Ultimul recensamant de acest gen, dar nu de amploarea acestuia - cum se aprecia de autoritatile prezente la intalnirea cu presa -, a fost realizat

in 1948. Rezultatele preliminare ale recensamantului, obtinute pe baza prelucrarii celor aproximati !.""" de formulare centralizatoare, nu sunt insa de natura sa ne bucure. #oar cate a date prezentate sunt suficiente pentru a ne forma o imagine asupra a cate sunt de facut pentru a pune in aloare potentialul agricol al tarii si a realiza o agricultura moderna, performanta si competiti a pe pietele $uropei si nu numai. #in cele 4.%&9.%"" de unitati agricole, 99,&' sunt exploatatii, respecti gospodarii agricole indi iduale, fara personalitate (uridica, re enind in medie 1,) *a pe gospodarie. $fecti ele de animale se afla, de asemenea, in proportii cuprinse intre 84,%' +porcine, si 99,!' +caprine, in sectorul indi idual, re enind intre 1,4 +porcine, si ",1 +caprine, capete pe gospodarie. -uprafata agricola utilizata a tarii este de 1!,9 milioane de *ectare, din care &&,4' +%,% mil. *a, se afla in gospodariile indi iduale. #in suprafata agricola utilizata de gospodariile indi iduale, ponderile cele mai importante le detin terenul arabil - %",.', si suprafata ocupata cu pasuni si fanete-.4,!'. -uprafata irigata la ni el national este de 4"8,4 mii *ectare, reprezentand .,9' din suprafata agricola a tarii. #in cele 1%!.""" de tractoare aflate in proprietatea unitatilor agricole, 1!!.""" se afla in gospodariile indi iduale. #in total populatie, ...14.114 persoane +.8,!', sunt ocupate in agricultura. -i cifrele care nu reflecta o situatie roza a agriculturii romanesti actuale ar putea continua. /oate ca ele or da de gandit celor abilitati a *otari soarta tarii, iitorul sau 012R3#U4$R$ 350$42U6 -0 07/3R28198 -2U#0U6U0 :332$;10$0 4re<terea animalelor, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei na=ionale, ce conditioneaz> ?n mare masur> ni elul de trai al popula=iei, prin produsele pe care le furnizeaz> ?n mod direct pentru consumul uman, dar <i prin faptul c> asigur> materie prim> pentru diferite ramuri ale industriei. 8nimalele domestice, ?n timp, au fost scoase de om din mediul lor natural, asum@ndu-<i sarcina de a crea pentru aceste ie=uitoare toate condi=iile necesare ?nmul=irii, cre<terii <i perpetu>rii lor, pentru a ob=ine de la ele produsele dorite. Animale domestice: 0storia ci iliza=iei este asociata ?ndeaproape cu animalele domestice. 6a apari=ia comunit>=ilor umane, acum aproximati 1"-1..""" de ani, c@te a specii de mamifere mari <i p>s>ri au fost domesticite, d@nd astfel posibilitatea umanit>=ii s> treaca de la condi=iile primiti e de ia=> la o calitate mai bun> a

ie=ii. 8nimalele domestice mari au f>cut posibil> trecerea de la @nat, cules <i practicarea unei agriculturi sc*imb>toare, la un stil de ia=> mai stabil. animalele au eliberat omul de munca de c@mp foarte grea A animalele au facut posibil transportul resurselor naturale <i al produselor ob=inute din agricultur> c>tre - alte comunit>=i pentru sc*imb sau @nzareA animalele asigur> gr>sime <i proteine pentru a imbun>t>=i *ranaA laptele asigur> supra ie=uirea <i cre<terea copiilor atunci c@nd laptele uman nu este suficientA animalele asigur> piele <i l@n> pentru industria textil>A gr>simea animal> este folosit> pentru iluminatA balegarul uscat de la animalele mari este combustibil pentru gatit si incalzitA puterea animalelor este folosita pentru extragerea apei din pamant si din rauri, pentru uz domestic si irigatiiA animalele contribuie la formarea unor sisteme integrate si imbunatatite pentru fermieriA in istoria umana, animalele pentru calarit au fost modalitatea cea mai rapida de a calatori, pana la in entia trenului in 18.9 B acum 1%" de ani. #omesticirea animalelor a fost primul pas catre imbunatatirea calitatii ietii prin stiinta si te*nologie. :oote*nia este intr-o crestere dinamica, mai mult decat orice alt sector din agricultura. 8cest sector a fi pana in ."." cel mai important sector agricol in termeni de aloare adaugata. 