Sunteți pe pagina 1din 23

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z CURS 1, 09.10.

2008

CRESTEREA CABALINELOR
Importanta economica si sociala: Laptele- 96% din productia mondiala asigura vacile Carne- 33% asigura bovinele Piei 90% Balegar Activitatea de reproducere este permanenta Sistematica zoologica Increngatura Chordata Clasa Mammalia Subclasa Eutheria Ordinul Ungulata Subordinul Artyodactyla Grupa Ruminantia Familia Bovideae Subfamilia Bovine Genuri: Bos Bos Taurus Bubalus Bos taurus Primigenus Akeratos Ortoceros Frontalis Frontosis CLASIFICAREA SI DESCRIEREA RASELOR DE TAURINE I. Dupa locul de formare si tipul morfoproductiv 1. Rase primitive (locale) : Sura de Stepa, Vaca de munte (Mocanita) In functie de gradul de ameliorare ele pot fi specializate pentru: productia de lapte, rase mixte Rasele de lapte: Rodie Dobrogeana, Baltata cu Negru Romaneasca Rasele mixte: Baltata Romaneasca (c-l), Bruna de Maramures (l-c), Pinzgau de Transilvania (c-l-tr). 2. Rasele importate pentru: A. Productia de lapte: Rasa Friza, Rasa Jersey (unt), Rasele Rosii (Rosie Daneza, Estoniana, bruna-Letona, Angler) B. Productia de carne: Rasa Charolaise, Rasa Hereford, Rasa Aberdeen Angus, Rasa Santa Gertruda 3. Rase miste: Rasa Simmenthal (c-l), Shwyz (l-c), Pinzgau (c-l-tr). RASELE LOCALE 1. Rasa SURA DE STEPA Varietatea Moldoveana, Dobrogeana (280-300kg, talia 1.20-1.25m), Ialomitana/Bucsana, Transilvaneana (380450kg, 1.40-1.45m), s-a crescut pt carne, lapte, tractiune. Cap mare, profil drept, frunte ingusta, coarne in forma de lira, gat lung si subtire, greban ascutit, spinarea si salele lungi, orizontale, cu musculatura putin dezvoltata, crupa lunga, larga la solduri dar ingusta la ischii, abdomenul putin dezvoltat, ugerul nu se preteaza mulsului mecanic (mameloane prea lungi si prea groase). Defecte de aplomb- laba de urs, prod de lapte 1500kg/2000kg, procent de grasime de 4-4.5%, randamentul la sacrificare 45%.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Rasa prezinta importanta nu atat prin aptitudinile productive cat a participt ca forma materna la formarea unor rase locale ameliorate. 2. Vaca de Munte Talia 1.15m, G.C.- 250-280kg, culoarea neagra, productia de lapte importanta deoarece a participat ca forma materna la formarea rasei Pinzgau de Transilvania si Bruna de Maramures RASELE IMPORTATE PENTRU PRODUCTIA DE LAPTE 1. Rasa Friza Are mai multe denumiri in functie de tara in care se creste, au origine Olandeza, cea mai importanta rasa de lapte si cea mai raspandita, exista 2 tipuri: a). Tip European- mai dezvoltat b). Tip American Exista 2 varietati de culoare: a). Baltata alb-negru- pentru productia de lapte- mai raspandita b). Baltata alb-rosu pentru productia de carne Capul fin, uscativ, pielea din regiunea obrajilor formeaza cute/pliuri, profilul capului drept, gat lung si subtire cu salba dezvoltata, regiunile situate pe linia superioasa a trunchilui sunt lungi si orizontale. Crupa este lunga si de forma patrata, orizontala si larga la ischii, formatul lateral corporal este trapezoidal, cu baza mare orientata posterios, ugerul este dezvoltat , are forma patrata/globuloasa, mameloanele au forma cilindrica si conica, se preteaza mulsului mecanic, abdomen dezvoltat sub forma de butoi, talia 1,32-1,35m, G.C. 550-600kg, cantitatea de lapte/lactatie normala 6500-7000 kg, procent de G 3,7-3,8%. Este o rasa precoce, realizeaza prima fatare la varsta de 25-26 luni iar productia de lapte la lactatia I reprezinta 70-74% din productia lactatiei maxime care aste a treia, realizeaza 1 L lapte cu un consum de 0.8 unitati nutritive, tineretul mascul se preteaza sistemului de ingrasare intensiv de tip BABY-BEEF realizand sporuri medii de 1000g cu un consum de 4-5 unitati nutritive, a participat la formarea unor rase in diferite tari pentru productia de lapte 2. Rasa Jersey S-a format in insula Jersey, talia 1.20m, G.C. 450kg, culoarea capriorie, capul mai fin, mai mic, profil usor concav, productia de lapte 4000-4500kg, procent de G 6-7% (rasa de unt) 3. Rasa Rosie Daneza Culoarea rosie, are 2 tipuri: a). Tipul mai mic, G.C. 550 kg, talia 1.30m b). Tipul mai mare, G.C. 650 kg, talia 1.35m Productia de lapte 6500kg, procent de G 3.8%. RASELE DE CARNE Insusiri comune Capul mic, scurt si larg in regiunea fruntii, productia piloasa in regiunea fruntii este abundenta. Par ondulat/cret, musculatura de pe linia superioasa a trunchiului este dubla, coapsa, fesa si gamba foarte musculoase cu aspect convex purtand denumirea de fese de porc, osatura subtire dar compacta, rezistenta, format corporal lateral, dreptunghiular, ugerul este putin dezvoltat, productia de lapte este f mica, abia asigura necesarul de hrana vitelului. In perioada de alaptare: tip morfologic- brevimorf, fiziologic- digestiv, temperament limfatic, randamentul la sacrificare 60-66%. 1. Rasa Charolaise De culoare alb-murdar, r hipermetrica, talia 1.40-1.45m, G.C. la femele-750kg in medie, masculi-1000kg. Viteii se preteaza sistemului de ingrasare intensiv realizand sporuri medii de 1800g cu un consum de 4 U.N. 2. Rasa Hereford

