Carnea de pasare si masuri utile pentru siguranta alimentara

Carnea de pasare este unul dintre alimentele care se contamineaza foarte repede, nu intamplator producatorii si comerciantii fiind obligati sa o prezinte ambalata la cele mai bune standarde de calitate, iar carnea de pui si cea de curcan sunt doar doua dintre produsele din carne de pasare expuse contaminarii si, de asemenea, cumparate in cantitati mari de catre populatie. Daca se achizitioneaza carne de pasare din magazinele serioase, atunci foarte probabil aceasta carne a fost ambalata corespunzator si vine deja la pachet in pungi bine sigilate de plastic, astfel putand fi depusa la rece in conditii de siguranta crescute. In cazul in care carnea de pasare adusa de la piata nu a fost insa ambalata corespunzator, este obligatoriu sa se spele sub jet de apa rece si sa fie bine scursa imediat dupa ce a fost adusa acasa si abia apoi sa fie ambalata corect, numai astfel putandu-se ulterior depozita la rece. Temperaturile inalte distrug de regula toate bacteriile din carnea de pasare, chiar si atunci cand aceasta a fost contaminata, dar alte produse alimentare folosite la gatit pot fi si acestea contaminate prin contactul cu carnea de pasare, iar daca acestea nu sunt de asemenea preparate la temperaturi inalte atunci mai mult ca sigur ca bacteriile se vor transfera in garnitura sau salata preparate cu asemenea ingrediente si pot pune mari riscuri pentru sanatatea voastra. Foarte important si recomandat de catre medici este ca toata carnea de pasare depozitata la rece sa fie folosita in maximum o saptamana de la data cand a fost cumparata, pentru ca indiferent cat de bun ar fi congelatorul, carnea de pasare tot poate sa prezinte unele riscuri pentru sanatate prin congelare indelungata. Nu cumparati cantitati mari din acest produs deoarece se gaseste din abundenta si nu se justifica deloc achiziitionarea de carne de pasare in cantitati prea mari. Carnea de pasare deja congelata nu trebuie sa se decongeleze niciodata la temperatura camerei, ci intotdeauna in frigider, unde

se va decongela intr-un timp mai indelungat, dar in niste conditii mai bune decat la temperatura camerei. Alternativ, din lipsa de timp, se poate apela si la apa rece sau, mai rar, la cuptorul cu microunde, atunci cand acesta este prevazut si cu o astfel de functie. ot sangele si stropii de apa care provin de la carnea de pasare decongelata trebuie curatati, carnea trebuind sa se afle mereu intrun recipient din inox, iar alte alimente trebuind sa fie ferite de contaminarea cu apa sau sangele din carnea de pasare. oate suprafetele unde aceste lichide au ajuns pot fi apoi igienizate corect odata incheiat procesul de gatit. Instrumentele si recipientele folosite la prepararea carnii de pasare trebuie curatate temeinic, niciodata in graba, deoarece pe masura cresterii temperaturii atmosferice cresc exponential si riscurile contaminarii cu unele culturi de bacterii foarte periculoase pentru sanatate, provenite din carnea de pasare. In mod special, suprafetele de tocat si de transat vor trebui spalate foarte bine la final, pentru a se evita astfel orice risc pentru sanatate. Carnea de pasare este recomandat sa fie intotdeauna fiarta indelung chiar si daca urmeaza sa fie gatita la gratar, iar puiul sau gaina intreaga de asemenea ar trebui fierte bine si abia apoi umplute cu compozitia dorita si date la cuptor. !ste cea mai sigura metoda de eliminare a tuturor bacteriilor>/b> care ar putea fi prezente in carnea de pasare si este indicata mai ales pentru familiile cu copii mici. Temperatura optima pentru gatitul la cuptor a carnii de pasare se situeaza intre 165-170 de grade elsius si niciodata mai mult! pentru a se e"ita astfel carbonizarea alimentelor si a se putea consuma un preparat gustos! dar si sanatos. Temperaturile mai mici de 165 grade elsius sunt de asemenea periculoase pentru sanatatea "oastra si e bine sa se respecte intocmai instructiunile corecte pentru gatitul acestui produs alimentar. #nele persoane folosesc si zeama de carne de pasare si c$iar si resturile de la friptura de pasare pentru a prepara alte feluri de mancare! dar acestea sunt considerate sanatoase si bune de introdus la gatit tot in aceeasi zi in care au fost preparate! altfel