4a urmare a cresterii populatiei si eniturilor, a urbanizarii rapide si a sc*imbarii obiceiurilor de *rana, se obser a o expansiune fara precedent a industriei zoote*nice in tarile dez oltate , unde productia de carne pe cap de locuitor se asteapta sa creasca cu aproape &" ' intre anii ."". si .".". 4ererea mondiala de oua se asteapta sa creasca cu !&' iar cererea de lapte cu .&', pe aceeasi perioada. /opulatia saraca de la sate depinde foarte mult de cresterea animalelor si se crede ca ameliorarea acestui sector le a imbunatati eniturile si le a spori alternati ele economice. 4resterea animalelor asigura mi(loacele de trai pentru %" ' din populatia saraca din lume. 4u o cerere pentru proteinele animale in crestere, tarile cu enit scazut sau mediu or beneficia de Re olutia :oote*nieiC ce se desfasoara in (urul lor. 0n acelasi timp, populatia saraca de la sate a beneficia de preturi reduse pe masura ce oferta de produse animaliere se extinde. 8nimalele monogastrice +porci si pasari domestice, or fi cea mai importanta sursa de crestere A in 199! reprezentau de(a )!' din consumul de carne global. 8ceste animale au o mai buna con ersie a concentratelor de *rana

fata de rumegatoare, si te*nologia lor de productie este uni ersala si prin asta mai accesibila operatiilor comerciale pe scara larga. /rincipalul capital biologic pentru dez oltarea zoote*niei, a securitatii alimentare si a e olutiei rurale de durata, sunt rasele cator a specii de animale domesticite, importante pentru productia de alimente si agricultura. Daloarea resurselor genetice pentru ma(oritatea acestor animale este prost inteleasa. Eolosirea si dez oltarea de catre fermierii din toata lumea a raselor si conser area unor rase rare, de slab interest pentru fermieri , trebuie imbunatatite substantial in cazul in care tarile or sa raspunda cu succes securitatii alimentare si dez oltarii rurale de durata. /roductia sustinuta de animale ar fi imposibila daca nu s-ar lua masuri eficiente pentru a garanta sanatatea animalelor prin excluderea siFsau tinerea in frau a bolilor animaliere transmisibile intre diferite specii. Unele boli pot cauza probleme de sanatate si pot fi transmise si oamenilorA de asemenea pot a ea consecinte nefa orabile asupra mediului. 5olile cauzeaza inutile dureri si suferinte pentru animale. /roductia de animale aflata in crestere exercita presiune crescuta asupra resurselor naturale. -unt necesare te*nologizari si sisteme de productie de incredere pentru a creste eficienta con ersiei *ranei, reducand astfel input-urile si pierderile de substante nutriti e. -copul este de a a ea impact poziti , pri ind intensificarea productiei animaliere, asupra crescatorilor de animale mai saraci din regiunile rurale, si de a construi un cadru pentru prote(area sigurantei alimentelor si protectia sanatatii umane. 8ceasta lume in sc*imbare trebuie sa faca fata unei sc*imbari fara precedent pri ind utilizarea in dietele oamenilor a mai multor proteine animale. /rimele decenii ale secolului .1 or fi martorele urmatoarei re olutii in *rana oamenilor. Genetica animalelor: #e la inceputul ci ilizatiei, oamenii au fost dependenti de animalele domestice , pasarile domestice si produsele lor. #intre toate speciile de animale, putine au fost domesticite, dar acestea au mai multe rase acum. #e-a lungul secolelor, combinarea intre rase in cadrul speciilor domestice a produs noi combinatii de gene, lucru ce permite alegerea celor mai potri ite imperec*eri intre rase pentru reproducerea in anumite conditii. 0n ultimii ani, totusi, acest proces de selectie a fost accelerat si a rezultat intr-o tendinta de pierdere a raselor indigene mai ec*i, inlocuite sau incrucisate cu rase mai noi. 0n consecinta, pierderea unor rase din tarile in curs de dez oltare au determinat si pierderea unor caracteristici speciale ale rasei. /entru a nu pierde resursele genetice ale animalelor, 3rganizatia pentru 8gricultura si 7ancare din -U8, impreuna cu diferite gu erne, a stabilit banci genetice in 8frica, 8sia si 8merica 6atina si o 5anca 7ondiala de Genetica pentru 8nimale. 8nimalele domestice si pasarile domestice din lume au trait aproape de oameni inca de la inceputul ci ilizatiei si constituie o mostenire genetica unica.

