Universitatea,,Vasile Alecsandri din Bacu

Specializare Marketing

EVOLUTIA INFLATIEI SI SOMAJULUI IN ROMANIA

IN PERIOADA CRIZEI ECONOMICE
CONTEMPORANE

Conf.univ.dr.MARCELA- CORNELIA DANU

Studenta

CUPRINS

Inflatia
1.Romania, locul sase in UE la inflatie in anul 2007
2. Romania pe locul cinci in UE la inflatia din 2008
3.Romania pe locul trei in UE la inflatia din 2009-2010

Somajul
1.Definitia somajului
2.Anul 2008
3.Anul 2009
4.Anul 2010
5.Anul 2011-2012
6. Consecintele macroeconomice ale somajului 6
Bibliografie

Inflatia
Fenomen macroeconomic cu o ndelungat istorie, inflaia a cunoscut intensiti
diferite, cu accente deosebite n momente de mari confruntri social-politice i
militare.
Sensul cuvntului de inflaie precizeaz, pornind de la cuvntul originar
inflatio sau inflare, situaia economic ce este caracterizat prin creterea
generalizat a preurilor i scderea puterii de cumprare a banilor, avnd drept
cauz principal un excedent de mas monetar n circulaie, n raport cu nevoia de
moned din economie. Acest lucru se poate datora, de exemplu, reducerii
volumului produciei supus tranzaciilor sau a vitezei de circulaie a mrfurilor. n
perioada postbelic inflaia a devenit un nsoitor permanent al dinamicii
economico-sociale cu tendine de manifestare la nivel mondial.
Inflaia reprezint, n esen, un dezechilibru macroeconomic, real-monetar,
care const ntr-un excedent de mas monetar n circulaie, n raport cu nevoia
de bani n economie. Acest dezechilibru se manifest prin deprecierea monedei
naionale i creterea generalizat i de durat a preurilor bunurilor de consum,
a bunurilor de producie i a tarifelor serviciilor cu consecine negative asupra
ntregului sistem economic i al nivelului de trai al populaiei.
Inflaia are o serie de trsturi specifice:
-suprancrcarea canalelor circulaiei cu bani;
- creterea general i auto ntreinut a preurilor bunurilor de consum i a
unor factori de producie;
- dubla devalorizare sau demonetizare a banilor;
- inflaia se manifest ca un sistem de dezechilibre ntre fluxuri reale i
monetare.
Formele de manifestare a inflaiei sunt: creterea generalizat a preurilor;
scderea puterii de cumprare a banilor. Aprecierea inflaiei poate fi fcut pornind

de la formele ei de manifestare. Astfel, creterea generalizat a preurilor se pune n

eviden cu ajutorul indicelui general al preurilor care exprim o cretere
general a preurilor, dar inegal pe categorii de mrfuri.

1. Romania, locul sase in UE la inflatie in anul 2007

Tara noastra ocupa a sasea pozitie in Uniunea Europeana, dupa valoarea
inflatiei pe anul 2007,potrivit Eurostat, institutul european de statistica.
Inflatia de la finele anului 2007 a urcat la 6,57%, cu 1,5 puncte peste intervalul
tintit de Banca Nationala a Romaniei, dupa ce preturile de consum au crescut cu
0,64% in dec.2007, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).
Cele mai importante cresteri de preturi s-au inregistrat, in 2007, la marfurile
alimentare, care s-au scumpit cu 9,14%, se arata intr-un comunicat al INS.
Preturile serviciilor au urcat cu 8,55%, iar cele ale marfurilor nealimentare
cu 3,6%.
Painea s-a scumpit cu 13,27%, avansul preturilor grupei de produse de morarit
si panificatie fiind de 12,2%.
Cea mai accelerata crestere din grupa produselor alimentare a fost
consemnata de uleiul comestibil, preturile urcand cu 44,1%.
Singura grupa de produse care a inregistrat reduceri de pret a fost cea a carnii
de porcine, preturile coborand cu 2,52%.
Din categoria serviciilor, chiriile au consemnat cel mai important avans in
2007, de peste 100%.
De asemenea, din grupa marfurilor nealimentare, cele mai importante
scumpiri, de 12,64%, au fost consemnate de tutun si tigari.
Cresterea medie a preturilor pe total din ianuarie 2007 - decembrie 2007 fata de
precedentele ianuarie 2006 - decembrie 2006 determinata pe baza IPC este de
4,8%, iar cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum
(IAPC) este de 4,9%.
In luna decembrie 2007 fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare

au crescut cu 0,9%, cele ale marfurilor nealimentare cu 0,4%, iar tarifele serviciilor
cu 0,7%.
2.

Romania, locul sase in UE la inflatie in anul 2008

Romania ocupa locul cinci in Uniunea Europeana (UE) in functie de rata

inflatiei din 2008, de 6,4%.
Inflatia anuala a scazut la nivelul UE de la 3,2% in 2007 la 2,2% anul trecut, in
timp ce in zona euro a coborat de la 3,1% la 1,6%.
Potrivit Institutului National de Statistica, cresterea preturilor de consum s-a
redus de la 0,32% in noiembrie la 0,23% in decembrie , iar rata anuala a inflatiei a
inregistrat o usoara scadere de la 6,57% in 2007 la 6,3% anul trecut.
Rata inflatiei din 2008 s-a situat sub asteptarile analistilor si ale bancii
centrale, pe fondul performantei bune din luna decembrie. In Romania, rata medie
anuala a inflatiei a urcat la 7,9% in 2008, cu trei puncte peste nivelul din 2007.

3.Romania pe locul trei in UE la inflatia din 2009-2010

Inflatia anuala inregistrata de Romania in ianuarie 2009, de 6,8%, a depasit de
patru ori media din Uniunea Europeana (UE), Romania fiind pe pozitia a treia in
cadrul statelor membre cu cea mai ridicata inflatie anuala..
Inflatia anuala s-a temperat, in ianuarie, pana la 1,7% in UE, de la 2,2% in luna
anterioara, si pana la 1,1% in zona euro, de la 1,6% in decembrie.
Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS), Romania a
avut in ianuarie 2009 o inflatie anuala de 6,71%, peste asteptarile economistilor
Rata inflatiei in 2010
Rata inflaiei n 2010 s-a situat la 7,96%, dup ce preurile au urcat cu 0,5%
n decembrie, iar avansul a fost aproape dublu fa de nivelul raportat n 2009, n
special din cauza majorrii TVA i a scumpirilor la anumite alimente, combustibili,
tutun i servicii, informeaz Mediafax.
Astfel, 2010 devine al patrulea an n care BNR a ratat inta de inflaie,
stabilit la 3,5% plus/minus un punct procentual. Rata inflaiei n 2009 s-a situat la
4,74%, cnd intervalul intit a fost tot de 2,5-4,5%.
Anul trecut, cel mai mare impact asupra indicelui preurilor de consum l-au avut
scumpirile nregistrate la tutun cu 26,34% i la combustibili (15,38%), care au

ponderi mari n coul utilizat de INS.

Pentru 2010, banca central a revizuit de mai multe ori prognozele de inflaie, n
contextul n care guvernul a decis majorarea TVA de la 19% la 24% ncepnd cu
luna iulie.

Somajul
1.Definirea somajului
La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza
temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a
economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea
locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de
lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale
dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu
numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.
Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a
doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand
intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar
important de muncitori, care deveneau someri.
Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un
dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de
confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.
Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca,
cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri
de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca
exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii
determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a
existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea
cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului.

Conform Biroului International al Muncii este somer orice persoana care are
mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
-este apt de munca;
-nu are loc de munca;
-esta disponibil pentru o munca salariata;
-cauta un loc de munca.
In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992,
precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi
incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se
fac precizari in lege reiese ca,varsta este de peste 16 ani.

