornamente si bijuterii deosebite.
Aspectul de portelan si duritatea cojii oului de strut au determinat aparitia unei adevarate industrii de
prelucrare a lor. Astfel, dupa pictarea sau sculptarea lor se pot obtine adevarate opere de arta. Vopsirea se
face cu vopsele acrilice sau pe baza de ulei. Imaginati-va un ou de strut incondeiat de Pasti!. Cit despre
sculpturi, se poate spune ca in urma prelucrarii rezulta obiecte cu adevarat deosebite si chiar folositoare:
casete de bijuterii, cutii muzicale, vaze de flori, lampi, bibelouri, obiecte ornamentale. Si bucatile mici de
coaja ramase dupa eclozare, se valorifica in: cercei, catarame si brose.

Ouale de strut sunt foarte bune pentru consumul alimentar. Au aceleasi calitati gustative si nutritive ca si
ouale de gaina. Nu au o aroma sau un gust diferit, cum au ouale de rata si de gisca. Singura diferenta ramine
dimensiunea si greutatea. Un ou de gaina are 60-80 g iar un ou de strut are 1,2-2,5 kg. Calculati cu cite oua de
gaina echivaleaza un ou de strut, cite persoane se pot aseza la masa si cam cit de mare trebuie sa fie vasul in
care veti gati oul!

Carnea

Carnea strutilor nu a fost foarte apreciata de-a lungul secolelor. Este adevarat ca in unele zone de pe glob,
strutii au fost vinati pina la exterminare, Asia, Orientul Mijlociu, Nordul Africii, dar nu in special pentru carne,
ci pentru piele si pene.

Carnea strutilor a inceput sa devina apreciata in secolul XX, cind oameni de stiinta si nutritionisti au facut
cercetari si analize carnii de strut si au ajuns la urmatoarele concluzii: proportia de grasimi si de colesterol
este aproape nula (carnea de la picor are aproape 0,3% grasime)iar concentratia de proteina si fier este mare.

De la un strut ajuns la virsta si greutatea de sacrificare 10-12 luni si 90-110 kg se pot obtine aproximativ 35 kg
carne macra. Sint nutritionisti care nu recomanda abatorizarea pasarilor cu o virsta de peste 15 luni, deoarece
incep procesele hormonale in organism. De asemenea hranirea pasarilor destinate abatorizarii cu furaj ce
contine proteina animala, este total interzisa in unele state din Europa.

Continutul carcasei de strut

Este o carne rosie, asemanatoare la aspect cu carnea de vita sau vitel, clasificata de gurmanzi printre
carnurile rosii asa cum este clasificata carnea de prepelita sau de potirniche, printre carnurile albe.
Culoarea carnii de strut este rosie, cu o tenta mai pronuntata decit a carnii de vita, fapt datorat
pigmentului mai puternic. In ceea ce priveste fragezimea, care la toate celelalte carnuri rosii se
obtine la peste 3% grasime, la strut se realizeaza la numai 0,03-0,15%.

Gustul este caracteristic.

Alaturi de toate aceste calitati superioare fata de alte carnuri, carnea de strut a crescut in topul cerintelor
populatiei Europei din ultimii ani, datorita aparitiei encefalitei spongiforme a taurinelor din vestul Europei
(Anglia) si a febrei aftoase, fenomen care a condus la scaderea drastica a consumului de carne bovine.In
aceasta conjunctura, carnea de strut a devenit un potential inlocuitor al carnii de bovine in consumul uman.
Este o carne unanim recunoscuta gastronomic, avind insusiri nutritive si gustative superioare celorlate carnuri
rosii, este mai frageda si mai sanatoasa.

Punga de diamante (stomac de stru umplut)

Ingrediente: 1 stomac de stru bine curat i splat.


Ingrediente pentru pregtirea stomacului: 180ml oet, 960ml apa, 1lingurit sare.

Ingrediente pentru umplutur: 120g ceapa tiat mrunt, 120g orez fiert, 2linguri stafide, 1 mr gratinat,
1lingurit suc de lmie, 1ou (de gina), 1 linguria cimbru, 1 linguria piper, nucoar.

Ingrediente pentru supa: 480ml apa, 120ml vin rou, sare, piper.