4ontributia lor la bunastarea umana consta in asigurarea de carne, lapte, oua, fibre si putere de tractiune. /opulatiile cu stil de iata mai simplu pot fi total dependente de animale pentru mai multe tipuri de munci si pentru *rana, in timp ce in comunitatile mai complexe, dietele de proteine animaliere sunt foarte apreciate. 0n mai multe societati, aloarea animalelor domestice este reflectata in ceremoniile traditionale. -e spune ca aca este mama adopti a a umanitatii. Rezultatul acestei asocieri de-a lungul sutelor de ani a fost adaptarea progresi a a animalelor la ariatele climate din lume. Ditele, de exemplu, se gasesc oriunde s-a stabilit si omul. 3ile, caprele, porcii si pasarile domestice sunt foarte dispersate , in timp ce anumite specii minoritare , sunt mai putin imprastiate geografic, desi sunt asociate cu ietile localnicilor in anumite medii. Eoarte putine specii de animale au fost alese de oameni pentru domesticire, dar sunt numeroase rase in cadrul fiecarei specii selectate. 7ai multe dintre aceste specii s-au adaptat conditiilor aspre de mediu si au de enit rezistente la bolile endemice si sunt capabile sa supra ietuiasca unor pro izii sezoniere sau de slaba calitate. /osibilitatea combinarii raselor de animale din lume a dat posibilitatea oamenilor sa produca noi combinatii de gene. 8cesta are efecte poziti e si negati e. /artea poziti a este sansa de a alege rasa sau incrucisarea de rase cea mai potri ita sa reziste bine in anumite conditii. /artea negati a este tendinta de pierdere a raselor indigene mai ec*i pe masura inlocuirii sau incrucisarii lor cu altele mai noi. #eci societatea este rezultat al procesului de pierdere a unei mosteniri genetice unice. Unele rase au murit de(a. 2ragedia este ca in anumite cazuri nici nu stim ce calitati specifice a eau acele rase pierdute. #i ersitatea biologica de plante, copaci, animale salbatice sau domestice, microbi, peste proaspat sau de adancime este amenintata de eforturile intensificate ale societatii umane de imbunatatire a standardului de iata. #esi genetica este esentiala in stiinta secolului .", imperec*erea raselor de animale se practica de mii de ani. #eciziile genetice in pri inta raselor de animale alese pentru reproducere a fost si continua sa fie critica pentru ariate rase de animale si pasari domestice. /rimal capitol al cartii lui #arHin 3riginea -peciilorC descrie selection in care incrucisarea raselor a fost controlata pentru a influenta anumite trasaturi din generatiile urmatoare. Genetica animalelor continua sa aiba un rol important in incrucisarea raselor de animale si in procesul de domesticire. /rogresele din procedeurile statistice si biologice au permis metode mai sofisticate pentru geneticieni si pentru cei ce se ocupa de incrucisarea raselor de animale. Folosirea in mai multe scopuri a animalelor Eolosirea animalelor pentru munca a inceput cu mult inainte ca omenirea sa inceapa agricultura si a contribuit foarte mult la expansiunea geografica a culturilor antice. 2ractiunea animala este considerata azi de multi oameni ca fiind ar*aica si ineficientaA azi, dez oltarea din agricultura este posibila datorita folosirii masinilor. 0n ciuda celor &" de ani de promo are a te*nologiei pentru agricultura in tarile in curs de dez oltare , diferenta de dez oltare dintre tarile industrializate, bogate si cele cu economii slabe si dependente, a crescut.

