Filiera carnii de pui Introducere Cap I. Etapele filierei 1.1 Etapa pre-productie 1.1.

1 Importanta carnii de pui a) importanta nutritionala Funciile alimentare ale crnii decurg din nsuirile ei prealimentare care prin tratamente termice sunt transformate n alimente deosebit de utile pentru hrana omului. ro!eniena crnii "specia# rasa# pri morfologice# regim de !ia etc.) i condiiile de transformare a ei n alimente# permite producerea unei game foarte largi de preparate din carne. b) locul sectorului in ec agr a $omaniei Producia de carne de pasre# include producia de gini# rae# g%te# curcani# psri din familia bibilic i psri ornamentale. roducia de carne de pasre a fost estimat la cca 1&' din ntreaga producie animal. (cest sector cuprinde uniti integrate de scar mare " 1) asemenea comapanii li!rea* cca +&' din totalul crnii de pasre destinat pieei ) i gospodrii productoare de scar mic " dar care produc cca ,)' din totalul crnii de pasre ). 1.1.- ol sect public . pol gu! de a sustine prod de carne de pui "site /inister) 01I2ICI (3$IC01E 4E 5657I8E$E

2001 9 :3 nr. =1.;>, &;&<-))1 mil lei "patrimoniu genetic) 9 :3 nr. +&,<-))"patrimoniu

2002

2003

2004

2005

2006

2007

=;.?)? mil lei

genetic) 9 :3 nr &?<-))"sub!enii pe produs) =.))) lei<@g "=>> mld lei pentru 1== mii tone carne broiler) =.))) lei<@g "&> mld lei pentru -)) mii tone carne broiler) ?.))) lei<Ag ",11 mld lei pentru 1&= mii tone carne broiler) =?.;=+ mil.lei

9 :3 nr 1&&,<-))"sub!enii pe produs)

B :3 nr ?1,<-))= "patrimoniu genetic) 9 :3 nr 1&>=<-))= "sub!enii pe produs)

&.))) lei<@g "1)=)#+ mld lei pentru -),#1 mii tone carne broiler) =&.??) mil. lei -

B :3 nr 1&+<-))? "patrimoniu

genetic) . :3 nr.,?<-))& "sub!enii pe produs) >.))) lei<@g "1?-#+ mil lei pentru 1+;#= mii tone carne broiler) =).?&>#+mil.lei

B :3 nr ??&<-))& "patrimoniu genetic) 9 :3 nr. 1;&=<-))& "sub!enii pe produs)

1#? . -#; lei<@g "-=;#; mil lei pentru 11;#; mil capete) 1,,=#? mii lei

B :3 nr 1,);<-)), "patrimoniu genetic) 9 063 nr.1-=<-)), "aCutor de stat) "sub!enii pe produs) B :3 nr ;&=<-))+ "patrimoniu genetic) PROGRAM PENTRU SUSINEREA CRNII DE PASRE

1#, lei<cap "--+.))) mii lei)

1.+;&#; mii lei

9 (meliorarea efecti!elor de psri pentru mbuntirea calitati! a carcasei de pasre. 9 5timularea organi*rii de eDploataii competiti!e si eficiente.

9 5porirea !eniturilor fermierilor care de*!olt acti!iti n a!icultur. 9 Creterea greutii medii de sacrificare. OBIECTIVE DE REABILITARE I REDRESARE PE TERMEN MEDIU I LUNG 9 /eninerea ritmului de de*!oltare a sectorului a!icol. 9 (sigurarea populaiei cu cantiti suficiente de carne de pasre de calitate i la un pre accesibil. 9 5usinerea financiar a produciei de carne de pasre n condiii de eficient economic. 9 5usinerea financiar are n !edere crearea unui sector competiti! n condiiile alinierii la standardele 6niunii Europene.

1.1.= Institutii imp de pe filiera Etapa filierei 0peratii specifice etapei rodusul care circula inc adrul etapei (gentii economici (sociatii profesionale# interprofesionale si alte institutii

1.1.? /ediul inconCurator . cerintele carnii de pasare fata de factorii de mediu Echilibrarea factorilor de micro climat"fi*ici#chimici si biologici)duc la obtinerea unor re*ultate bune in cresterea puilor. (sternutul de paie tocate#de floarea-soarelui#se asea*a in strat de & cm si se primeneste periodic#in special in locurile unde stationea*a puii mai mult#iar in restul puiernitei o data pe saptamana. (sternutul poate fii format din talas sau turba#fiind contraindicat rumegusul de lemn#deoarece consumand din el#puii pot suferii de impaslirea gusii si indigestie. In *ilele calduroase pui se scot in padocuri#iar dupa !arsta de o luna pt a se pre!eni aglomerarea lor in colturile puiernitei#se aseaCa stingii pentru dormit la o distanta mica de podea. Cresterea semiintensi!a a gainilor repre*inta o imbunatatire a cresterii traditionale# pasarile fiind intretinute in hale de ouat sau cotete.