prezentand riscuri pentru sanatate c$iar si daca se depun in conditii optime la rece. %oarte placuta la gust si un preparat fa"orit pentru multe persoane! carnea de pasare se consuma din abundenta si in &omania ca si oriunde altunde"a! dar asta nu "a incura'a si ignorarea masurilor de igiena si siguranta alimentara! nu putini fiind cei care au experimentat pe propria piele efectele negati"e ale infectarii cu carne de pasare alterata sau gatita necorespunzator. ( nu se uita in consecinta de riscurile mari pentru sanatate pe care le poate aduce contaminarea carnii de pasare si a altor produse alimentare cu bacterii foarte periculoase pentru organismul "ostru.

Controlul "i calitatea c#rnii de pas#re

ntruct producia avicol industrial din Romnia este integrat pe vertical de la nmulirea pasrilor i pn la abatorizarea i procesarea crnii de pasre, la nivelul fiecrui stadiu de producie sunt verificate urmtoarele aspecte de calitate:

calitile nutriionale i organoleptice (gust, miros) aspectele optice (prezentare i atracie) securitatea bacteriologic, virusologic, parazitologic securitatea cu privire la reziduurile nedorite (substane medicamentoase, metale grele, bioto!ine, "idrocarburi clorurate, corpuri strine, esuturi patologice etc)# $iecare etap de producie este, n esen, un proces de fabricaie, iar calitatea i eficiena produsului finit la nivelul fiecrui stagiu de producie depinde de calitatea materiilor prime, gradul de instruire a personalului, consumurile specifice i te"nologia cu care se lucreaz# %ontrolul calitii ncepe cu controlul fiecrei etape de producie (materii prime fura&ere, calitate ou de incubaie, calitate pui de o zi, calitate fura&e etc#) i continu pe parcursul ntregului proces de producie#

%reterea tuturor categoriilor de psri se face ntr'un mediu complet controlat, evitnd pe aceast cale introducerea n ferme a oricror germeni patogeni# Reetele folosite n nutriia psrilor au n vedere folosirea numai de surse salubre (nu se folosesc n "rana psrilor finuri proteice de origine animal, "ormoni de cretere, organisme modificate genetic i antibiotice ca factori de cretere), iar ntocmirea acestora se face prin optimizare pe calculator# (a nici o categorie de psri nu este admis pscutul, din considerente sanitar ) veterinare# aprecierea carni de pasare cu standarde de calitate si calitatea carnii si influenta acesteia in costul de productie

)roductia romaneasca de carne este mult sub potential

*esi suprafata agricola +pe locul 5 in ,uropa la terenuri arabile si pasuni! cu o pondere de -. in totalul #,-/70 si forta de munca antrenata in agricultura si industria alimentara i-ar permite &omaniei sa de"ina un exportator net de produse alimentare! in prezent! situatia sta tocmai pe dos! tara noastra fiind un importator net de astfel de bunuri cu un sold comercial negati" de circa 1!1 miliarde de euro.
(cest fapt are foarte multe cauze! niciuna rezol"ata de gu"ernele care s-au perindat la administrarea tarii in ultimii ani. 2ipsa unor strategii clare in domeniul agriculturii si industriei alimentare sau lipsa consec"entei in aplicarea lor! atunci cand aceste strategii exista! reprezinta insa principala cauza a acestei stari de fapt. 3pre exemplu! dorim promo"area agriculturii ecologice si a biodi"ersitatii! dar incura'am mai ales fermele foarte mari! in "reme ce %ranta! dupa multa "reme in care a incura'at fermele mari! in ultimii doi ani! aplica o serie de programe pentru mentinerea fermelor mici si mi'locii! care produc ecologic si nici nu pericliteaza biodi"ersitatea +au redus fondurile alocate fermelor mari cu /0.0. , drept! ca suprafata medie a unei ferme! la ni"elul actual este una foarte mica in &omania +4!4 $a0! dar cu totul si cu totul altele sunt masurile ce ar trebui sa ne duca la ferme cu suprafete intre /5-50 $a comparati" cu masurile ce ar asigura dez"oltarea fermelor de mii de $ectare. In plus, numarul agentilor economici certificati a derula procese de productie in acord cu standardele fabricarii de produse organice este foarte mic in $omania %in industria carnii, la nivelul anului &''(, nu exista niciun astfel de operator, conform editiei din &'') a buletinului