4riza de petrol din anii %" a reinnoit interesul pentru folosirea animalelor pentru munca din agricultura. #ar pentru tarile industrializate , aceasta optiune a ramas de slab interes iar pentru tarile in curs de dez oltare a ramas o te*nologieC folosita ca ultima optiune. Eolosirea modelelor de productie bazate pe multe input-uri sau multe output-uri, modele ce sunt mai dependente de combustibilul fosil, nu pot fi considerate fezabile la ni el global. 1u sunt doar inaccesibile din punct de edere economic fermierilor mici , dar rezer ele globale de petrol nu pot sustine orice propunere de mecanizare intensi a pentru producatorii agricoli din toata lumea. -ursele alternati e de energie , precum folosirea eficienta a fortei de tractiune a animalelor, trebuie sa fie reconsiderate. 8nimalele, ca furnizori de forta de tractiune si de alte numeroase produse, constituie un element esential pentru subzistenta milioanelor de fermieri, ciobani si pastori in tarile in curs de dez oltare si sunt cruciale pentru aste regiuni cu potential agricol scazut sau conditii de mediu mai aspre. 1umarul de animale folosite in intreaga lume ca forta de munca este estimat la nu mai putin de .&" mil . $xploatarea lor nu este limitata doar la fermierii miciA proprietati agroindustriale mai complexe au recunoscut ca, in anumite situatii, folosirea animalelor in scop economic este (ustificata. #e exemplu, in 4araibe, pe una dintre cele mai mari plantatii de za*ar, animalele si masinile au fost folosite impreuna foarte eficient de mai bine de %& de ani. 0n 1994, mai mult de 8 """ bi oli au fost folositi timp de sase Bsapte luni pentru transportul unei treimi din recolta de sfecla de za*ar. 4azuri similare pot fi gasite in 8frica de Dest si in 8sia de -ud-$st. #esi nu exista nici o data statistica disponibila, se estimeaza ca populatia globala de animale folosite pentru munca are o mare contributie la munca din agricultura. 8nimalele nu asigura doar mi(loace de trai pentru milioane de familii dar si contribuie la sisteme de productie acceptate din punct de edere social si ecologic. 7ai mult decat atat, eficienta energiei animaliere +ca input pentru agricultura, este mai mare decat a masinilor. $ste ilustrat astfel enormul potential al animalelor folosite pentru munca , nu doar de a accelera dez oltarea durabila din agricultura ci si de a contribui la stabilitatea ecologica necesara pentru a atinge aceste scopuri. /entru a optimiza acest potential, animalele trebuie utilizate in cadrul fermelor si pentru acti itati conexe pe tot parcursul anului. 8nimalele domestice asigura o multitudine de output-uri precum forta de tractiune, laptele,carnea, fibrele, balegarul, piele, ce sunt toate deri ate din folosirea ca sursa de *rana pentru animale a resurselor localeI pasuni, resturi din recolte, fura(e de la copaci si de la arbusti. 8ceasta reciclare reduce pierderile in cadrul fermelor dar si contribuie la imbunatatirea texturii si fertilitatii solului. 4ea mai mare pro ocare pentru comunitatile rurale este producerea de ino atii te*nologice, bazate pe experienta lor practica in lucrul cu animalele,

te*nologii potri ite pentru conditiile locale. 4u asistenta din partea institutiilor gu ernamentale, negu ernamentale si din partea altor organizatii oluntare, implementarea strategiilor integrate de promo are a folosirii mai eficiente a fortei de tractiune a animalelor ar putea fi dez oltata si adoptata. 8cest lucru ar intari coesiunea te*nica a fermelor si ar a(uta sa se dez olte productia si comertul din economia rurala. Productia animaliera sustinuta 0ntretinerea si dez oltarea unei ferme este un proces complex si interacti ce depinde de pamant, animale si resursele de apa ca si de capitalul in estit. 