2.Anul 2008
n anul 2008, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64
ani) a
fost de 59,0%, iar rata omajului BIM1 de 5,8%. Nivelul ratei de
ocupare a
populaiei n vrst de munc se situeaz la o distan de 11,0 puncte
procentuale fa de inta de 70% stabilit pentru anul 2010 prin Strategia
de la
Lisabona, respectiv 6,9 puncte procentuale fa de valoarea nregistrat la
nivelul UE27.
n anul 2008 populaia activ a Romniei era de 9944 mii persoane, din
care 9369 mii
persoane ocupate i 575 mii omeri BIM (definii conform criteriilor
Biroului Internaional al Muncii).

3.Anul 2009
n anul 2009, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc
(15-64 ani) a fost de 58,6%, iar rata omajului BIM1 de 6,9%.
Nivelul ratei de ocupare a populaiei n vrst de 20-64 ani a fost de
63,5%, la o distan de 6,5 puncte procentuale fa de inta naional de

70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020.

n anul 2009, populaia activ a Romniei era de 9924 mii persoane, din care
9243 mii persoane ocupate i 681 mii omeri BIM (definii conform criteriilor
Biroului Internaional al Muncii).

4. Anul 2010
n anul 2010, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) a fost de
58,8%, iar rata omajului BIM1 de 7,3%. Nivelul ratei de ocupare a populaiei n
vrst de 20-64 ani a fost de 63,3%, la o distan de 6,7 puncte procentuale fa de
inta naional de 70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020. n anul 2010
populaia activ a Romniei era de 9965 mii persoane, din care 9240 mii persoane
ocupate i 725 mii omeri BIM (definii conform criteriilor Biroului Internaional
al Muncii).

5.Anul 2011-2012
n anul 2011, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64
ani) a fost de 58,5%, iar rata omajului - conform definiiei internaionale
(BIM1) - de 7,4%. Nivelul ratei de ocupare a populaiei n vrst de 20-64
ani a fost de 62,8%, la o distan de 7,2 puncte procentuale fa de inta
naional de 70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020. n anul 2011
populaia activ a

Romniei era de 9868 mii persoane, din care 9138 mii

persoane ocupate i 730 mii omeri conform definiiei internaionale

(BIM).n anul 2012, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64
ani) a fost de 59,5%, iar rata omajului1 de 7,0%. Nivelul ratei de ocupare a
populaiei n vrst de 20-64 ani a fost de 63,8%, la o distan de 6,2 puncte
procentuale fa de inta naional de 70% stabilit n contextul Strategiei

Europa 2020. n anul 2012 populaia activ a Romniei era de 9964 mii
persoane, din care 9263 mii persoane ocupate i 701 mii omeri.

6.Consecintele macroeconomice ale somajului

Pe plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel
national si la nivel de individ - familie.

Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza

dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in
somaj au presupus cheltuieli din parte individului si societatii, care nu vor fi
recuperate in situatia somajuli de lunga durata; aceasta forta de munca, iesita
din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea BIP; societatea
suporta costurile

somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din

partea agentilor economici, salariatilor; existanta unui somaj de lunga durata

mai ales in randul tinerilor, poate genera acte de violenta, infractiuni, poate
accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati.

La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra

venitului.

Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei somajului
erodeaza si economiile, daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si
este mai greu de gasit un loc de munca.
Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul
devenit somer mai mult decat latura economica. Apar complexe de neutilitate

pentru societate si familie. Starea de somaj poate afecta coeziunea si armonia unei
familii. Totodata, somajul cronic si de lunga durata, care genereaza saracia unui
grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde. Este
de intele ca "bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o
adevarata criza de identitate".
Multitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ
justifica pe deplin ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si
preocuparea pentru a gasi solutii de ocupare a fortei de munca la un grad cat mai
inalt.
Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza
ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care
sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic.

Bibliografie

http://www.money.ro/
http://www.insse.ro/