Preparare: se amesteca ingredientele pentru pregtirea stomacului, se introduc n stomac pentru aproximativ
2 ore. Se spal bine stomacul cu apa rece i se curat de rmiele de grsime sau carne. Se amesteca
ingredientele pentru umplutur i se umple stomacul. Apoi se coase. Se amesteca ingredientele pentru
supa i se pune zeama peste stomacul umplut. Se fierbe la foc mic timp de 2 ore pn devine moale. Apoi
se rcete fr a se scoate din zeama. Se taie felii i se garnisete cu roii i ou fierte tari. Se servete cu pine
sau chifle i salat mixt.

Etosha

Ingrediente: 500 g file de stru, 4 linguri ulei, 3 cepe tiate mrunt, 1 cel de usturoi pisat, 250g ciuperci
proaspete tocate, 100g migdale tocate, 80g unt, 250 ml smntn, 2 lingurie coniac, 2 lingurie
frunze de busuioc tocat, sare, piper, boia dulce de ardei, curry i sos de soia.

Preparare: se clesc uor migdale n jumtate din cantitatea de unt; se ncinge uleiul intr-o tigaie i se clete puin
carnea de stru, tiat felii foarte subiri. Se condimenteaz carnea cu sare, piper, boia, i curry. Se scoate carnea dup
clire, separat de zeama rmasa. Se adaug untul rmas n tigaie i se clete ceapa i usturoiul. Se adaug apoi i
ciupercile; se fierbe timp de 10 minute. Se adaug smntn i se fierbe nc 5 minute. Sosului rezultat i se adaug
coniac, sos de soia i putina sare, piper, carnea clit i 2/3 din migdale. Se fierbe puin. nainte de servire se garnisete
cu busuioc i migdalele rmase. Se poate servi alturi de orez, crochete, paste finoase i salat verde

Stru Carpacio

Ingrediente: 200g file de stru; pentru marinat: 6 linguri ulei de msline, 3 linguri suc de lmie, linguria
sare, linguria piper, 3 frunze busuioc proaspt, 3 frunza ptrunjel proaspt, 50 g parmezan.

Preparare: se amesteca ingredientele pentru marinat, se taie carnea felii foarte subiri, dup care se marineaz
2-3 ore. Dup aceasta, se presar parmezan i se garnisete cu felii de lmie i msline negre. Se servete cu
pine calda.
Obiceiul a fost preluat de romani, care ndopau psrile cu smochine, i se pstreaz astzi ndeosebi n
Frana, unde raele i gtele sunt ndopate cu grune cu ajutorul unor tuburi.

Psrile nmagazineaz grsimea ndeosebi n ficat, care poate atinge dimensiuni uriae, de peste 6-700 de
grame - la gte i 4-500 grame - la rae. Numai c trebuie s tie c este o cruzime fa de acestea.

Cum se obtine foie gras?


Animalul trebuie crescut si ingrasat pana la varsta adulta cu porumb si cereale intregi, dar si cu vegetale si
iarba din abundenta. Indoparea este o operatiune delicata, care are loc in fiecare zi, timp de 15 zile inaintea
sacrificarii. Porumbul este fiert si amestecat cu grasime de gasca sau de porc, apoi este introdus delicat in
esofagul pasarii cu ajutorul unei palnii speciale.

Sub acest regim alimentar intens, ficatul acumuleaza grasime si se umfla, ajungand la dimensiuni
impresionante: la rata, intre 350g si 800g iar la gasca, intre 400g si 1200g. Greutatea ideala este de 400-500g
pentru rata si 800g pentru gasca. Sub aceste valori poate fi un pic uscat, iar peste poate pierde destul de
multa grasime la gatire.
Trebuie subliniat ca ficatul unei rate sau al unei gaste indopate nu este un ficat bolnav. Daca scoateti o pasare
de sub regimul de indopare, ea isi va reveni la normal dupa cateva zile si va fi plina de sanatate. Calitatea foie
gras depinde, in esenta, de calitatea animalului si se calitatea cerealelor cu care este hranit .

Foie gras (in romaneste "ficat gras") este ficatul bolnav al unei rate sau gaste care a fost hranita fortat de
cateva ori pe zi printr-un tub de metal lung de 20-30 cm, indesat pe gat pana cand ajunge in stomac. Pentru a
forta cresterea ficatului, pasarea trebuie sa ingurgiteze o cantitate uriasa de porumb in cateva secunde. Prin
aceasta metoda ficatul devine de 10 ori mai mare decat in mod obisnuit, si produce steatoza hepatica - adica
o pasare bolnava.