0n cadrul acestei lumi in sc*imbare, agricultura este practicata diferit in di erse medii si cu mai multe grade de intensitate si eficienta biologica. 8nimalele (oaca un rol important in cadrul acestor ferme. 0n comparatie cu sistemele zoote*nice dez oltate din lumea moderna, cresterea animalelor in tarile in curs de dez oltare foloseste intreaga gama de produse obtinute de pe urma animalelor, multe din ele fiind returnate, sub forma de input-uri, sistemului de productie din cadrul fermei. 5alegarul, de exemplu, este un important- si de multe ori singurul- nutrient pentru planteA spre deosebire de ingrasamintele c*imice, asigura materia organica necesara pentru a mentine structura solului, un factor important pentru controlul eroziunii solului. 2ractiunea animala este foarte importanta , mai ales in fermele din 8sia , estimandu-se ca in lume exista aproximati !"" milioane de astfel de animale, de di erse specii, pentru tractiune. 4resterea animalelor asigura o sursa de enit constanta, precum anzarea laptelui, si ser este ca o resursa strategica de bani, deoarece detinerea de animale este o metoda de mentinere si acumulare de bogatie. 8ceasta functie a animalelor are importante implicatii deoarece finanteaza alte input-uri esentiale pentru ferma , cum ar fi semintele si agroc*imicalele, asigurand bani pentru perioadele critice ale anului si astfel ridicand ni elul de trai al fermierilor. /roductia de *rana este, in multe tari aflate in dez oltare, insuficienta pentru necesitatile curente si situatia a fi in continuare exacerbata de extinderea rapida a populatiei. 2arile in aceasta situatie nu pot permite stagnarea productiei alimentare. 1ici nu-si pot permite, pe termen lung, sa produca mancare cu efecte negati e asupra mediului sau asupra bazei de resurse naturale. $ste clara necesitatea largirii gamei de produsele animaliere pentru a balansa efectele ad erse ale productiei intensi e si ale exploatarii bazei de resurse si, in acelasi timp, optimizarea productiei de alimente. 4resterea animalelor ser este si ca mod de reciclare a substantelor nutriti e si ca sursa de energie si de aloare adaugata productiei. 8cest rol complementar al animalelor este unic si trebuie sa fie exploatat la maxim. 2otusi, se obser a printre politicieni, oameni de stiinta si statisticieni, un consens pri ind tarile in dez oltare, a caror zoote*nie se dez olta intr-un ritm insuficient pentru a face fata ne oilor unei populatii mondiale in crestere. 6argirea gamei de produse animaliere in aceste tari a fost in mare masura

rezultatul cresterii populatiei de animale , si mai putin rezultat al cresterii producti itatii. 0n timp ce mai multe output-uri sunt bine enite, ele nu inseamna in mod sigur o crestere sustinuta a producti itatii. #in contra, in multe cazuri pot conduce la scaderea producti itatii si la degradarea bazei de resurse naturale. 0n ciuda multor proiecte de dez oltare implementate de-a lungul anilor de agentiile nationale, bilaterale si multilaterale B de multe ori cu capital de in estitie substantial B realitatea este ca nu au fost inregistrate sc*imbari semnificati e in eficienta zoote*niei in tarile in curs de dez oltare. 2e*nologiile trebuie construite tinand cont de rolul important al zoote*niei in agricultura. /entru ca aceste te*nologii sa fie acceptate de producator, ele trebuie sa-i raspunda necesitatilor, sa aiba un cost acceptabil si sa aiba beneficii tangibile. #oua produse animaliere, balegarul si forta de tractiune a animalelor, sunt utilizate sub capaciatea lor maxima, fiind necesare programe speciale pentru a le maximiza efectele benefice. Sanatatea animalelor : /rote(area sanatatii animalelor este o c*estiune complexa ce a de enit si mai dificila o data cu sc*imbarea economiei globale si cu acordurile internationale. /entru a face fata noilor pro ocari legate de sanatatea animalelor, trebuie ca sistemul de ingri(ire a sanatatii animalelor sa fie modernizatA nea(unsurile infrastructurii, mai ales in termeni de personal si facilitati, trebuie cunoscute si indreptate. 