!urostat *+rana, De la ferma la furculita-statistici-, aparuta la sfarsitul anului &'') si care cuprinde date din perioada &''.-&''/0. 1e de alta parte, daca aceasta optiune a agriculturii ecologice va fi asumata de guvernanti, ea ar trebui incurajata de masuri care sa ne faca pe plan international competitivi %de exemplu, crearea unei piete a produselor agricole transparente si functionale0. 1er total industrie alimentara, $omania dispunea la nivelul anului &''/ de circa 2'.''' de unitati %fara cele *la negru-, care in industria carnii au o pondere de circa 3'-4'50, cu &'/.''' de salariati si o cifra de afaceri de 2',2 miliarde 6. 7pre comparatie, 8ngaria, cu doar 2'2.''' de salariati, realiza ) miliarde 6, iar 1olonia, cu 4&'.''' de salariati, realiza 4& miliarde 6. Cifra de afaceri raportata la numarul salariatilor era de 49.'''6 per salariat la noi, de /9.'''6 per salariat la unguri, de 2''.'''6 per salariat la polonezi, respectiv de 3/2.'''6 per salariat pentru un francez. :radul de concentrare in industria alimentara este unul destul de scazut, primele cinci companii romanesti din domeniul alimentar cumulau, in &''(, doar 2',&5 din cifra de afaceri totala a industriei si (,25 din numarul de salariati, in vreme ce primele &' de companii din industria alimentara au per total o cifra de afaceri de &2,/5 si detin 23,(5 din forta de munca din industrie. In urmatorii ani, este de asteptat ca piata sa asiste la o tendinta de concentrare in domeniu. *;a nivelul anului &''(, industria prelucrarii carnii detinea capacitati triple de productie fata de consumul intern al $omaniei-, arata intr-o delaratie oferita unei publicatii economice, 7orin <inea, presedintele Asociatiei $omane a Carnii %A$C0. *Dupa 29)9 foarte multi s-au lansat in afaceri cu mezeluri. Industria a explodat, dar acum sunt deja mult prea multi producatori pe piata. Consumul intern poate fi sustinut de (-/ firme mari. 1e de alta parte numai circa &' dintre producatorii de mezeluri vor putea face fata unei concurente puternice cu produsele din 8!-, arata 7orin <inea. In ceea ce priveste productivitatea muncii unui salariat din industria alimentara romaneasca, se poate constata ca aceasta a crescut in mod constant, cu un ritm care s-a situat aproximativ la nivelul mediei inregistrate de productivitatea muncii unui angajat per total industrie romaneasca sau industrie prelucratoare din $omania. Dupa cum indica datele oferite de Institutul =ational de 7tatistica in intervalul &'''-&''(, productivitatea muncii pe salariat a crescut in industria alimentara cu circa ./5. $itmul a fost mai alert in primii ani ai perioadei mentionate, dar s-a mentinut ridicat si in ultimul an al intervalului. !ste de asteptat ca si in urmatorii ani aceasta tendinta sa continue, mai ales in conditiile in care salariile au toate sansele sa stagneze sau chiar sa se reduca din cauza crizei economice mondiale. 1roductia romaneasca de carne a crescut si ea in perioada &'''-&''(, cu un procent de doar &45, trendul fiind insa unul sinuos> dupa o scadere puternica intre &''' si &''& %care continua insa o evolutie inceputa in 29930, productia de carne a crescut in urmatorii ani, reusind sa recupereze scaderea din intervalul &'''-&''&. Fata de 2993, productia de carne a companiilor romanesti a scazut la aproape jumatate in &''( %de la (&( mii tone la 3&& mii tone0. In schimb, in cazul preparatelor din carne evolutia pozitiva inregistrata a fost mult mai spectaculoasa in cei sapte ani %&'''-&''(0 productia de preparate din carne ajungand aproape sa se tripleze comparativ cu inceputul perioadei mentionate, cresterea fiind