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Talia 1,38m, G.C femele-700kg, masculi-900kg. Tineretul femel ingrasat intensiv realizeaza sporuri de 1500kg iar greutatea optima la sacrificare este de 400kg. culoarea este visinie neuniforma, predomina pigmentul visiniu si rasa prezinta un desen de culoare alba care porneste din reginuea grebanului, creste progresiv catre cap, capul de culoarea alba, salba, partea ventrala a abdomenului, extremitatile membrelor si vf cozii. Este o rasa pretentioasa la conditiile de hranire si ingrijire. 3. Rasa Aberdeen Angus Talia 1,10 m, G.C. la femele 650kg, la masculi 800kg, culoarea neagra uniforma , nu au coarne, procentul de oase in carcasa 16-18%. 4. Rasa Santa Gertruda In urma imperecherii vacilor locale cu masculi Shorton din Anglia, iar femelele obtinute in urma ecestei imperecheri au fost imperecheati cu Zobu Asiatic de tip Brahma, pentru a-I imprima rezistenta la piroplasmoza. Culoarea rosie uniforma o prezinta cervicea dezvoltata, talia 1,35m, G.C la femele 750kg, la masculi 900kg. RASELE MIXTE 1. Rasa Simmental (carne-lapte)- s-a format in cantonul Berna din Elvetia, capul mare, profilul drept, gat scurt si gros, spinarea si salele lungi si musculoase, prezinta fesa de porc, forma corporala laterala este patrata, tineretul mascul ingrasat in S. Intensiv realizeaza un spor mediu zilnic de 1700g cu un consum de 5 U.N. Prod de lapte 3500kg, procent de grasime 3,8%, uger pentru muls mecanic dar intalnim un defect, mameloane prea lungi si groase. Culoarea baltat galben+alb, cap mereu alb. 2. Rasa Schwyz de origine elvetiana, talia 1,35m, G.C. la femele 650kg si masculi 800kg, culoarea bruna, particularitati- mucoasele de culoare neagra, in jurul botului prezinta un inel alb, parul din urechi are o nuanta mai deschisa, rasa mixta de lapte-carne, prod de lapte 4000-4500kg, procent de grasime 3,7%. 3. Rasa Pinzgau (carne-lapte-tractiune) Talia 1,28-1,30m, G.C. la femele 550kg, la masculi 750kg, productia de lapte 3200kg, procent de grasime 4,5%, tineretul mascul se preteaza sistemului semiintensiv de ingrasare, carne de manzat/realiz sporuri medii de 1000g, cul visinie neuniforma cu un desen caraceteristic, zona de cul alba de la freban la crupa. RASELE LOCALE AMELIORATE LAPTE 1. R. Rosie Dobrogeana - s-a format in 2 etape: a) Femelele locale din R. Sura de Stepa au fost imperecheate cu masculi din rasele Angler, Rosie Estonian, Rosie de Stepa. b) Descendentele au fost imperecheate cu masculi din R. Rosie Daneza Cap alungit, uscativ, gat lung si subtire, formele corporale sunt unghiuloase, formatul corporal lateral trapezoidal, uger mare, musculatura trenului posterior slab dezvoltat, avand fese scobite, prod de lapte 400kg, proc de grasime 3,7%, nu mai este prevazuta in hrana de zonare din cauza sensibilitatii crescute la leucoza si in al doilea rand relasari ligamentelor suspensoare ale glandei mamare astfel incat de laprima lactatie ugerul devine atarnand. 2. R. Baltata cu Negru Romaneasca S-a format in zona de Sud a tarii in urma importului animalelor de reproductie din R. Friza si a materialului seminal congelat tot din rasa aceasta, rasa a fost amelirata 1988, din punct de vedere morfologic se aseamana cu R Friza, talia 1,32-1,35m, G.C. 550kg, prod de lapte 5500kg cu procentul de grasime de 3,8% realizeaza 1L lapte cu consum de 0,9 U.N. Este precoce, realizeaza prima fatare la varsta de 27-28 luni. RASELE LOCALE MIXTE 1. R. Baltata Romaneasca Procesul formarii rasei a inceput in 1860 in urma importului masiv al rasei Simmental, s-a obtinut in urma incrucisarii de absorbtie dintre: Mascul Simmental X Femela Sura de Stepa varietatea Transilvaneana

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Este o rasa mixta de c-l, talia 1,40m, G.C. femele 650kg, masculi 850kg, tineretul mascul ingrasat intensiv realizeaza la varsta de 12 luni greutatea de 380-400kg, prod de lapte 3500kg, procentul de grasime 3,8%, defect al glandei mamare- mameloane prea lungi, groase 2. R. Bruna de Maramures (l-c) Tot incrucisari de absorbtie: Mascul Schwyz X Femela Sura de Stepa/Vaca de munte Talia 1,28m-1,30m, G.C. femele 550kg, masculi 750kg, culoarea bruna, prod de lapte 3800-4000kg, procentul de grasime 3,7%, defect al glandei mamare- mameloane prea lungi si prea subtiri. 3. R. Pinzgau de Transilvania S-a format in urma incrucisarii de absorbtie: Mascul Pinzgau X Femela Mocanita Talia 1,25m, G.C. femele 500kg, masculi 750kg, cularea ca la Pinzgau, prod de lapte pana in 3000kg, proc de grasime 4%, uger carnos (nu mecanic), mameloane lungi si groase, tineretul se preteaza sistemului semiintensiv de ingrasare, sacrificarea facandu-se la 24 luni si greut medie 380 kg. Structura de rasa si zonarea raselor de taurine din RO 1. R. Baltata Romaneasca Reprezinta aprox 43% din efectivul total de taurine , se creste in Transilvania cu exceptia zonei Maramures, M-tii Apuseni, Hateg, Bistrita Nasaud. In ameliorarea acestei rase urmarim cresterea sporului mediu zilnic si reducerea consumului specific, imbunatatirea ugerului prin prisma mulsului mecanic, imbunatatirea calitatii carcasei prin reducerea cant de SEU/GRASIME, cresterea precocitatii rasei astfel incat prima fatare sa se realizeze la varsta de 28-29 luni. 2.R. Bruna de Maramures (l-c) 32% din efectivul din RO Rasa putin pretentioaza la conditiile de hranire, urmarim in ameliorare cresterea prod de lapte, reducerea consumului specific, crestere a greutatii corporale incat femela sa ajunga la 600-650kg, urmarim ca prima fatare sa se realizeze la varsa de 27-28 luni. 3. R. Baltata cu Negru Romaneasca 25% din efectivul din RO, in Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Sudul Moldovei, Estul Moldovei, Nordul Moldovei. Urmarim in ameliorare marirea cant de lapte si reducerea consumului specific/ l lapte. Obtinerea primei fatari la 27 luni, tineretul mascul ingrasat intensiv in sist Baby-Beef sa realizeze sporuri de 9001000g cu un consum de 4-5 U.N.