8cest sistem nu mai poate raspunde corespunzator la crizele pro ocate de di erse boli animaliere. 8tentia trebuie indreptata catre informarea mai buna a oamenilor implicati. 8nimalele sunt mutate intr-un ritm mai rapid in regiuni geografice mai indepartate B determinand si raspandirea bolilor animaliere. 0ndustria si fermele de animale pot fi afectate si c*iar distruse in cate a zile de astfel de boli - si oamenii ce in in contact cu aceste animale pot contracta rapid boli si c*iar muri. 8cest potential de dezastru economic si biologic inseamna ca lumea trebuie sa aiba foarte mare gri(a pentru a pre eni raspandirea bolilor animaliere. Influenta climatului asupra imperecherii animalelor. 7ediul incon(urator afecteaza comportamentul, psi*ologia, sanatatea si performanta animalelor domestice. 4ei mai accesibili parametri de studiu sunt lumina si temperatura. 3ile si caprele sunt stimulate de o zi mai scurta , de exemplu , in timp ce iepele rapund la zile mai lungi. 0mbunatatirile genetice prin incrucisarea raselor trebuie sa fie compatibile cu conditiile locale, +incluzand resursele de *rana,, altfel performantele reale or fi departe de posibilitatile potentiale. Mancare mai buna pentru animale: mai multa mancare pentru oameni 0n ciuda progresului urias obtinut in intreaga lume in productia de alimente, aproximati 8"" milioane de oameni sufera de malnutritie. 7ai mult decat atat, populatia mondiala a creste de la &.4 bilioane pana la 1" bilioane in cate a decenii, mai ales in tarile in curs de dez oltare. /entru a *rani aceasta

populatie aditionala , mai mult teren agricol a fi necesar, reducand astfel terenul disponibil pentru pasuni si fura(e. /e de alta parte, mai multe reziduuri din recolte si produse biologice agro-industriale or fi disponibile pentru a *rani animalele. 8ceste tendinte or influenta semnificati resursele de *rana disponibile si or determina sistemul de *ranire adoptat. Eermierii cu resurse limitate sunt tinta programului Grupului de Resurse pentru ;rana E83. -ituatia lor curenta este caracterizata deI lipsa de pamantA pamantul pe care-l detin este de obicei de calitate scazuta si nerezistent la conditiile mai grele de mediuA capital limitat, foarte putine institutii sunt pregatite sa le acorde imprumuturiA pregatire te*nica insuficienta, desi exista cunostinte traditionale. Rolul animalelor in acest context implica mai mult decat productia de *rana, furnizand putere de tractiune, piele, fibre, ingrasaminte si combustibil, dar si acumulare de capital. -umele de bani aditionale furnizate de fiecare din aceste produse , fac animalele foarte producti e. Prioritati si Obiective ale programului : #ez oltarea sistemelor de *ranire integrate. 4ulti area de catre fermierii de di erse soiuri de plante si cresterea de diferite specii de animale I rumegatoare mari siFsau mici, ierbi ore mici +iepuri, porcusori de guinea, rozatoare,, animale monogastrice+ porci sau pasari domestice, si peste. 8daptarea sistemelor de productie animaliere cu resursele locale potentiale de *rana. 2ransferul direct de te*nologie din tarile dez oltate a esuat in domeniul zoote*nic ca si in alte sectoare. -e obser a ne oia dez oltarii unei te*nologii potri ite care sa utilizeze la maxim resursele locale disponibile sau potentiale. $xista multe resurse ce nu sunt la maxim exploatate si merita sa fie in estigate in ederea includerii in dieta animalelor. 4resterea eniturilor si imbunatatirea calitatii ietii micilor fermieri-4resterea producti itatii animalelor nu are importanta foarte mare daca eforturile facute de fermieri nu sunt rasplatite printr-o crestere a eniturilor lor si o imbunatatire a calitatii ietii. 