Vaca de lapte și producția de lapte

Simental este cea mai comună rasă printre bovine. Este originară din Elveția. Animalele
din rasa Simental sunt destul de timpurii/ suficient de precoce, sunt ușor de îngrășat. Acestea
necesită hrănire abundentă și o bună întreținere. Vacile de lapte Simental produc aproximativ
3000-3500 kg de lapte pe o lactație Greutatea lor vie variază între 450-750 kg la femele și
1000-1200 kg la tauri.

Roșia de stepă ocupă locul al doilea după Simental. Aceste animale sunt special
destinate producției de lapte, care constituie 2500-3200 kg peste o lactație, la un conținut de
grăsime de 3,6%. Roșia Estoniană și Brună Lituaniană sunt recunoscute drept cele mai bune
rase de vaci de lapte din țara noastră. Charkhorne?, Héréford și Charolaise sunt rase de carne.

Una dintre sarcinile primordial/principale, primare ale zootehnicii este dezvoltarea

bovinelor/animalelor de rasă pură, ceea ce înseamnă o creștere a producției animale, o
economie puternică a furajelor, o scădere/reducere reală a cheltuielilor materiale și forță de
muncă în agricultură.

În Franța există 4 rase principale de vaci de lapte: Normande, Pie Noire franceză
(cunoscuta si sub numele de Holstein), Pie Rouge de Est și Bruna Alpină Producția de lapte.
Producția de lapte depinde de trei grupe de factori esențiali:

- Agenti externi sau mediu;

- Gimnastica functionala;

- Alimentația.

Laptele este produsul integral al mulsului total/complet și întrerupt al unei vaci de lapte
sănătoase, bine hrănite și nu suprasolicitate. Durata mulsului nu ar trebui să depășească 6 pînă
la 7 minute. Există un anumit grad de corelare între durata mulsului și diametrul tetinei.
Compoziția laptelui. Compoziția laptelui variază cu fiecare specie de animal și, la fiecare
specie, cu rasa și individul luate în considerare, precum și sub influența unor cauze multiple.
100 g de lapte conțin 87 g apă și 13 g substanță uscată. Principalii constituenți ai
materiei/substanței uscate din lapte sunt: grăsimile, proteinele (proteinele cazeine, care
reprezintă 80% din proteinele totale din lapte și seroproteinele, o minoritare (20%), dar care au
o valoare nutritivă mai mare decât primele), lactoza, component secundare ale laptelui (săruri,
enzime, vitamine și oligoelemente, calciu, fosfor, magneziu, potasiu și sodiu), vitamine (în
special vitaminele B2 și B12 (hidrosolubile/solubile în apă), precum și vitaminele A și D
(liposolubile/solubile în grăsimi).

Alte substanțe minerale din lapte sunt constituite/formate din cloruri, fosfați, carbonați, sulfați de var și

magnezie și urme de fier, siliciu și fluoruri. Laptele conține gaze: oxigen, azot, acid carbonic.

Proprietățile imunizatoare ale colostrului. Colostrul se

bucură de proprietăți imunizante față de anumite boli
microbiene. Valoarea imunizantă a colostrului se
datorează în cele din urmă a două cauze/din 2 motive:
1) marea bogatie a colostrului in globuline, materiale
albuminoide care servesc drept suport pentru anticorpi;
2) absorbție ușoară a acestor globuline imediat dupa
nastere, in scurta perioadă in care marea permeabilitate
a mucoasei intestinale favorizează acest fenomen.
Trebuie luate măsuri de precauție pentru a obține lapte
sigur și curat.
Ugerul/mamela/mamelonul trebuie spălat și șters cu o
pînză/cârpă proprie curată.
Alimentația vacilor de lapte trebuie monitorizată cu
atenție, mai ales în primele luni după fătare.
Trebuie să urmăriți cu atenție
Alimentația/hrănirea vacilor de lapte mai ales în
primele luni după fătare.