Sunteți pe pagina 1din 5

Rasele de gaini specializate pentru productia de oua (Leghorn, Italiana s.a.

) sau
pasarile hibride usoare, desi multumesc pe deplin unitatile mari sau mijlocii care le cresc
pentru oua de vanzare, nu prea sunt pe placul micilor gospodari, datorita faptului ca nu
asigura totodata si o productie corespunzatoare de carne: sunt prea mici si produc o carne
slaba si mai putin gustoasa, iar puii si cocosii supranumerari cresc foarte incet si sunt
neeconomici in productia de carne
Din aceste motive, in mod justificat, micile gospodarii taranesti pot fi interesate mai degraba
de rasele mixte, dintre care sunt prezentate mai jos cele mai importante pentru tara noastra.

Rasa Rhode - Island cuprinde gaini mai rezistente si mai putin pretent ioase decat cele usoare.
Ele au greutatea vie medie de 2,5 - 3 kg la gaina si 3,5 - 4 kg la cocos.
Au o productie anuala de 170 - 180 oua sau mai mult.
Ouale au coaja colorata si o greutate doar cu ceva mai mica decat la Leghorn (57 - 65 g in
functie de varsta).
Tineretul cre ste multumitor (cocoseii ajungand la 2 luni la peste 1,3 - 1,4 kg), iar puicile
incep sa oua dupa 26 - 28 saptamani.
Pasarile, tinere sau adulte, furnizeaza o carne de calitate deosebita.
Gainile Rhode-Island pot sa cada closti, clocesc bine si isi ingrijesc bine puii, dar totodata se
pot descloci usor pentru a-si relua ouatul in timp scurt.
Pasarile Rhode-Island au trunchiul lung si purtat orizontal, cu penajul colorat in rosu,
eventual, mai ales la cocosi, cu varful aripilor negre.
Au creasta simpla, de marime mijlocie si purtata drept la ambele sexe.
Ciocul este puternic, colorat in galben cu maro, fluierele picioarelor si pielea de pe cap sunt
galbene, iar urechiusele sunt ro sii.
Rasa Sussex este una dintre rasele cele mai apreciate de micii crescatori, datorita insusirilor ei
productive, dar si frumusetii ei.
Specializate pentru o productie mixta de oua si carne, pasarile de rasa Sussex au o greutate
corporala chiar mai mare decat la rasa Rhode- Island (2,7 - 3,2 kg gaina si 4 - 4,2 kg cocosul)
si o productie de oua tot atat de mare (170 - 190 buc./an).
Ouale produse de gainile Sussex sunt, de asemenea, mari (60 - 65 g) si cu coaja colorata in
brun, dar cu o nuanta roz.
Ca si rasa Rhode-Island, gainile Sussex incep ouatul dupa 6 luni, clocesc bine, de timpuriu,
sunt bune mame si, la nevoie, se desclocesc usor.
De mentionat calitatea deosebita a carnii produse de pasarile Sussex.
Pasarile de rasa Sussex prezinta un exterior atragator, cu o culoare frumoasa: varietatea
herminata are culoarea generala alb-curat, cu pene negre pe gat, ca un guler, in varful aripilor
si in coada.
Sunt pasari cu trunchiul mai lung si mai adanc decat cele de rasa Rhode-Island, cu creasta
simpla, mijlocie si purtata drept si cu ciocul, fluierele picioarelor si pielea de pe corp de
culoare alba.

Rasa Plymouth-Rock Barat este una din rasele cele mai cunoscute, fiind apreciata pentru
insusirile ei, care sunt apropiate de cele ale rasei Rhode-Island, cu aceeasi greutate, dar cu
productii de oua ceva mai mici (150 - 170 buc.
, in greutate de 57 - 60 g).
Pasarile de rasa Plymouth-Rock Barat au o culoare generala porumbaca, prezinta un trunchi
mai rotunjit, cap mai mare, fluierele, ciocul si pielea de pe corp, galbene.
Rasa Plymouth Alb este cea mai grea rasa mixta, fiind selectionata pentru ca gainile, hibridate
cu cocosi de rasa grea, sa produca pui de carne (broiler).
Cu o greutate de 3 - 3,5 kg gaina si 4 - 4,5 kg coco sul, pasarile produc anual peste 170 oua de
60 - 65 g, cu coaja colorata.
Incep sa oua la varsta de 6 luni si produc pui care cresc si se imbraca rapid cu pene.
Au insa un consum mai mare de furaj (180 - 200 g/zi) si se ingrasa excesiv daca primesc
hrana la discretie.
Rasa Plymonth Rock format Mini, prezinta aceleasi insusiri productive cu exceptia greutatii
corporale, mai mici cu circa 1 kg si a consumului zilnic cu 20 - 25%.
La imperecherea gainilor cu cocosi din alta rasa, greutatea produsilor revine la normal.
Printre cele aproape 1000 de rase de gaini, existente in tarile lumii, se numara, pe langa cele
intrate in marea productie, multe alte rase cu recunoastere europeana sau chiar mondiala,
dintre care unele sunt crescute si la noi in tara, in efective mai mici sau mai mari, pentru
productia si, totodata, pentru frumusetea lor.
Toate aceste rase mai sunt crescute cu grija deosebita pentru pastrarea standardului
caracterelor de exterior, de catre unii crescatori pasionati, membri ai asociatiilor specializate
pentru activitatea expozitionala. Dintre acestea, cele mai apreciate sunt prezentate pe scurt in
cele de mai jos.