continua de la an la an. Chiar si fata de 2993 inregistram aproape o dublare a cantitatii de preparate din carne fabricate de firmele din $omania. ? evolutie se remarca si in cazul conservelor din carne, a caror productie, in &''(, se situa la un nivel de aproape trei ori mai mare comparativ cu anul &''', &) mii tone, fata de doar 22 mii tone. In raport cu anul 2993, cresterea este insa de doar 2&5. *Aceste cresteri spectaculoase se datoreaza insa, in buna parte si *albirii- economiei subterane-, indica surse din A$C. Ca producator de carne, $omania ocupa in &''/, conform datelor oferite de !urostat locul 22 in 8! la porc si vita, locul / la pui si locul . la carnea de oaie %singurul sector unde lucram la potential, datorita faptului ca domeniul a fost unul traditional in $omania0. In &''., $omania avea 2.'3) unitati de producere, procesare si conservare carne %&,35 din cele 4..''' unitati existente in 8!0, cat <area @ritanie %2.''90, fata de .99 @ulgaria, (29 8ngaria, 3..9/ 1olonia, 3.).4 Italia, 4.&9) 7pania, 22.&2( Franta si 2&.(2. :ermania. Aceste unitati realizau o cifra de afaceri de 2,4( miliarde euro %',)5 din total sector 8!0. otusi, la capitolul carne si preparate din carne, $omania inregistra la nivelul anului &''(, un sold negativ in comertul exterior de 4/4 milioane euro %circa o treime din balanta comerciala negativa din sectorul alimentar0, importurile cifrandu-se la .22 milioane de euro si exporturile la doar 3/ de milioane de euro, dupa cum o arata datele Institutului =ational de 7tatistica. In anul &''' importurile de carne si preparate din carne contabilizau 9& de milioane de euro %de .,. ori mai mici decat in &''(0, iar exporturile, 2. milioane de euro %de &,. ori mai mici decat in &''(0. ?rientarea industriei carnii din $omania spre fabricarea unor bunuri cu o valoare adaugata mai mare %preparatele si conservele din carne0 va influenta productivitatea muncii pe salariat in sensul unei imbunatatiri a acestui indicator la nivelul sectorului. Acest fapt ar putea avea ca efect si o crestere a exporturilor si o diminuare a ritmului de crestere a importurilor %sau chiar o micsorare a nivelului acestora0. Dar expansiunea consistenta a consumului si a productiei de carne si mezeluri depinde in mare masura de puterea de cumparare a romanilor, care in urmatorii ani ar trebui totusi sa urmeze un trend ascendent, tinand cont de procesul de convergenta reala si nominala la 8!. De asemenea, cresterea productiei de preparate din carne si a celei de conserve din carne ilustreaza o orientare a industriei carnii din $omania spre fabricarea unor bunuri cu o valoare adaugata mai mare, fapt care creeaza premisele unei majorari a profitului acestor companii, daca preturile la materiile prime si la produsul finit nu vor urma o evolutie defavorabila in urmatoarea perioada. 1returile produselor din carne si preparatelor din carne de pe piata romaneasca sunt strans legate de evolutia preturilor pe plan international, mai ales ca o mare parte din carnea utilizata la obtinerea preparatelor din carne este adusa din afara $omaniei. 1e plan international, in ciuda manifestarilor actualei crize financiare, va avea loc o crestere a preturilor la carne si la preparatele din carne, in urmatorul deceniu, alimentata de trendul ascendent al cererii unor astfel de produse %mai ales in tarile in curs de dezvoltare0 si de cresterea substantiala a comertului mondial, dupa cum o arata studiile !urostat si ale <eat International. In plus, prognozata marire a preturilor furajelor, va avea ca efect o diminuare a ratei de crestere a productiei, mai ales la carnea de porc si pasare.