CURS 2, 16.10. 2008 Organizarea procesului de inmultire Varsta optima pentru introducerea vitelelor pentru reproductie conditionata de: dezv corp, vst. La rasele de taurine specializate pentru prod de L si la rasele mixte varsta primei insamantari/monta de 18 luni. La rasele de carne care sunt mai precoce varsta primei monte este mai mica cu aproxo luna. Greut corp la vst primei monte trebuie sa reprez 70 % din greut de adult. Dintre vst si greut corp hotarator pentru introducerea la reprod este greut corp. 8-10 luni 1an 6luni Instinct genezic- maturit sex-maturit corp Doar taurul efectueaza monta. Timpul optim de insamantare a vacilor adulte dupa fatare conditionat de: involutia uterina, niv productiv. Involutia uterina Proces fiziologic (gestatia- in corpul uterin drept) Limite adminse ale involutiei- 21-56 zile, urmarim femela sa intre in calduri dupa 3 sapt. Nivel productiv: la vacile adulte cu nr mare de fatari la care prod de L este mijlocie(15l/zi) aceasta categ de femele se recomanda sa se monteze/insamanteze la aparitia primului ciclu de calduri. Femelele cu prod mare de lapte (25/30 l/zi) se recomanda sa se monteze dupa 60 zile de la fatare. Vacile recordiste, prod de lapte f mare dupa 90 zile de la fatare. Pt primipare ca termen optim de insamantare pentru cele cu productii mici dupa 70 zile de la fatare, iar cele cu prod mari dupa 90 zile de la fatare. Indiferent insa de nr de fatari in cazul unei stari proaste de intretinere se recomanda sa se sara peste un cilcu de calduri. Depistarea de calduri Se face pe baza semnelor clinice: scade prod de L , se modifica uneori si comp chimica a L-lui, scade pofta de mancare, sare pe alte vaci, la niv comisurii inf a vulvei se scurge un lichid cu aspect de sticla topita secretat de gl endocervicale sub act hormonilor estrogeni. Ovulatia se produce dupa 10-14 ore, dupa incetarea caldurilor . GESTATIA Dureaza 275 zile, variatii in f de rasa, intalnim avorturi (embrionare, fetale). Favorizanti pentrua vorturile embrionare: calitatea cel sexuale- ovula batrana, spermatozoizii cu miscari slabe,calit hranei, furaje mucegaite, inghetate. In primele 7 luni de gestatie produsul de conceptie realizeaza doar 23% din greutatea la fatare urmand ca in lunile 8 si 9 greut sa creasca de 4 ori. Tehnologia de exploatare vacilor gestante Exploatarea nationala a vacilor gestante presupune acordarea si respectarea repausului mamar, hranirea si intretinerea corespunzatoare si se iau masuri organizatorice privind desfasurarea normala a fatarilor. Repausul mamr (intreruperea mulsului) in luna 8-9 (60 zile). Necesar deoarece: aciniii glandulari trebuie sa se refaca, intensitatea de crestere a produsului de conceptie este mai mare in ultimele 2 luni de gestatie, femelele trebuie sa depuna in organism rezerve pe care sa le mobilizeze imediat dupa fatare atunci cand bilantul nutritiv este negativ. Posibilitati de intrerupere a mulsului 1. Intreruperea brusca a mulsului- pt vacile cu prod mica de lapte (sub 15l/zi) 2. Mulsul incomplet- pt vacile cu prod de L 25l/zi 3. Rarirea numarului de mulsori, peste 30 l/zi Indiferent insa de procedeu: se verifica zilnic starea de sanatate a ugerului. Particularitati ale hranirii vacilor gestante Perioada de stabulatie (nutreturi din stoc) fanuri 6-8kg/zi, siloz 20 kg/zi (tulbura ech acido-bazic si al Ca si Fosforului). Sezon de vara: masa verde 60kg/zi, leguminoase, concentrate in ultimele 2 luni de gestatie cate 250g pentru fiecare litru de lapte secretat in vf curbei de lactatie. Intretinerea vacilor gestante a). In stabulatie libera- adapost fara amenajari b). Cu legare individuala- cap la cap / crupa la crupa

igiena corporala este obligatorie si se efectueaza zilnic (tesalat, periat) este obligatorie si miscarea zilnica indiferent de anotimp. Parturitia/ fatarea Se recomanda ca atarea sa aiba loc la maternitate, ca nr de locuri maternit sa reprez 10 % din efectiv si sunt 2 variante: a- in boxe individuale b- legate individual Majoritatea operatiunilor tehnologice din maternitate se efect manual cu exceptia mulsului si asig apei. Temp optima 16-18*, ventilatia sub 0,3m/s, umiditatea 70-75%. Vacile gestante sunt transferate in maternitate cu aprox 8-10 zile ininte . Semenle prodromale - sacrum infundat, creste mobilitatea vertebrelor coccigiene, labiile vulvare sunt tumefiate, la niv comisurii inf a vulvei este prezent un lichid vascos opalescent care provine din lichefierea dopului de gestatei, este prezent edemul gl mamare unu edem rece pastos nedureros, incepe secretia colostrala , mameloanele fiind turgescente si orientate divergent dand impresia de uger imprastiat, asistanta la fatare este obligatorie. Dupa fatare oblig se asigura ingrijiri nou-nascutului 1. degajarea cailor resp 2. sectionarea cordonului ombilica si ligaturarea acestuia, pensularea lui cu glicerina iodata 3. busumarea In prima zi se recomanda sa se administreze un barbotaj format din: apa calduta (10 l), 500g tarate de grau, 50 g sare. Tehnologia intretinerii rationale a taurilor de reproductie Se cresc in unitati specializate de tip SEMTEST. Hranirea taurilor In per de vara- 4-5 kg fan si aprox 25 kg masa verde palita In per de iarna- -10 kg fanuri si 10 kg siloz morcov 5-6 kg iar pentru calit spermei lapte degresat/smantanit 2-3l si 4-5 oua. Indiferent de anotimp se administreaza un amestec de C in care sa domine ovazul 4-5 kg. Intretinerea e face in sist legat- crupa la crupa. Miscarea este obligatorie in fiecare zi, cu bastonul de condus sau cu instalatii de tip carusel. Igiena corp Tesalat, periat zilnic, se verifica ongloanele zilnic