Rasa Orpington.
Este una din principalele rase mixte care prin greutatea lor mai mare se apropie de grupa
gainilor grele.
Este de origine engleza, dar raspandita in intreaga lume.
Avand o greutate de 3 - 3,5 kg la gaini si 4 - 4,5 kg la cocosi, pasarile produc anual 120 - 160
oua cu coaja colorata si cu greutate care ajunge pana la 65 - 68 g.
Mai tardiva decat alte rase mixte, este o pasare relativ greoaie, care produce o carne de
calitate exceptionala.
Apare masiva si datorita penajului sau infoiat, are creasta mica si simpla, urechiusele rosii,
pielea de pe corp, ca si fluierele si ciocul de culoare alba.
Are mai multe varietati, mai raspandite fiind culorile galbena, alba si neagra.

Rasa Amrock.
Asa-numita Rock american, este provenita din gaini Plymouth Rock barat si a fost
selectionata in SUA pentru marirea greutatii corporale, ajungand la o greutate care depaseste
pe cea a rasei Orpington.
In rest, se aseamana cu rasa Plymouth Rock barat ,avand insa numai o varietate, cea barata.

Rasa Newhampshire.
Este formata prin selectia gainilor Rhode-Island, astfel incat s-a ajuns la o greutate ceva mai
mare si la insusiri superioare in productia de carne, pastrandu-se aptitudinile de ouat ale
gainilor Rhode.
Si in ceea ce priveste caracterele de exterior cele doua rase se aseamana, existand diferente
mai ales in conformatia si culoarea penajului, care este mult mai deschisa.

Rasa Wyandotte.
Rasa tipic mixta, cu greutate de 2,5 - 3 kg la gaina si 3,5 - 4 kg la cocos, cu productii de 140 -
170 oua, a caror greutate medie este de 60 g.
Cu forme corporale rotunjite, creasta caracteristic batuta, fluiere si pielea de pe corp galbene,
gainile Wyandotte prezinta 12 varietati de culoare, una mai frumoasa decat alta, argintie,
aurie, potarnichie s.a.
Rasa Australorp sau Orpington australian.
Are, in general, insusirile productive ale rasei Orpington negru, cu o mai accentuata productie
de oua (peste 190 buc/an) si cu o crestere mai rapida a puilor.

Rasa Gat golas de Transilvania.


S-a format pe teritoriul tarii noastre si a fost apreciata in mod deosebit in lume, foarte curand
dupa prima ei aparitie la expozitia universala din 1875 de la Viena.
Rasa Gat golas de Transilvania a trezit interesul crescatorilor, datorita nu numai unor
caractere de exterior cu totul aparte, ci si unor valoroase insusiri de productie.
Astfel, gainile Gat golas de Transilvania s-au evidentiat in mod deosebit printr-o exceptionala
rezistenta si adaptabilitate la climate excesiv de calde.
Aceasta insusire a fost evidentiata pentru prima oara inca inaintea primului razboi mondial,
cand din toate gainile aduse in Africa Centrala nu au rezistat decat cele de rasa Gat golas.
Insusirile de exterior caracteristice sunt gatul golas pana sub gusa si putinatatea penajului de
pe corp care lipseste practic de pe piept si abdomen, regiuni corporale unde pielea este neteda
si fina.

Productia de carne a rasei este apreciata atat pentru aspectul frumos al carcasei, cat si pentru
insusirile gustative ale carnii.
Pentru aceste motive, pasarile Gat golas de Transilvania sunt folosite si la incrucisari pentru
producerea puilor de carne.
Productia de oua, fara a fi deosebita, variaza intre 120 si 170 oua pe an, oua cu coaja alba si,
mai adesea, mari (65 - 67 g sau chiar mai mult).

Pasarile de rasa Gat golas au o conformatie aparte, cu trunchiul lung si oblic, capul mic si fin,
creasta mica si simpla, pielea de pe corp alba.
Fluierele si ciocul sunt negre, la varietatile neagra, si cenusie si alba la celelalte varietati.

Crescatorii acestei rase trebuie sa tina seama ca cel mai sigur semn ca pasarile sunt in rasa
curata este caracterul de gat golas pana sub gusa.
Existenta unei cravate de fulgi pe gat este sigur ca pasarea nu este de rasa curata.
Este o rasa destul de raspandita care se creste in mai toata lumea ca pasare de expozitie sau de
productie.
Fiind o rasa romaneasca, ar fi de dorit ca un numar cat mai mare de crescatori din tara noastra
sa se ocupe de cresterea ei in rasa curata.