Iarna#pentru fiecare Ag de greutate !ie este necesar cel putin de 1mE de aer proaspat pe ora.2emperatura din adapost trebuie mentinuta cat mai aproape de ni!elul optim 1&--&FC#la care productia este maDima cu consumul cel mai redus de furaCe. /entinerea gainilor in conditii nefa!orabile determina pe rand ? fenomene.1a aparitia conditiilor nefa!orabile#se micsorea*a mai intai greutatea oulor#apoi scade ritmul de ouat pana la incetare#urmea*a scaderea treptata a grautatii corporala si de abia in final pasarile incep sa naparleasca.Conditiile nefa!orabile prin care trec#toamna#gainile sunt scaderea naturala a *ileilumina.5caderea duratei *ilei-lumina determina o scadere a productiei de oua#pentru ca lumina este primul dintre factorii care influentea*a ouatul. Crescatorul care intentionea*a sa-si moderni*e*e crescatoria in primul rand !a trebui sa-si puna un bec electric in adapost.In acest fel#atunci cand incepe sa se intunece afara#gainile se retrag in adapost unde gasesc lumina#hrana si apa#caldura si aer curat. (sa dar#pe Cumatate din suprafata adapostului se amenaCeaCa paturi de dormit#cu stinghii amplasate la ?) cm deasupra pardoselii si la distanta de =& cm intr-o o stinghie si alta.5ub pat se formea*a astfel un spatiu in care se strag deCectiile pasarilor#care !a fii proteCat de o plasa de sarma#care sa nu permita pasarilor sa patrunda in aceasta *ona.In cealalta Cumatate a adapostului#spre usa de acces#se aseaCa un strat gros de paie"cca -) cm)#iar deasupra acestuia !or eDista - Cgheaburi pentru furaCe si un Cgheab pentru apa.Inaltimea hranitorilor si a dapatorilor !a fii astfel calculata in cat marginea superioara a acestora#sa se afle la inaltimea spinarii pasarilor. e peretele frontal !or fii pre!a*uteGusa de acces al crescatorului si una sau doua ferestre#iar intre ferestre !a fii amplasat becul electric in asa fel incat lumina sa !ina din aceeasi directie ca si *iua#sa lumine*e puternic *ona de hranire si adapare si cat mai putin *ona de ouat si patul de dormit. E!acuarea aerului !iciatse !a face de la ni!elul patului#printrun cos de e!acuare.Holumul de aer introdus si e!acuat se !a asigura#atat prin reglarea deschiderii ferestrelor#cat si prin cosul de e!acuare.4e !olumul de aer eDistent in adapost ne dam seama dupa comportamentul pasarilor si prin calitatea asternutului#care !a trebuii sa fie suficient de gros si in permanenta schimbat.6n asternut gros#bine intretinut#!a intra intro usoara fermentatie#cu degaCeara de caldura#dar fara emanare puternica de amoniac.