8bordarea integrata, ce presupune producerea mai multor produse animaliere +output-uri,, este esentiala pentru imbunatatirea folosirii economice a resurselor la ni elul fermelor mici si este de obicei mai indicata decat abordarea specializata. /rote(area mediului incon(urator-- /resiunea crescuta pe pamant, rezultata din cresterea populatiei face imperati ca mediul sa fie prote(at. 7asuri practice ce au efect poziti I - e itarea pascutului excesi si a degradarii ulterioare a pamantului A - reducerea poluarii atmosferice prin *ranirea rumegatoarelor cu paie de cereale, in loc de arderea acestor paie - folosirea ca *rana a di erselor bio-produse si reziduuri agro-industriale , care altfel ar polua mediul

- folosirea excesi a a copacilor ca fura(, copaci ce (oaca un rol important in problema eroziunii solului si sunt o sursa continua de energie. Hrana animalelor: 0n intreaga lume, productia anuala de *rana de animale depaseste 4 bilioane de tone, din care &&" milioane tone sunt nutreturi. /roportia cea mai mare de din cele 4 bilioane de tone de *rana pentru animale este folosita de micii fermierice se dez olta. $ste o crestere continua in cererea de produse animaliere, mai ales pentru cele din pasari domestice si porc. /roductia globala de produse animaliere a creste impresionant in urmatorii ." de ani. 4resterea cererii de produse animaliere sugereaza o crestere ulterioara in cererea de *rana pentru animale , nu doar de cereale ci si de alte surse de *rana si mai ales de proteine. 0ntr-ade ar, c*iar si in tarile dez oltate, tendinta din ultimii &" de ani a fost de di ersificare a surselor de *rana folosite. 0n acelasi timp, se obser a o crestere a interesului public in pri inta contaminarii si a sanatatii, a cererii pentru siguranta, reguli si identificare. Hranirea animalelor in tarile in curs de de voltare: Eolosirea la maxim a masei biologice in dieta animalelor. 7ai multe tari in curs de dez oltare , mai ales cele situate la tropice, au a anta(ul ca produc multe biomase . 8nimalele rumegatoare pot folosi materiale fibroase, care altfel ar fi pierdute +resturi din recolte, frunze de copac,. 0n acest fel nu concureaza cu oamenii sau animalele monogastrice. 8cesta bio-masa este destul de ieftina si reprezinta cea mai economica sursa de *rana pentru rumegatoare, si este si o sursa de *rana la care micii fermieri pot a ea acces usor. -uplimentul potri it pentru optimizarea dietei. 4ele mai multe resurse de *rana pentru animale, disponibile de obicei la tropice, nu sunt ec*ilibrate. 1ecesita suplimenti potri iti pentru a asigura suficient nitrogen+ gasit in uree, si proteina reala +in turtele de oleaginoase dar si in ariate frunze de arbusti fura(eri,. 4azul animalelor monogastrice+porci si pasari,. 7ulte tari in curs de dez oltare isi asigura din productia proprie carnea de animale monogastrice, in prezent, dar foarte putine dintre ele isi pot asigura singure si input-urile necesareA de ce mai multe ori acestea sunt importate. 0n tarile in curs de dez oltare au fost facute foarte putine eforturi pentru cercetare in ederea gasirii de surse de *rana alternati e pentru animale, in afara de soia si porumb. 0mporturile anuale de *rana pentru animale, in cadrul acestor tari, reprezinta cate a bilioane de dolari. $ste deci e identa ne oia de a dez olta sisteme alternatice de *rana bazate pe sfecla de za*ar, radacini si tuberculi etc., si suplimente cu soia, plante ac atice si frunze de arbusti. Produse animaliere : /rodusele animaliere au fost pentru mult timp o sursa aloroasa si concentrata de *rana pentru oameni. 6aptele si produsele din carne contin ni eluri ridicate de proteine, itamine, minerale si micronutrienti ce sunt esentiale pentru o crestere si o dez oltare armonioasa a organismului uman.

