Vacile din rasa Holstein

Cea mai mare bovina este cea din rasa Holstein, o vaca ajunsa la maturitate cantarind cel putin 675 kg. Rasele se diferentiaza cel mai mult prin culoare, vacile Holstein fiind albe cu pete mari negre. Exista insa si surorile acestora albe cu pete de culoarea rosu inchis. De asemenea si cantitatea anuala a laptelui data de fiecare animal in parte reprezinta o alta deosebire dintre rasele enumerate mai sus. Astfel, bovinele Holstein - Friesian produce in medie 7.890 kg anual, acestea fiind urmate de Swiss-Brown, Ayrshire, Guernsey si de Jersey. Cu toate acestea cea mai mare concentratie de grasime se gaseste in laptele bovinlor Jersey (peste 10%), in timp ce in laptele vacilor Holstein concentratia este de 3,6%. Raspandire Incepand de la jumatatea secolului 19 rasa de vaci Holstein a inceput sa fie raspandita pe tot globul, iar acest lucru se datoreaza mai ales produselor lactate din Olanda si Germania. Astazi se afla aproximativ 10 milioane de animale in cca. 250.000 de crescatorii din lume. Astfel Holstein devine cea mai cunoscuta si reprezentativa rasa care produce cantitati uriase de lapte de buna calitate. Hrana si ingrijirea corespunzatoare a vacilor sunt factori esentiali pentru ca acestea sa dea un lapte de calitate si in cantitati mari. Particularitati - greutate: aprox. 600 - 750 kg - inaltime: aprox. 1,45 m (cu tendinte de usoara crestere) - productie anuala de lapte: aprox. 8.000 kg/an (10.000 - 13.000 kg la animalele de "elita") - cantitatea de grasime in lapte: in medie 4,2% / l de lapte - proteine in lapte: 3,4% / l de lapte

Rasa Friz Este cea mai important ras de lapte si cea mai rspndit. Se preteaz att sitemului intensiv ct si semiintensiv. Este rspndit n toat lumea sub dou tipuri a) Tipul AMERICAN cu talia de 133-137 cm, greutatea de 500-550 Kg. Capul este alungit, pielea de pe cele dou fete laterale formeaz cute, gtul este bine prins de trunchi, salba este dezvoltata. Crupa este lunga, larga la solduride forma patrata, abdomenul este dezvoltat, privit din profil are forma de trapez cu baza mare orientata posterior, ugerul are o forma patrata sau globuloasa, mameloanele au o forma cilindro-conica si se preteaza foarte bine mulsului mecanic. Culoarea este baltata alb cu negru sau negru cu alb. Productia de lapte realizata de efectivele supuse controlului 6500 Kg cu 3,7 - 3,8 % grasime cu unele recorduri de 10000 Kg pentru o lactatie normala. Este pretentioasa la conditiile de hranire - necesita multe nutreturi combinate in ratie. Randamentul la sacrificare este de 50%. b) Tipul EUROPEAN are talia de 129-133 cm si greutatea de 550600 Kg. Insusirile morfologice sunt aceleasi la ca tipul american. Productia de lapte este de 6000 Kg cu 3,8% grasime. Are aptitudini mai bune pentru productia de carne, randamentul la sacrificare fiind de 55%. Poarta diferite denumiri in functie de tara: HOLSTEIN FRIZA, OSTFRIZA, BALTATA CU NEGRU etc.

Rasa Jersey S-a format in insula cu acelasi nume, mai poarta denumirea de rasa de unt. Talia este de 1,22 - 1,25 cm iar greutatea este de 400-450 Kg, culoarea este caprui, insusirile morfologice sunt asemanatoare cu ale rasei FRIZA. Privit din profil trunchiul este un trapez, productia de lapte este de 4000-4500 Kg cu 5,5 - 6,5 % grasime. Randamentul la sacrificare este mic 45 - 48%. Se creste in Anglia, iar in lume se creste mai putin in rasa pura. Taurii se folosesc la incrucisari de infuzie cu rasele de lapte.

Rasa Rosie Daneza Talia este de 133-135 cm, greutatea este de 500-550 Kg pentru tipul de lapte si 600-650 Kg pentru tipul de lapte-carne. Culoarea este rosie uniforma, productia de lapte 6000 Kg pe lactatie normala, cu 3,8% grasime. Este sensibila la leucoza.

Bovinele au cateva particularitati de hranire diferite de ale altor categorii de animale date de specificul consumului si al digestiei. Prin capacitatea mare a tubului digestiv, in special a rumenului, bovinele pot consuma cantitati mari de nutreturi de volum, uneori exclusiv mai ales la niveluri mici de productie. Particularitatile de hranire la bovine sunt date in special de specificul digestiei sub actiunea microflorei, indeosebi la nivelul rumenului. Este vorba de procese complexe de degradare si de sinteza prin intermediul carora bovinele isi asigura cea mai mare parte din elementele nutritive. Procesele fermentative antreneaza toate substantele organice componente ale nutreturilor (glucide, lipide, proteine). Digestia glucidelor presupune un intreg sir de reactii cu un numar mare de compusi intermediari, finalizandu-se in produsii unui amestec de acizi grasi volatili: acetic, propionic, butiric, in cantitati mai mici (izo)valerianic, izobutiric. La ratii obisnuite proportia acidului acetic este de 60-70%, propionic 15-20%, butiric 10-15%. Principalul factor care determina proportia in acizi grasi volatili este structura ratiilor. De exemplu, la folosirea unor ratii cu mai multe fanuri si grosiere, ponderea acidului acetic creste, in timp ce la folosirea unor ratii mai bogate in concentrate creste ponderea acidului propionic si butiric.