CURS 3, 23.10.2008 Tehnologia cresterii viteilor si a tineretului taurin Particularitati de hranire a viteilor in perioada de alaptare: imediat dupa fatare viteii sug colostru, d p d v al comp ch colostru este diferit comparativ cu laptele integral. SU G A+G LACTOZA SUBST MIN COLOSTRU 33,6% 6,5% 15,6% 3% 1,2% LAPTELE 12,5% 3,5% 0,5% 4,6% 0,8% Rolul colostrului: gamaglobulinele se absorb in primele 24 h de la fatare, laxativ Ulei de ricin efect purgativ, in caz de urgenta Daca femela moare- se administreaza substituentul de colostru= 1 ou, 500 ml lapte, 280 ml apa fiarta, antibiotice cu spectru larg, juma de lingurita de ricin. Hranirea viteilor udpa perioada colostrala Sunt 2 sisteme de hranire a viteilor: 1. Sist traditionale/clasice Se folosesc in crescatoriile particulare si fermele de elita, intarcarea se face la 4-5 luni. a). Hranirea cu lapte integral- laptele se mulge de la vaca si se administreaza cu biberonul b). Hranirea cu lapte normalizat- lapte cu 2,4 %G (se degreseaza la 2,4%G), in Danemarca, SUA, Canada pe intreaga perioada de alaptare cant de G este de 10 kg de G. c) Hranirea cu lapte integral si smantanit. 2. Sist intensive Se practica in cazul in care viteii sunt destinati ingrasarii, 45 zile (intarcare). Dupa perioada d\colostrala viteii se hranesc cu substituent de lapte de tip INLAVIT. In componenta INLAVIT intra: lapte degresat/smantanit 70.8%, untura de porc, seu de vaca, ulei de floarea soarelui, lecitina, colina clorhidrica, amidon hidrolizat, glucoza, lactoza, premix vitamino-mineral. Produsul se prezinta sub forma de pulbere. Se pregateste astfel- 1 kg se dizolva in 9 l apa la temp 45-50*C. Se administreaza si nutret combinat de tip STARTER, contine 20% P,7% celuloza, 2670 kcal., se adm si fan. Metodele de alaptare: naturala, artificiala, mixta. 1. Naturala- alaptarea la mama, alaptarea la vaci doici- saaiba prod mare de lapte, temperament bland, creste productivitatea muncii de 2,3ori. 2. Aritificiala- alimentarea cu biberonul- pana la vst de 1 luna, la galeata peste vst de 1 luna pana la intarcare, mecanica (artificiala)- se practica mai putin, o instal mecanica compusa din: rezervor, rezistenta pt incalzirea laptelui, termostat, dozator. Intretinerea si ingrijirea viteilor in perioada de alaptare- fatarile in materniate. Dupa fatare este recomandat ca vietii sa fie intretinuti in profilactoriu. Intretinerea se face in boxe individuale cu urmat dimensiuni: L-1,40 m, I-1,00m, l-55cm. Viteii stau pe un gratar din sipci de lemn situat la aprox 25cm de pardoseala. Laptele se administreaza cu biberonul, viteii stau in aceste boxe individuale timp de 3 sapt dupa care se transfera in crese. Evacuarea dejectiilor se face cu furtunul cu apa sub presiune. In cresa intretinerea se face in compartimente comune (20 vitei). Padoc-miscare. D. p. d. v. al densitatii lor/ cap de animal revine 1,7m patrat iar ca front de furajare 0,35m. Se administreaza lapte si in iesle fan si combinate. Productia de lapte Factorii care influenteaza prod de lapte: a) F. care influenteaza prod individuala Sunt: Interni: rasa, individualitate, lactatie, dezv corporala. tipul fiziologic: r lapte- respirator r digestiv- respiratorto-digestiv tipul morfologic: dolicomorf (lapte) mezomorf (mixte) conformatie corporala si constitutie starea de sanatate: afect al glandei mamare Externi:repausul mamar (pt refacerea acinilor glandulari) Repausul sexual/intervalul de la fatare pana la monta secunda (service period) Hrana, apa, mulsul (la aaceeasi ora), odihna vacilor.

b) F. care influenteaza prod totala Prod totala de lapte este influentata de : densitatea/nr de animale la 100 de hectare, productia de lapte/cap de vaci furajata, Mulsul Manual, mecanic. a). Manual- muls cu mana plina, muls cu 2 degete, muls cu nod. b). Mecanic- recomandat deoarece creste productivitatea muncii, laptele obtinut este igienic deoarece nu vine in contact cu atmosfera din adapost, se reduce efortul fizic si poate fi efectuat intr-un timp scurt 6-7 min. dezavantaj- se poate aplica numai in cazul ugerelor care se preteaza mulsului mecanic. Posibilitati de muls mecanic- in cazul in care intretinerea vacilor se face legat cu legare individuala mulsul se poate face: cu aparat de mult tip Banat, cu conducta centralizata cu caruciorul mobil. In cazul in care vacile snt intretinute libere/nelegate nu se face in Sali speciale de muls si anume: bradulet/coasta de peste, in tandem, cu platforma rotativa/rotolator.

CURS 4, 30.10.2008 MULSUL LA BIDON ( cu aparatul de muls tip Banat) Este cel mai raspandit. Vacile sunt intretinute in stabulatie legate cap la cap sau crupa la crupa, deci mulsul se efectueaza pe stand, capacitatea bidonului fiind de 20L. Parti componente ale instalatiei: - instalatia de vacuum - aparatulde muls - instalatia de spalare MULSUL LA CONDUCTA CENTRALIZATA De-a luingul standului anim se gaseste o conducta din sticla prin care laptele circula si este colectat intr-un rezervor cu capac la capatul adapostului, intr-o camera. Avantaje: - simultan pot fi mulse mai multe vaci - laptele nu vine in contact cu atmosfera din adapost Dezavantaje: -trebuie mare atentie la spalare si dezinfectie - laptele obtinut este impartit in mod egal ingrijitorilor in vederea retributiei acestora MULSUL CU CARUCIORUL MOBIL Se face la noi in maternitati. Se folosesc in ferme cu efective mici. Pentru stabulatie libera: 1. Bradulet (coasta de peste) Exista o sala destinata mulsului cu 16 locuri. 2. Tandem Este similar cu braduletul, cu deosebirea ca vacile sunt in pozitie paralela cu rigola centrala. Are tot 16 locuri. Aceste 2 variante se recomanda in fermele de elita si in fermele in care exista un material de reproductie cu nivel productiv heterogen. 3. Cu platforma rotativa Este mai putin raspandita deoarece este scumpa si pentru ca vacile trebuie sa aiba un nivel productiv apropiat. PARTICULARITATI ALE HRANIRII VACILOR DE LAPTE Vacile de lapte realizeaza la prima lactatie o productie de 70-74% din productia lactatiei maxime, care este a treia. In cadrul lactatiei insa, in faza de platou, realizeaza 60-65% din productia de lapte pe lactatie normala. Nivelul maxim se realizeaza: 15-17 l /zi 20 zile 23-25 l/ zi 30 zile 33-37 l/ zi 40 zile 30-90 zile platou Vara: Ratia de baza o constituie masa verde 60-70kg/zi. La vacile cu productie de 15 l/zi este neeficienta numai administrarii masei verzi. Iarna se recomanda fanurile (1/2 leguminoase), nutreturile suculente (siloz, sfecta, furajera, borhot). Indiferent de anotimp se recomanda sa se administreze un amestec de conc format din: - tarate de grau 30% - porumb uruit 25% - ovaz uruit 25% - srot floarea soarelui 10% - srot soia 8% - premix vitamino-mineral 2% ratia zilnica la vacile de lapte are 2 componente: - ratia de baza care se administreaza intregului efectiv - suplimentul de concentrate care se acorda dupa nivelul productiv 1l lapte = 250-300g Tehnologia de hranire a vacilor in timpul verii 1. Hranire la grajd 9