Ficatul unei pasari bolnave in stanga, in partea dreapta cel al unei pasari sanatoase
Daca pasarea se zbate cand tubul este introdus pe gat sau esofagul se contracta ca urmare a senzatiei de
voma, pasarea se poate sufoca si gatul poate fi perforat, provocandu-i moartea.

Introducerea tubului produce leziuni care se infecteaza si se inflameaza, devenind dureroase. Supra-
alimentarea dezechilibrata si fortata pot duce frecvent la boli ale sistemului digestiv, letale.
Imediat dupa fiecare sedinta de hranire fortata pasarea ramine fara aer; datorita maririi ficatului, respiratia
devina dificila, miscarile - dureroase.

Daca tratamentul ar continua ar duce la moartea pasarii. Pasarile crescute pentru foie gras sunt taiate
inainte de a ajunge sa moara din cauza hranirii fortate. Oricum cele mai firave pasari sunt muribunde
cand ajung in camera de taiere, iar multe nu rezista nici macar atat: mortalitatea ratelor este de 10
pana la 20 de ori mai mare in timpul perioadei de hranire fortata decat in mod obisnuit.

Suferinta extrema
Chiar si numai violenta inerenta a productiei de foie gras ar justifica abolirea foie gras. Oricum
pentru multe din aceste pasari chinul lor nu se limiteaza la brutalitatea hranirii fortate. Se
practica scurtarea ciocului fara anestezie, pentru un mare numar de pasari.

In mod natural ratele petrec o mare parte a vietii pe apa. In aceste ferme multe pasari sunt tinute in
hale apoi in custi, pe podele de sarma care le ranesc picioarele. Custile sunt atat de mici incat pasarile
nu se pot intoarce, cu atat mai putin sa stea in picioare sau sa-si intinda aripile. Din cele care
supravietuiesc pana la taiere, multe vor suferi fracturi ale oaselor in timpul transportului si
manipularii, si apoi prin prin spinzurarea cu capul in jos pentru electrocutare inainte de a li se taia
gatul. Femelele de rata sunt de obicei strivite de vii sau gazate imediat dupa eclozare pentru ca ficatul
lor are mai multe vase de sange decat ale masculilor.

Placere pentru unii, suferinta pentru altii

Poate simpla placere de a manca ficatul unui animal sa justifice condamnarea la o asemenea viata oribila unei
fiinte vii care simte durerea, suferinta, asemeni noua? Doar pentru ca apartine altei specii, avem dreptul sa
ramanem surzi fata de aceasta suferinta, sa acceptam in tacere aceasta sclavie imorala?

Exista legi care protejeaza animalele impotriva torturii si cruzimii. Aceste legi sunt in mod deliberat ignorate
in cazul celor 30 milioane de pasari ucise in fiecare an pentru foie gras, majoritatea in Franta. Ni se spune ca
'suferinta necesara' este acceptabila. Consumul acestui produs este oricum complet inutil. Nimeni, nici macar
cei care fac profit din aceasta industrie nu pot sustine contrariul.
Productia de foie gras este interzisa prin tratat in randul a 35 de tari europene prin Conventia Europeana pentru
Protectia Animalelor de Ferma (Strasbourg, 10.III.1976) a Consiliului Europei, exceptand zonele unde practica
este curenta. Articolul 6 al conventiei precizeaza: modul de administrare a hranei sau lichidelor, si de asemenea
substantele continute in hrana sau lichidele administrate animalelor nu vor cauza suferinte inutile sau ranirea
animalelor.
Hranirea fortata a animalelor in alte scopuri decat cele medicale, respectiv pentru productia de foie gras (ficat
gras) este interzisa explicit prin legi specifice in 6 din cele 9 provincii din Austria, in Cehia, Danemarca,
Finlanda, Germania, Italia, Luxemburg, Norvegia, Polonia si prin interpretarea legii de protectie a animalelor
in Irlanda, Suedia, Elvetia, Olanda si Marea Britanie. Turcia a interzis de asemenea hranirea fortata a
animalelor in 2004.