&

5unt doua probe care ne indica o !entilatie insuficienta a adapostuluiGdegaCarea puternicac de amoniac#care se simte la nas si la ochi cand intram in adapost si cresterea umiditatii in asternut#concomitent cu aparitia de condens pe pereti. (ceste aspecte pot fii e!itate daca#concomitent cu marirea !entilatiei#se asigura incal*irea adapostului#care la ora actuala este destul de costisitoare si de aceea un bun crescator nu trebuie sa aCunga niodata la aparitia umiditatii si a proceselor fermentatiei in adpost#ci sa le pre!ina printr-o buna i*olare termica a adapostului si printr-o rationala aerisire in timpul iernii. 1.1.& /aterialul biologic . rasele de animale 4intre rasele folosite pentru producerea broilerilor#cele mai bune re*ultate pe plan mondial si in tara noastra le-au dat raseleG lImouth-$ocA#!arietatea alba ca linie maternal si Cornish alb ca linie paterna.Isi mai dau concursul#intr-o masura mai mica #rasele G5usseD#$hode-Island#8eJ:ampshire. uiul destinat productiei de carne este un hIbrid dubli.(cesta este obtinut din doua linii Cornish#cu piele de culoare galbena so doua linii lImouth-$ocA alb.In plus#mai sunt daoua linii de Cornish cu pielea alba#care poate fi folosite cu aceleasi liniide $ocA#pentru a obtine puii broiler cu piele alba. Cei doi hibri*i produsi in urma lucrarilor de selectie suntG $obro ,> si $obro +). arintii hibiri*ilor sunt in!estiti cu un potential genetic deosebit# probat atat prin performantele proprii# cat si hibridului $orbro# performante reali*ate in mod constant. $asa Cornish. arintii din aceasta rasa# utili*ati in producerea hibri*ilor pentru carne# au ca ba*a incrucisarea dintre doua linii pure# care au fost selectionate pentru !ite*a de crestere# conformatie# !italitate si re*istenta la boli. CaracteristiciG penaC de culoare alba# creasta mica-batuta# iar cca 1)' din eDemplare au creasta simpla# sintataK pielea si picioarele au culoarea galbenaK culoarea pufului la pui este alb-galbuiK imbracarea cu penaC este rapida. $asa $ocA.1iniile pure materne sunt selectionate pentruG productie de oua# eclo*ionabilitate# !ite*a de crestere# conformatie corporalaK re*istenta la boili.3ainile $ocA-parinti# folosite pentru obtinerea hibri*ilor de carne intrunesc toate calitatiile liniilor pure.

CaracteristiciGpenaC de culoare alba# cresta simpla dintata# culoare pielii si a picioarelor galbena# culoarea pufului la pui este alb-fumurie# care albeste la !arsta de --= saptamani# imbracarea cu penaC este rapida. erformantele in productie ale parintilor si hibri*ilor sunt redate in tabelele. 5e lucrea*a la obtinerea unui nou hIbrid de carne $obro ;?.1a liniile participante# de Cornish si $ocA# se face selectie pentruG -!ite*a de crestere si conformatia corporalaK -con!ersia furaCuluiK -productia de oua si ecli*ionabilitateaK -re*istenta la boli. 4e asemenea# s-a obtinut hibridul /ini-$obro prin inlocuirea liniilor de $ocA normal cu /ini$ocA.acest hIbrid este omologat si participa cu cca -)' la carnea de broiler autohtona.Lroilerul produs din parinti mini este usor inferior ca greutate# comparati!e cu cel obtinut din parinti normali./ini $obro a participat la testul international din Franta# unde a reali*at o greutate de -?))g la &, *ile# un consum specific de -#- si mortalitatea de =#=' performante deosebit de bune. Etapa productie Cresterea pasarilor necesita cunostinte !ariate#din urmatoarele considerateGnumarul mare de speciicu particularitati biologice de crestere si de intretinere foarte diferite unele de alteleKcaracterul compleD al productiilor si in special al productiilor de ouaKmetabolismul foarte intens.care face ca pasarile sa reactione*e deosebit de repede la cea mai neinsemnata modificare a conditiilor de !iataKmodul de reproductie caracteristic.intreaga de*!oltare embrionara fiind sub conducerea nemiClocita a omuluiKgradul inalt de climati*are#mecani*are si automati*are a adaposturilor#astfel incatpasarile sunt sustrase aproape integral de sub influenta conditiilor de mediu natural. In cresterea pasarilor pot fii practicate tehnologii de intretinere foarte !ariate mai ales prin gradul in care reali*ea*a satisfacerea cerint -&-f&1?c elor pasarilor fata de conditiile de intretinere si prin masura in care corespund cerintelor de ordin economic. 8umeroasele tehnologii de intretinere a pasarilor in perioada de crestere sau eDploatare pot fii grupate in = sistemeG +

-sistemul eDtensi!G -sistemul semiintensi!K -sistemul intensi! industrial. In general.se considera ca sistemul de intretinere este cu atat mai intensi!#cu cat#acoperind mai complet si mai economic cerintele pasarilor#permite reali*area pe unitatea de suprafata in adapost#de productie mai mari cu !olum mai redes de munca si cu un cost mai mic.sistemele de intretinere pot fii caracteri*ate mai ales prin urmatoareleGintretinere pasarilor se face in libertate la sistemele eDtensi!e#in semilibertate la sistemele semiintensi!e si in capti!itate la sistemele intensi!e industriale.