#intre pro ocarile esentiale in cadrul tarilor in curs de dez oltare amintim I imbunatatirea productiei animaliere, asigurarea calitatii produselor pentru consumatori. /rocesarea produselor animaliere ofera oportunitatea de a adauga aloare, de a imbunatati siguranta si calitatea si de a extinde durata de iata a laptelui, iaurtului si produselor din carne. /rintre beneficiile procesarii produselor animaliere se includ I cresterea beneficiului pe familie , cresterea ni elului de trai pe gospodarie si comunitate, imbunatatirea substantelor nutriti e, un enit constant si o arietate de produse imbunatatite calitati +lapte, iaurt,produse din carne, pentru o mai mare arie de consumatori. Hrana din re iduuri animale: -unt stabilite mai multe standarde nutritionale pentru *ranirea di erselor specii si clase de animaleI animale de lapte + aci de lapte si bi olite,, aci gestante ce nu dau lapte, ite pentru carne, (uncani si itei, oi ce dau lapte si oi gestante si miei, porci si pasari domestice. /e baza acestor standarde, ratiile contin diferite ni ele de reziduuri animale . 0n formularea ratiilor, doar un numar limitat de alte ingrediente sunt folosite , in afara de reziduurile animaleA rezultatul I o serie de formule tipice simple ce pot fi a(ustate altor conditii. Eanul ce nu pro ine din legume + fura(ul erde , este folosit ca sursa de fura( siFsau fura( grosier. 7elasa este incorporata in ma(oritatea produselor pentru *rana animalelor, mai putin in ratiile bazate pe fructe si reziduuriA nefiind necesare imbunatatirea gustului sau adaugarea de suplimenti de carbo*idrati solubili. 4erealele, *rana din proteine , si taratele de grau sunt celelalte surse de nutrienti con entionali. 0n plus, calcarul, dicalciu, tricalciu sau fosfatul de sodiu si sarea sunt folosite pentru a acoperi necesitatile de minerale din ratii. 0n cazul in care ingredientele critice din ratiile obisnuite nu sunt disponibile, un numar de ingrediente nutritionale similare sunt listate si disponibile, cu factorii aproximati i de con ersie, pentru a da posibilitatea fermierilor sa selecteze substituentii potri iti si disponibili in fermele lor. -unt introduse mai multe sisteme simple de procesare a reziduurilor animale , metode ce pot fi aplicate de fermieri I insilozarea nutreturilor, formarea de capite, tratamentul c*imic cu formalin, si des*idratarea nonmecanica. 3 atentie speciala este focalizata asupra insilozarii reziduurilor animale, asupra alorii nutritionale a acestoraA exemple de insilozare a asternuturilor de paie ale pasarilor domestice impreuna cu fura( erde, insilozarea pe straturi a balegarului de ite cu alte reziduuri din recolte, silozuri ce cuprind radacini din recolte si resturile de fructe. Ratiile tipice pentru acile de lapte, bi olite dar si pentru itele crescute pentru carne , contin reziduuri de la pui. 8lte ingrediente inlocuitoare ce pot fi folosite in aceste ratii sunt fanul ce nu pro ine din legume si fura(ul erde, radacinile din recolte, co(ile de migdale, tesco ina de mere, resturi de banane, resturi de fructe de sezon si citrice. Siguranta alimentelor: ;rana animalelor si fura(ele pot fi sursa unui numar de infectii pentru animalele crescute in ferme, ce pot duce in unele cazuri si la maladii umane. 8cestea includ -almonella, 2oxoplasma gondii, 2ric*inella

spiralis si c*iar agentul pentru $ncelofapatia -pongiforma 5o ina. 7icotoxinele din *rana animalelor pot rezulta in mancare de origine animala ce contine aceste comonente. /esticidele, c*imicalele pentru agricultura si industrie, metalele grele si nuclide radioacti e pot polua *rana animalelor si fura(ele si pot a ea ca rezultat contaminarea alimentelor de origine animala. $xista mi(loacele de a minimiza contaminarea *ranei animaliere, prin prelucrarea cu te*nologia si metodele potri ite