2. Organizarea taberelor de vara 3. Hranirea mixta Hranirea la grajd presupune ca masa verde sa fie costa si adusa in ferma. Taberele de vara se recomanda in situatia cand pasunile se gasesc la 4-5 km de crescatorie si cand exista o sursa de apa potabila nat. Se amenajeaza umbrare. Mulsul se face mecanic cu aparatul de muls Banat. In crescatorie pot fi efectuate reparatii, dezinfectii, deratizari. Hranirea mixta: - masa verde la grajd = 1 tain - 1 tain pe pasune (pasunea la max 1,5 km). SISTEME DE INTRETINERE A VACILOR DE LAPTE 1. In stabulatie legata Legarea poate fi cap la cap cu capacitate de 104 capete sau crupa la crupa cu capacitate de 208 capete. Evacuarea dejectiilor se face fie cu racleti ficsi, fie cu racleti batanti. Mulsul se efectueazamecanic la bidon sau la conducta centralizata. 2. In stabulatie libera Vacile pot fi intretinute in adaposturi inchise sau semiinchise In adaposturi inchise: - central- iesle de furajare - lateral- cusete pentru odihna - evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa - mulsul se face in sali speciale - administrarea hranei in stabulatie se face cu transportorul cu melc, iar vara in tabere de vara In adaposturi semiinchise PRODUCTIA DE CARNE - 33% din total Factori care influenteaza- productia individuala- interni si externi - productia totala Factori interni: RASA Rasele de carne realizeaza sporuri de 1200-1500g cu un randament la sacrificare de 60-67% si raport carne/oase=5/1. Rasele mixte realizeaza sporuri de 1000-1200g, randament 55-60%, raport carne/oase=4,7/1 Rasele de lapte: 800-1000g, 45-50%, 4:1 TIPUL FIZIOLOGIC In cazul raselor de carne, tipul fiziologic este digestiv sau digestiv-respirator (carne/lapte) INDIVIDUALITATEA In conditii identice de mediu sunt partic ind in functie de varsta si sex. Factorii externi: - tipul de hranire - nivelul de hranire - stadiul ingrasarii. Tipul de hranire: a) lactat- atunci cand pe toata durata ingrosarii hranirea se face cu substituent de lapte Inlavit - carnea este de culoare roz si se numeste carne alba b) concentrat- pe toata durata ingrosarii, taurasii sunt hraniti cu nutreturi combinate, in f de varsta si de cerinte fiziologice si cu cant limitate de fan si siloz - pretul de cost/kg este mare c) voluminos- se fol nutreturi de volum - insist semiintensiv de ingrasare - carnea se numeste carne de manzat

10

Nivelul de hranire: a) Supraalimentatia hranire la discretie , pana la 1 an este recomandata b) Subalimentatia Stadiul ingrasarii: Exista o greutate medie optima la sacrificare pentru fiecare rasa, in functie de calitatea carcasei. SISTEMELE DE INGRASARE: 1. Sist intensiv- ultra baby-beef, baby-beef 2. Sist semiintensiv 3. Sist extensiv (gospodaresc)

11

CURS 5 Factorii care influenteaza prod totala de carne: densitate/nr de animale la 100 de hectare, prod medie de carne/cap de animal sacrificat care este influentat de greutatea vie si randamentul la sacrificare. 1. SIST INTENSIV DE INGRASARE A. Ingrasarea in sistem ULTRA BABY-BEEF Are ca scop obtinerea unei carni de calitate superioara purtand denumirea de ingrasare pentru CARNE ALBA, ingrasarea dureaza 90-110 zile, sacrificarea se face la greut medie de 150kg. hranirea se face cu substituent de lapte INLAVIT. Intretinerea se face in boze individuale cu L-1m30cm, l-60cm, I-1m10cm. Viteii stsau pe un gratar din sipci de lemn care sta la 35-45 cm de pardoseala (pardoseala betonata). Hrana de administreaza in prima luna cu biberonul iar pana la sacrificare se administeraza la galeata. Evacuarea dejectiilor se face cu furtunul cu pa sub presiune. Temperatura din adapost 18*-20*C, coef de luminozitate este scazut iar umiditatea medie conc 65%. Se preteaza acestui sist de ingrasare, produsii de sex mascul ai raselor de carne dar si metisii ai raselor de carne si rasele mixte de carne-lapte. B. Ingrasarea BABY-BEEF NORMAL Durata ingrasarii este de 310 zile iar hranirea sa se faca diferentiat pe faze tinand cont de cerintele fiziologice si varsta. Se ingrasa toti produsii de sex mascul. Se practica tipul de hranire concentrata adica pe toata durata ingrsarii hrana se face cu nutreturi combinate si cantitati limitate de silozuri si fan. FAZA I Dureaza de la nastere pana la 70 zile (faza de alaptare si intarcare) sporul mediu realizat este 610 zile iar hrana se face dupa perioada colostrala cu substituenti de lapte. Viteii sunt achizitionati din mai multe ferme/crescatorii si in prima zi primesc o solutie glucozata in cae se adauga antibiotice cu pectrul larg, solutia care reprezinta jumatate din tainul administrat la o masa. Intretinerea se face in compartimente comune 20-25 capete. Evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa. Indiferent de anotimp adaposturile se incalzesc. FAZA II Intre 71 zile si 130 zile (faza pregatitoare pentru ingrasare) sporul mediu este 830g cu un consum de 3,2-3,4 unitati nutritive. Hranirea se face cu conc la discretie si cu cant limitate de silozuri si fan, incalzirea adapostului. FAZA III Intre 131 zile si 220 zile (faza de ingrasare propriu-zisa) sporul mediu zilnic este 1100g cu un consum de 3,5-3,7 U.N. FAZA IV Intre 221 zile si 310 zile sporul mediu zilnic 1350-1370g cu un consum de 5,5-5,6 U.N. Sacrificarea la 380 kg. 2. SIST SEMIINTENSIV DE INGRASARE Scop obitinerea de CARNE DE MANZAT Are 2 variante: a) Ingrasarea poate incepe la varsta de 6 luni iar sacrificarea la varsta de 18-20 luni si la greutate de 400kg. b) Ingrasarea sa inceapa la varsta de 1 an, sacrificarea la varsta de 24 luni, greutatea peste 450kg In intervalul de la intarcare (6 luni) pana la 1 an hranirea animalelor se face ca si a celor de rproductie. Hranirea se face cu nutreturi de volum cu adaos de concentrat. 1. Faza pregatitoare Nutretul de baza (siloz, borhoturi) detine o pondere de 50% Concentratele 20% Fan 30% 2. Faza de ingrasare propriu-zisa Nutretul de baza 60% Concentrate 30% Fan 10% 3. Faza de finisare Nutretul de baza 40% Concentrate 40% Fan 20%