Alte rase care se cresc, in efective mici, in gospodariile din tara noastra: Kreienköppe,
Malaez, Rheinländer, Neagra de Franta, Gournay, Welsummer, Hamburg, Spaniola, Ancona
etc.
Productiile mari de care sunt capabile rasele ameliorate actuale si hibrizii acestora nu pot fi
realizate decat atunci cand se asigura pasarilor conditii corespunzatoare de viata privind
adapostirea, ingrijirea, pastrarea sanatatii etc. si mai ales hranirea completa si
indestulatoare.
Pentru a trai si a produce normal, pasarile trebuie sa primeasca in hrana toate substantele
hranitoare: proteine, glucide, grasimi, substante minerale, vitamine etc.
Cum in natura toate acestea nu se gasesc niciodata impreuna si in proportiile trebuitoare, se
impune folosirea de amestecuri obtinute din mai multe materii prime furajere.Nutreturile
combinate, care reprezinta un amestec fabricat in unitati specializate, asigura toate
substantele necesare animalelor in retete diferite pentru fiecare categorie de pasari (specie,
rasa, varsta, directie de productie etc.).
Concentratele PVM reprezinta, de asemenea, amestecuri ale unor materii prime care
completeaza ce lipseste cerealelor cu care se pot amesteca in proportie de 10 - 35%.

Amestecul de ferma este un furaj ce se poate produce in gospodarie din disponibilitati


sau din ceea ce se poate procura cu usurinta.

Materiile prime furajere care intra in componenta amestecurilor vor trebui stocate in
cantitati necesare pentru perioada urmatoare (de la inceperea anului avicol - 1 noiembrie -
pana la recolta urmatoare).

Pentru stabilirea acestui necesar este bine sa se stie ca o gaina ouatoare are nevoie
zilnic, in functie de rasa, de:

 110 - 115 g de amestec la gaini usoare si mixte ouatoare (hibrizi Albo si Roso, gaini
Italiene sau Gat golas);
 140 g pentru gaini mixte care au greutate vie de 2.2 - 2,6 kg (Rhode-Island, Sussex,
Plymouth barat etc.);
 160 - 180 g de amestec pentru gaini grele (Cornish, Plymouth alb etc.).

In functie de aceste date, de numarul prevazut de pasari si de proportia in care


fiecare materie prima intra in amestec, se poate stabili necesarul pentru perioada urmatoare.

Pentru producerea amestecului furajer de ferma destinat hranirii gainilor ouatoare


sunt necesare cate minimum 2 - 4 materii prime furajere din urmatoarele grupe de furaje
care trebuie prevazute obligatoriu:

 graunte de cereale, bogate in glucide (porumb, orz, sorg, grau etc.), care sa
participe in amestec in proportie de 65%;
 nutreturi bogate in proteine vegetale (mazare, tarate, seminte sau turte de floarea
soarelui, sroturi de soia sau floarea-soarelui etc.), care pot fi folosite in proportie de
22 - 26%;
nutreturi bogate in proteine animale (fainuri de carne sau de peste, zer sau zara
etc.), care pot fi folosite in cantitati relativ mici, chiar de numai 2 - 4%;
 nutreturi minerale in proportie de 8% din care obligatoriu 7% calciu (creta furajera,
faina din cochilii de scoici, var stins de cel putin 6 luni etc.), 0,8% sursa de fosfor
(fosfat de calciu, faina de oase etc.) si maximum 0,2% sare;
 nutreturi specifice vitaminoase, ca un zoofort A5, A6 sau A7 care se poate procura
prin FNC-uri si se introduce in proportie de 1% (continand si microelemente minerale
si alte substante utile) sau preparate farmaceutice, ca de exemplu preparatul
vitaminic A, D, E, ce pot fi procurate de la farmaciile veterinare.

Toate elementele componente mentionate, uruite si bine amestecate, se pot


administra in stare uscata sau ca pasta umeda, in vase de hrana construite si amplasate
astfel, incat sa nu permita risipa prin racaire sau prin scuturare cu ciocul.

La toate acestea, pentru a completa hrana cu substante nutritive importante, trebuie


sa se adauge zilnic, la discretie (o data pe zi atat cat pasarile pot consuma la un tain) furaje
verzi sau inlocuitori ale acestora, mai ales atunci cand ne lipseste zoofortul. Pentru furaje
verzi se pot folosi cele mai diverse vegetale, plante verzi tinere, incepand cu secara, lucerna
(trifoiul), urzica, diverse alte frunze de sezon (sfecla, salcam, floarea-soarelui, resturi de
varza, ceapa, usturoi etc.).

Pentru inlocuirea furajelor verzi in perioadele de seceta si mai ales iarna se pot folosi,
in acelasi timp, urmatoarele: frunze din fan de lucerna inmuiate in apa fierbinte si amestecate
in furajul umed, bostanoase si radacinoase tocate marunt (sfecla si morcov), precum si
graunte incoltite (cel mai bun este ovazul incoltit cu coltul alb de 5 - 8 mm lungime).

In acest fel, cu asemenea amestecuri administrate cu regularitate in hrana gainilor


ouatoare, bineinteles daca se asigura si celelalte conditii, se pot atinge performante
satisfacatoare in producerea de oua pe tot parcursul anului.