1roductia mondiala de carne va evolua intr-un ritm mai lent decat in ultimul deceniu, sub 25 anual, in tarile ?!CD, si cu &,.5 in tarile in dezvoltare. 1roiectiile specialistilor indica faptul ca, desi pretul mondial al carnii de porc isi va pastra natura ciclica, acesta va ramane in urmatorii 2' ani in medie cu &45 mai ridicat decat in deceniul anterior, chiar daca pe termen scurt se va mentine ceva mai scazut, din cauza stocurilor mari. Conform unui raport elaborat de grupul Inter1ig, in &''/ costul mediu de productie a porcilor, in statele 8!, a crescut cu 2&5, ca urmare in special a costurilor suplimentare ale furajelor. Costul furajelor a urcat cu 2'5 in 78A si cu 445 in Canada, in timp ce in 8!, cresterea medie a fost de &25, iar in @razilia de 2/5. 7tatele membre 8! din categoria celor cu costuri mari de productie a porcilor, conform studiului mentionat, sunt Italia, <area @ritanie, 7uedia si Austria, cele din categoria medie ar fi :ermania, Irlanda si 7pania, iar cele cu costuri scazute sunt Franta, @elgia si ?landa. Cel mai mic cost de productie in &''/ il avea Danemarca, urmata de ?landa. ? alta componenta ce a influentat si va influenta si in viitor costul mediu de productie al porcilor, la nivelul tarilor 8!, este cea legata de reglementarile nationale privind mediul, bunastarea animalelor, sanatatea animalelor, sanatatea publica si planificarea spatiala. 7pre exemplu, potrivit analizei, costurile de mediu platite de producatorii de porci olandezi vor creste de la ',226 per Ailogram in &''/ la ',236BAg in &'23, ca rezultat al politicii guvernamentale privind reducerea emisiilor de amoniac. In alte tari europene, costurile echivalente erau de numai '-','.6BAg, dar in Franta, :ermania si Danemarca ele vor ajunge in &'23 la ','.-','(6BAg. <asurile de bunastare a animalelor vor genera costuri in ?landa de ','.6BAg in &'23, fata de la ','&6BAg in &''/. In :ermania, aceste costuri vor creste la doar ','26BAg, iar in alte state din 8! vor fi aproape de zero. Ca urmare, pentru ?landa, costurile totale de productie la carnea de porc vor ajunge, in &'23, aproape de 2,.)6BAg, in timp ce, in Franta, vor fi de 2,496BAg, iar in Danemarca de 2.446BAg. In $omania, normele impuse de A=7C7A, care de multe ori se vrea a fi *mai catolica decat 1apa-, ar putea introduce o componenta importanta in lista costurilor de productie pentru carnea de porc %o abordare mai echilibrata ar fi necesara din partea acestei institutii0. De asemenea, pretul carnii de pasare se asteapta sa ramana la niveluri ridicate in urmatorii 2' ani, fiind in medie cu &'5 mai sus decat media deceniului precedent. In cazul carnii de vita, la nivel mondial, productia D si deci si pretul D sunt mai putin afectate de costul ridicat al furajelor, comparativ cu carnea de porc si de pasare. otusi, scaderea septelului in 78A, cauzata de seceta din ultimii ani, are o influenta importanta in sensul cresterii preturilor, tendinta ce ar putea sa se mentina si in urmatoarea decada si care va determina un nivel al pretului carnii de vita mai mare, in medie cu circa 2)5 peste cel din deceniul care se va incheia in &'2'. ;a carnea de oaie si miel, prognozele specialistilor anticipeaza o revenire a pretului in urmatorul deceniu, alimentata de cererea mondiala in rapida crestere si de reducerea stocurilor, pe masura ce crescatorii isi vor reface septelul si vor reduce abatorizarea. Actualul nivel scazut al pretului carnii de oaie si miel poate fi atribuit in mare masura sacrificarilor exagerat de mari, induse de seceta prelungita, din Australia si =oua Eeelanda.