Sporul mediu realizat pe intreaga perioada de ingrasare este de 800-900g cu un consum de 5,6 U.N., masculi nu se castreaza. 4. SIST EXTENSIV/GOSPODARESC Reconditionarea vacilor de lapte reformate 1. Faza pregatitoare 15-20 zile 2. Faza ingrasarii propriu-zise 50-60 zile 80-100 zile 3. Faza de finisare 15-20 zile Intensivizarea si eficientizarea prod de carne prin folosirea subst-lor biostimulatoare. Repartitia mondiala a productiei de carne de bovin. Din prod mond de carne care este 65500 mii de tone (65 mil) reprez 30% carnea de bovine. Potrivit studiilor de prognoza in perspectiva se prevede o crestere lenta a productiei de carne deoarece se reduce efectivul matca si deci si efectivul de vitei se preconizeaza insa o crestere a greutatii la sacrificare. In tarile mari producatoaare de carne se preconizeaza sist-lui semiintensiv de ingrasare. In tarile in curs de dezvoltare in perspectiva se preconizeaza sist-lui intensiv de ingrasare. Categoriile de taurine care asigura nec de carne: - taurasii ingrasati in sist intensiv/semiintensiv - carnea de juninca - vacile adulte reformate Rasele care se cresc pentru a asigura prod de carne: rasele de carne, rasle mixte de carne-lapte: R. Simmenthal. In RO sub 1% din prod pe glob. Cauze: baza furajera, conditii de cazare, vlorile indicilor de reprod scazute in Ro. SUBSTANTE BIOSTIMULATOARE- promotorii de crestere, sunt substituenti care duc la cresterea sporului mediu zilnic cu/fara reducerea tes-lui adipos. Promotorii de crestere sunt de 2 generatii: generatia I care au ca rol imbunatatirea actvitatii florei si faunei ruminale ducand la o conversie mai buna a hranirii in conditii de eficienta ec si de generatia a II-a acestia au rol intr-o repartitie mai buna a tes-lui adipos si o crestere a insusirilor carcasei. Din prima fac parte antibioticele iar acestea au fost folosite pentru prima data in scopul stimularii cresterii (1949) Streptomicina,iar din a doua poarta denumirea de ionofore si au fost folosite pentru prima data in 1976 in SUA si FRANTA. Antibioticele sunt substante obtinute din bacterii filamentoase si ciuperci s-au obtinut pe cale de sinteza si care administrate in sol diluata au efect bacteriostatic si bactericid. Se cunosc 2 domenii de utilizare: terapeutic in doze forte timp limitat in furaje medicamentoase si ca aditivi furajeri de la cateva grame la cateva zeci de grame la tona de furaj in 2 scopuri: primul- profilactic adica se reduce atat procentul de mortalitate cat si cel de morbiditate si al doilea nutritiv adica cresterea eficacitatii digestive in rumen care in final sa duca la stimularea intensitatii de crestere. Modul de actiune: antibioticele actioneaza asupra florei si faunei ruminale favorizand sinteza acidului propionic de la 20% pana la 30-35% in defavoarea acizilor butilic si acetic. Aceasta sinteaza se face fara eliminarea gazelorantibioticele favorizeaza sinteza vitaminelor la nivelul mucoasei intestinale, aceeasi actiune o au si ionoforele. Ex: Antibiotice Avoparcina, Bacitracina, Aurociclina Ionofore Salinomicina, Bovatel, Rumensin