In Israel Curtea Suprema a transmis ministerului israelian al agriculturii sa interzica hranirea fortata a gastelor,
incepind cu 31 martie 2005.
In California, din 2012, California Health and Safety Code va interzice hranirea fortata a pasarilor in
scopul obtinerii ficatului peste dimensiunile normale, ca si vanzarea produsului care rezulta din acest
proces. In 2008, consiliul orasului San Diego a adoptat o rezolutie prin care sustine campania de
informare a publicului de catre organizatiile de protectie a animalelor cu privire la cruzimea hranirii
fortate a gastelor si ratelor pentru foie gras, apreciaza restaurantele care renunta la foie gras inainte de
intrarea in vigoare a interdictiei in Calfornia, si indeamna locuitorii sa nu sustina aceasta forma de
cruzime extrema fata de pasari, 85% dintre acestia fiind in favoarea unei interdictii imediate a foie
gras.
Consiliul orasului Chicago a interzis vanzarea foie gras, in 2006. Initiatorul proiectului, Joe Moore
Alderman a numit metoda obtinerii foie gras drept cruzime indiscutabila fata de animale.
In Argentina productia de foie gras este interzisa, constituind o forma de maltratare si de cruzime fata
de animale.
VIER PFOTEN a obtinut inchiderea productiei de Foie Gras in cateva companii si scoaterea de la
bursa a acestora. In martie 2009, compania Pannun Lud in trecut cel mai mare producator de pate
Foie Gras din lume si-a sistat productia. In plus, in iunie 2009, comerciantii germani si austrieci au
fost de acord sa opreasca vanzarea de Foie Gras si de carne provenita din productia de Foie Gras. La
scurta vreme dupa aceea, en gros-istii austrieci Metro, AGM si CC Pfeiffer au incetat comercializara
carnii din productia Foie Gras.

JUMULIREA PASARILOR VII: In anul 2009 s-au inregistrat progrese remarcabile: In Mai, Tranzit
Ker (cel mai mare producator de carne de gasca din Ungaria) a incetat sa mai practice jumulirea
pasarilor vii si a permis VIER PFOTEN sa desfasoare controale riguroase. Agonia jumulirii a fost
oprita astfel pentru un milion de gaste. Dupa negocieri indelungate, alti doi mari producatori de carne
de pasare din Ungaria au anuntat in luna Octombrie ca intentioneaza sa inceteze jumulirea pasarilor
vii in viitor. In Noiembrie, echipe de cercetare sub acoperire, apartinand VIER PFOTEN, au
descoperit carnea unor gaste jumulite de vii in restaurantele IKEA. Ca urmare, in cateva tari
compania suedeza de mobila a eliminat din meniu picioarele de gasca.

Ficatul pasarilor este ingrasat prin introducerea unui tub in gatul animalelor, pentru ca acestea sa fie
hranite cu forta. Foie gras-ul este interzis pana acum in 15 tari, dintre care si Marea Britanie. Printul
Charles a scos foie gras din meniurile regale si acelasi lucru l-au facut si supermarketurile engleze, in
acest an.

Printul Charles sustine campania unor activisti pentru protectia animalelor care vor sa elimine
comercializarea de foie gras in Marea Britanie, informeaz Earth Times. Vocea International a
Vegetarienilor pentru Animale (VIVA) i-a cerut printului sa boicoteze vanzarea si consumarea foie-
ului gras frantuzesc, facuta din ficatul ratelor sau gastelor torturate.

"Ca sa hraneasca cu forta aceste pasari, tuburile sunt introduse pe gaturile acestora de cateva ori pe zi.
Se intampla foarte des ca aceste tuburi sa perforeze gaturile pasarilor si animalele sangereaza pana
mor. Aceasta procedura sadica le imbolnaveste ficatul care se mareste de 10 ori fata de dimensiunile
normale", a declarat Collins.

Organizatia PETA a lansat o petitie online pe care publicul larg sa poata sa o semneze pentru a
interzice vanzarea foie gras-ului.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: www.stopgavage.com

(sursa Revishttp://www.gourmetgift.ro/stiatica-2.htmlta Omului de Afaceri)

http://www.scribd.com/doc/53283586/carne-de-pasare

site-ul Autoritii Europene pentru Siguran Alimentar (EFSA):

http://www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa...

Informaii generale referitoare la sigurana alimentelor

http://www.romalimenta.ro/press.php...

http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/087.htm

http://www.petatv.com/tvpopup/video.asp?video=foie_gras_USA&Player=wm&speed=_med

www.wisegeek.com
www.comarion.ro