1e termen scurt, insa, situatia nu este deloc buna pentru operatorii economici din industria carnii. 1reviziunile pentru &''9 indica o posibila scadere a pretului carnii si a produselor din carne. Criza mondiala va reduce puterea de cumparare si, astfel, va micsora consumul de carne.

%arnea de pasre ocup un loc important n alimentaia omului datorit calitii sale# n comparaie cu celelalte animale domestice productoare de carne, inclusive porcul, pasrea prezint avanta&ul de a furniza, datorit greutii ei corporale reduse, carne mereu proaspt# *e plan mondial, carnea de pasre a ctigat o poziie foarte important ntre alimentele de origine animal ale oamenilor datorit att calitilor sale nutritive ct i a costurilor reduse n comparaie cu alte surse de protein de origine animal# +ceste caliti au determinat o pondere mereu n cretere a crnii de pasre n total i de asemenea n ceea ce privete carnea consumat pe ansamblu i pe locuitor, precum i dezvoltarea n ritm accelerat a industriei broilerului de gin, impus i de deficitul mondial de protein n alimentaia omului (aa'numita ,foame de protein-), precum i de creterea demografic global nregistrat n fiecare an# %alitatea produselor alimentare este o noiune deosebit de comple! este tot mai evident tendina de abordare a calitii prin prisma siguranei consumatorului, devenit element concurenial descalificant pentru piaa acestor produse# .e altfel, consumatorul este unanim recunoscut ca fiind cel mai important element n derularea activitilor economice a cror esen const tocmai n satisfacerea ntr'o msur ct mai mare a necesitilor, dorinelor, preferinelor i e!igenelor sale# n ceea ce privete calitatea i controlul calitii n producerea crnii de broiler de gin, asigurarea acesteia este vital pentru viitorul aviculturii, necesitnd controale pe toat lungimea lanului de producie: de la fabrica de nutreuri combinate, la ferm i abator# n producia avicol, calitatea i controlul calitii presupun un bun management pe

ntregul lan de producie, care s urmreasc, pe de o parte, mbuntirea performanelor i deci creterea profitabilitii, iar pe de alt parte, realizarea unor produse adecvate standardului# n noua viziune a /0, calitatea n sine este apreciat ca o valoare, deoarece dedicarea spre reducerea i eliminarea deficienelor, preferina pentru e!celen i performan, sunt, de fapt, aprecieri ale profesionalismului, frumuseii i competenei toate aceste elemente vin n ntmpinarea unor cerine economice, sociale i ecologice, al cror centru de interes l reprezint clientul# n acest cadru general referitor la abordarea calitatii, produsele alimentare ocup un loc deosebit de important n politica /0 e!igenele calitative impuse acestor produse sunt datorate, pe de o parte, creterii numerice a consumatorilor odat cu acceptarea de noi membrii (i implicit, creterea substanial a comerului cu produse alimentare), iar pe de alta parte, numeroaselor i costisitoarelor crize din domeniul agroalimentar cu care ne'am confruntat (criza 11 023'encefalopatiei spongiforme bovine, a nitrofurilor, a "ormonilor, a micoto!inelor etc#) i care au periclitat ncrederea n calitatea i sigurana alimentelor din /0# n acest conte!t, /niunea 0uropeana recomand monitorizarea produselor alimentare ncepnd cu etapa obinerii materiilor prime i pn la consumatorul final# +ceast strategie are ca obiectiv protecia i rectigarea ncrederii consumatorilor din statele membre prin adoptarea unor aciuni legislative concrete, bazate n primul rand, pe principiul precauiei# +vnd n vedere cele menionate, cercetrile proprii ntreprinse n prezenta lucrare au avut drept scop studierea unor indicatori de calitate ai crnii de pasre, absolut obligatorii la nivelul /niunii 0uropene, ca urmare a e!istenei unui comer liber a produselor alimentare n interiorul /niunii# +stfel, pentru aprecierea calitii carcaselor i bucilor din carne de pasre din punctul de vedere e!pus mai sus, au fost luai n discuie parametrii specifici i analizai pentru dou tipuri genetice, respectiv doi "ibrizi comerciali (R422 i %433), n doi ani consecutivi# n concordan cu scopul urmrit, au fost realizate trei serii de e!periene: 5 2eria + de e!periene care a urmrit influena tipului genetic (a "ibridului) asupra indicatorilor de calitate urmrii n te"nologia de abatorizare i procesare a crnii de pasre n concordan cu standardele /niunii 0uropene 5 2eria 3 de e!periene a urmrit efectul sezonului asupra indicatorilor de calitate urmrii n te"nologia de abatorizare i procesare a crnii de pasre n concordan