CURS 6, 13.11.2008 Ameliorarea taurinelor Selectia Vacilor mame de taur - aprecierea dupa origine si rude colat- are o importanta mai mica decat la masculi deoarece pe parcursul vietii de la o femela se obtin mai putini descendenti - criteriul de baza il constituie fenotipul propriu - fenotipul propriu: presupune aprecierea- cant de lapte, calit laptelui, economicitatea prod de lapte, curba lactatiei, precocitatea pt prod de lapte. 1. Cant de lapte - se apreciaza la 2 mulsori iar cand se efectueaza 3 mulsori in crecatorie cantit de lapte se corecteaza cu ajutorul unor constituenti de echivalare 2. Calit laptelui - in mod current se fac 3 determinari: = cantit de Grasime pura/lactatie normala = cantit de Proteina pura/lactatie normala = cantit de Lactoza pura/lactatie normala 3. Economicitatea Se apreciaza in 2 moduri: cu ce consum realiz 1 L de lapte(UN) prin cantit de lapte realiz la suta de kg GV 900-1000l lapte/100 kg GV. 4. Curba lactatiei Se doreste ca faza ascendenta sa fie cat mai scurta, iar faza de platou sa fie cat mai mare, indicele constantei lactatiei (persistentei lactatiei) 5. Precocitatea Se refera la varsta la prima fatare 26-27 l Fatari de meleaptca- in sist gospodaresc- fatari inainte de termen Conformatia corporala si constitutia - se apreciaza potrivit unei tabele de puncture principalele regiuni corporale d p d v al calitatii si defectelor Aprecierea se face prin acordarea pc- total 100 Aprecierea ugerului d p d v zootehnic- viteza de muls : 1,5 l/min: examen prin inspectie , palpatie si proba functionala, la vacile cu un nr mai mare de fatare: 2,5 l/min Intervalul dintre fatari Durata gestatiei+SP (service period-90 zile max), durata intre fatari un an, SP- intervalul de la fatare la monta urmatoare Taurilor de reproductie Se face in 3 etape: 1. De la nastere- 30 zile (1 l) Ierarhizarea sa face dupa origine si rude colaterale Se reformeaza 25% in functie de defecte de conformatie, apartenenta/caractere de rasa, fenogrupul sanguine 2. 30 zile 1l -18 luni, sunt 2 subetape a) 1 l-15 l subetapa testarii performantelor proprii: animalele care apartin aceleasi rase sunt hranite cu ratii standard si se apreciaza SMZ si consumul specific, aceste determinari se fac lunar, la finele ei ierarhizarea se face dupa: GV, SMZ, consumul specific, conformatia corporala si constitutia, se reformeaza 25%. b) 15 l-18 l aprecierea a aptitudinilor de reproductie- consta in obisnuirea taurasului in vederea recoltarii spermei cu ajutorul vaginului artificial, se reformeaza 30%. 3. Testarea dupa descendenti Obligatoriu incepe cu testarea aptitudinilor pentru prod de carne, cu sperma unui taur aflat in asteptare se insamanteaza 200 de vaci din aceasi rasa dar crescatorii diferite, dupa fatare se iau la intamplare 15 masculi si se cresc pana la vst de 1 an in statiuni de testare fiind furajati cu ratii standard intreaga perioada. Sist de ingrasare este intensive baby-beef,

intretinerea se face in compartimente commune 20-25 capete, masculii care provin de la tati diferiti, lunar se determina SMZ, consumul specific, GV, si calitatea comerciala in viu (aparitia unor depozite de grasime sau maniamente), se sacrifice, aprecierea se face in functie de grasimea carcasei, randamentul la sacrificare, ponderea carnii de calit I, ponderea seului. Se compara rezultatele descendentilor unui taur cu cele ale contemporanilor, se incheie testarea dupa prod de carne la vst de 45 l, in urma acestei testari se fac 3 clase: AMELIORATORI, INDIFERENTE, INRAUTATITORI. Cei mai valorosi sunt cei amelioratori, indiferenti- se folosesc conditionat, cu anumite female, inrautatitori pentru prod de carne nu se sacrifice si testeaza pentru lapte. Testarea pentru prod de lapte Se iau randomizat 25 fiice de la mai multi tauri si se cresc in aceleasi cond de mediu (cel putin in per de gestatie). La incheierea primei lactatii ierarhizate se face dupa cantitatea de lapte pe lactatie normala, cantit de GR pura, proc mediu de Gr, cantitatea de Pr, viteza de muls, insusirile ugerului appreciate prin prisma mulsului mechanic, se incheie la vst de 65 luni. Metode de crestere practicate la taurine 1. In rasa curate (pura) 2. Prin incrucisari- incr. de absorbtie (formare de rase noi) - incr. de infuzie (corectare) - incr. industriale intre rase de lapte si cele de carne. GENUL BUBALUS Preocupari actuale si de perspective privind cresterea bivolilor pe plan mondial. Au fost domesticity cu aprox 5000 ani in urma, la inceput s-au crescut pentru munci sau capacitate de effort, din totalul efectivelor de bivoli mondial 97% asia, 21% Africa, 0,15% Europa, 0,75% America, Oceania. Sunt animale putin pretentioase la conditiile de hranire , valorifica bine furajele din zone cu exces de umiditate, rezultatele cele mai bune sunt obtinute in India unde se gaseste si cea mai valoroasa rasa: Murrah, in Iran- Nini Ravi, in Eur-Italia, Bulgaria. In present se cresc in principal pentru lapte, carne, effort. Prod d elapte pe plan mondial reprezinta 13,32%. Laptele de bivolita este cel mai gras, procentu de GR putand ajunge de la 6-7% la 11-12%. Rasa Murrah prod lapte poate ajunge la 4000 kg, cu procent de Gr 8-9%, la rasa Nini-Rabi- ajunge la 3000kg cu proc de Gr 7-8%. In italia sunt aprox 70 de crescatorii, rasa crescuta s-a format din r Murrah cu bivolitele locale si prod de lapte 3200-3300kg cu Gr 6-7%, in Bulgaria s-a format un bivol ameliorat bulgaresc din R. Murrah cu bivolitele locale cu prod 2800-3000kg cu 7-8% Gr. Toate aceste rase au ugere care se preteaza mulsului mechanic, pentru prod de carne din totalul prod de carne de bovine, carnea de bivol reprezinta 5,08%. Acest process este asigurat in principal de malaci ingrasati intensive. Fibra musculara este ceva m ai groasa , cul mai inchisa, ingrasati intensive la vst 20-24 l realiz GV. 500 kg, randament la sacrificare 54%, pentru animalele adulte val la sacrificare 45-50%.