cu standardele /niunii 0uropene# 5 2eria % de e!periene care a urmrit s stabileasc msura n care indicatorii de calitate se menin n unitatea de producie# +stfel, pentru testarea repetabilitii rezultatelor, s'a reluat ntregul e!periment i n anul urmtor# *rezenta tez de doctorat a fost structurat, conform uzanelor, n dou pri# .up o scurt introducere, referitoare la locul i rolul crnii de pasre n asigurarea securitii alimentare i la noiunea de calitate a produselor alimentare, prima parte sintetizeaz principalele date bibliografice din literatura de specialitate, iar partea a doua se refer la cercetrile proprii privind te"nologia de abatorizare i procesare a crnii de pasre n concordan cu standardele de calitate impuse de /#0#, prin studierea indicatorilor de calitate ai acesteia# *artea 1 a lucrrii, de documentare bibliografic, este e!tins pe 67 de pagini i cuprinde 88 de tabele i 6 figuri, reprezentnd apro!imativ 879 din volumul tezei de doctorat# 5 %apitolul 1 prezint situaia produciei i consumului de carne de pasre pe plan mondial i naional# 5 %apitolul 11 se refer la normele legislative cu privire la producia de carne de pasre i procesate din carne de pasre# 111 5 %apitolul 111 sintetizeaz principiile generale de organizare a produciei de carne de pasre n sistem intensiv'industrial# 5 %apitolul 1: se refer la calitatea i controlul calitii crnii de pasre i cuprinde aprecieri ale conceptului de calitate n avicultur, precum i o sintez bibliografic privind preocuprile la nivel naional i internaional privind calitatea produsului ,carne de broiler de gin-# *artea a 11'a cuprinde cercetrile proprii i este e!tins pe 76; de pagini, cuprinznd << tabele i <= figuri# +ceast parte, care reprezint apro!imativ ><9 din volumul tezei, a fost structurat pe > capitole importante, ce cuprind: scopul i obiectivele cercetrii, materialul i metoda de lucru, rezultatele cercetrilor proprii i discutarea lor, la care se adaug concluziile, recomandrile i bibliografia# ?aterialul i metoda de lucru# %ercetrile proprii au fost organizate pe parcursul a doi ani# ?aterialul cercetat a fost reprezentat de loturi aparinnd la dou tipuri genetice: R422 8;6 i %433 @;;# *entru seria + de e!periene, cercetarea a fost efectuat pe baza rezultatelor obinute de la 7;; de indivizi, "ibrizi comerciali, ce aparin celor dou tipuri genetice amintite (@;'@;), timp de 7 an# +vnd n vedere multitudinea de factori ce pot influena calitatea crnii i a carcasei, creterea puilor s'a efectuat n condiii uniforme, pe aternut permanent (captivitate larg), n

"ale modernizate, conform te"nologiilor standard ale celor dou "ibrizi, "rana i apa asigurate ,ad libitum-, puii fiind sacrificai la vrsta de =A de zile# .e asemenea, s'a dorit asigurarea unei uniformiti n ceea ce privete greutatea corporal i compoziia de se!e# Brana administrat psrilor luate n studiu a fost reprezentat de nutreuri combinate ce au fost realizate n conformitate cu cerinele nutriionale ale "ibrizilor cercetai# +cestea au cuprins mai multe tipuri de materii prime: cereale, proteice de origine vegetal, proteice de origine animal, minerale, premi!uri i nutreuri de sintez# .up sacrificare, au fost apreciai indicatorii de calitate, iar diferenele observate ntre mediile celor dou tipuri genetice au fost testate ca semnificaie din punct de vedere statistic# +nalizele necesare aprecierii indicatorilor de calitate au fost efectuate n cadrul .isciplinei 3ioc"imie animal, din cadrul $acultii de Coote"nie 3ucureti, dup o metodologie ce a fost descris n subcapitolul dedicat# n seria 3, e!perimentul a avut drept obiectiv stabilirea influenei sezonului asupra indicatorilor de calitate# +stfel, cercetarea a fost efectuat pe baza rezultatelor obinute de la 7;; de indivizi, ce aparin celor dou tipuri genetice# %ondiiile n care s'a realizat sunt similare cu cele din seria +# .up sacrificare, rezultatele obinute n urma aprecierii indicatorilor de calitate 1: analizai au fost analizate comparativ ntre cele dou sezoane (sezonul 7'cald: aprilie' septembrie, sezonul A'rece: octombrie'martie), diferenele observate ntre medii fiind testate ca semnificaie# 0vident, cele dou serii e!perimentale au fost realizate mpreun, separarea celor dou fcndu'se numai din raiuni iconografice# n seria % de e!periene se studiaz msura n care indicatorii de calitate luai n discuie se menin n unitatea de producie# +stfel, pentru asigurarea repetabilitii rezultatelor, ntregul e!periment (seria + D seria 3) a fost reluat n anul imediat urmtor, meninndu'se aceleai condiii de mediu ca n anul anterior# Rezultatele obinute obinute n urma aprecierii indicatorilor de calitate au fost analizate comparativ, ntre tipurile genetice, respectiv ntre sezoane# *e baza rezultatelor obinute, unele similare cu cele citate de literatura de specialitate consultat, se pot face urmtoarele recomandri: 7# *rote&area intereselor consumatorului reprezint un obiectiv declarat al /niunii 0uropene# +stfel, n industria avicol i n comerul cu produse avicole, devine

obligatorie respectarea limitelor stabilite pentru coninutul de ap i raportul apEprotein# n acelai timp, indicatorii de prospeime ai crnii sunt variabile importante n toat aceast ecuaie, respectarea acestora garantnd livrarea pe pia a unor produse cu un nivel ma!im de ncredere# A# Respectarea standardelor de calitate nu are nici o legtur cu "ibridul e!ploatat# .iferenele care apar ntre tipurile genetice la nsuirile analizate n prezenta lucrare, sunt cauzate de unele aspecte controlate genetic (greutate vie, apa legat fiziologic, coninut de protein, etc#)# %a urmare, apare rcomandabil e!ploatarea tipului genetic potrivit adaptabilitii acestuia la clim i la sistemele de cretere, viabilitii, vitezei de cretere, etc# .e asemenea, pentru obinerea unor indici de calitate superiori ai crnii, productorii trebuie s respecte anumite aspecte legate de transportul psrilor spre abator, de condiiile de cazare nainte de sacrificare, de te"nologia de cretere a "ibridului cunoscut fiind c vrsta de sacrificare are influen (i) asupra funcionalitii crnii, de modalitatea de prelucrare a carcaselor i crnii, etc# 8# 2ezonul are o influen asupra calitii crnii, dup cum a reieit i din studiul elaborat n prezenta lucrare# +tt din cercetrile citate n studiul bibliografic, ct i pe baza rezultatelor obinute n urma efecturii cercetrilor proprii, a reieit c, n cele mai multe dintre situaii, sezonul cald a avut o influen negativ asupra calitii crnii# %a urmare, pentru creterea funcionalitii crnii i a respectrii standardelor de calitate impuse, se recomand tuturor productorilor respectarea cu strictee a te"nologiei de cretere, evitarea la ma!imum a stresului termic, respectarea : condiiilor de bunstare pe timpul transportului, interzicerea supraaglomeraiei (depirea limitelor de densitate)#