CURS 7, 19.11.2008 Cresterea bivolilor in RO Au patruns prin 2 cai- prin S adusi de Bulgari si prin V adusi de Huni. Sunt 2 tipuri: Bivolul din vechiul regat, Bivolul Ardelenesc. Intre ele nu exista diferente morfologice doar productive: B. Ardelenesc este mai productive. Insusiri morfologice si productive ale bivolului local Talia: 1,32m, G.V. 450-500kg, cap mare, frunte bombata si ingusta (prmitivitate), coarne orizintale sub forma de secera purtate inapoi, gat lung si subtire, greban ascutit, spinare si sale usor ascendente catre crupa, crupa tesita, torace stramt sau circuit, abdomen voluminous, uger putin dezvoltat, de multe ori uger salbatic, defect de aplomb laba(calcatura) de urs, culoare: uniforma, mai rar baltaturi, prod de lapte: 1000kg, Gr. 7%. Concentrari mai mari : jud Cj, Salaj, Mm, Bistrita Nasaud, Brasov. Bivolul local neameliorat in statiunea de cercetari de la Sercaiaa fost supus unui program de ameliorare cu Bivolul ameliorat bulgaresc si se urmareste imbunatatirea insusirilor morfologice si productive. Caracteristicile morfologice si productive ale Biv ameliorat romanesc: Talia 1,32m, inaltimea la crupa 1,38m, GV la female 500kg- vst la prima fatare 38,5 luni, durata lactatiei 267 zile, prod de lapte medie 1200kg, procent de Gr 7,5%, procent de Pr 4,3%, service periodic 131 zile, interval intre fatari (C.I) 447 zile, SMZ intensive- 780g, semiintensiv-678g, consumul specific intensive- 7UN/kg spor, semiintensiv 8 UN/kg spor, si la sacrificare intensive- 53-54%, semiintensiv 49-50%. Carnea are fibra mai groasa , culoarea mai inchisa, cantitatea de seu din carcasa este mai mare pentru aceeasi GV. In ingrasarea intensive ficatul are propritati asemanatoare celor de gasca, gl mamara este mai dezv si se preteaza mulsului mechanic. CRESTEREA PORCINELOR Preocupari actuale si de perspective privind cresterea porcinelor pe plan mondial si national. 80% din pop globului consuma carne de porc. Import- carnea cu val energetica si calorica mare=3000 kcal/kg, grasimea cu val energetica mare=8100, dejectiile,produsele de abator. In lume se cunosc 4 centre mari: 1.in Asia cu efectiv aprox 300.000.000 porci: China 2.in Europa si fosta URSS 250.000.000 3.America de S 100.000.000 4.America de N 77.000.000- in SUA 65 mil. In Ro se cresteau in ISCIP pana in 1989- 60000 porci. Insusirile productive care infl productie 1. Precocitatea la vst de 6-7zile purcelul isi dubleaza gr de la nastere. La 4 luni jumate cei ingrasati pentru bacon realizeaza GV mediu de 85 kg, la 24 luni isi definitiveaza cresterea. 2. Prolificitatea- la rasele perfectionate 8-12 purcei 3. Durata scurta a gestatiei 3 luni 3 sapt si 3 zile (114-115 zile) 4. Fecunditatea- procentul de fecunditate 92-96%. 5. Puterea de valorificare a hranei- rase perfectionate realizeaza 1 kg spor cu un consum de 4-5 UN/kg, rasa Landrace- cons 3,2-3,3 UN/kg. 6. Randamentul la sacrificare- la porcii cu GV 100-105 kg, 72-76%, porcine adulte reformate-85%. Sistematica zoologica Incr: Vertebrata Clasa: Mamalia Ord: Ungulata Subord: Paricopitata Fam: Suideae

Subfam: Taiasuinae: Dicotylis Torqnatus (porc Pecari) Babirusinae: Sus Babirusa Suinae: genuri: Phacocoerus. Potarnocoerus, Hylocoerus, Porcula, Sus. Sus- Sus Scrofa Ferus mistretul European Sus Vittalus- porcul chinezesc Sus Verocosus porc African cu negi- nu a dat forma domestice Sus Mediteraneus R. Mangalita- singura rasa de grasime.

CURS 9, 03.12.2008 Clasificarea si descrierea raselor de porci Criteriul de clasificare a raselor: locul de formare, gradul de ameliorare, tipul morfoproductiv. A. R. LOCALE I. R. primitive: Stocli (Baltaret) II. R. ameliorate: Mangalita, Bazna, Alb de Rusetu, Alb de Banat, Negru de Strei B. R IMPORTATE I. R mixte: Berk II. R. de carne: Landrace, Marele Alb, Marele Negru, Edelschwein, Pietran, Duroc, Hampshire, Chester Wine, Wessex. 1. R. Stocli (mistret domesticit) Rasa primitiva care nu s-a crescut niciodata in efective mari , o rasa tardiva putin pretentioasa la conditiile de hranire si intretinere, cap mare, profilul capului drept, urechi mici purtate in sus, gat scurt, trunchi scurt, crupa tesita, defect de aplomb (laba de urs), productia piloasa este dezvoltata in functie de anotimp, parul formeaza in regiunea cefei coama in sezonul rece. Prolificitatea- 4-5 purcei (prezinta dungi pana la 3 luni dupa care dispar), la vst de 1 an realiz G.V. 80kg, 1kg spor cu un consum de 7 U.N./kg. Rasa mai prezinta importanta ca a participat ca forma materna la formarea unor rase locale ameliorate. 2. R. Mangalita Este specializata pentru prod de grasime, stramos- Sus Mediteraneus, cap mic, profilul capului drept, urechi mijlocii purtate in fata, gat mic si gros, lung trunchiului este mai mic cu 15-20 cm decat perimetrul toracic (aspect de butoi), crupa este tesita, musculatura trenului post (SUNCA MARE) este putin dezvoltata, produtia piloasa dezvoltat, par cret, prezinta mai multe varietati de culoare: var neagra, caramizie, blonda. Prolificitatea 6 purcei, la vst de 1 an G.V. de 100kg, realiz 1 kg spor cu un consum d e6 U.N., raportul carne-grasime 1/1. Este o rasa rustica, rezistenta la factorii de mediu si pasuneaza bine. Nu s-a crescut in efective mari, doar gospodarie. 3. R. Bazna In Transilvanmia, in urma X dintre mascului din R. Berk cu femela din R. Mangalita. Rasa mixga carne-grasime, cap mare, urechile mijlocii purtate in fata, gat scurt, lungimea trunchiului este aproximativ egala, cu perimetrul toracic, musculatura trenului ant+post este putin dezvoltata, culoarea este neagra neuniforma in jurul spetelor prezentand un brau de culoarea alba de 2-3 cm pana la 30cm. Prolificitatea- 7-8 purcei, G.V. a femelelor- 110kg, masculilor 115120kg (la varsta de 1 an). Realizeaza 1 kg spor cu un consum de 5 U.N. , s-a crescut in gospodarii, nu in sist industrial , este o rasa rezistenta, rustica, pasuneaza bine, s.m.z 550-600g. 4. R. Alb de Rusetu S-a format la statiunea de cercetare Rusetu urmarindu-se valorificarea cerealelor. S-a format din X mascul din R. Marele Alb si femela din R. Stocli, a rezultat in F1 descendenti iar femelele s-au X cu R. Landrace=Alb de Rusetu. Cap mic, gat musculos, trunchi lung, f. c. lat.dreptunghiular, musculatura trenului post are aspect convex, cul alb. Proflificitate 10 purcei, G.V la 1 an la masculi 125kg, femele 110kg, realiz 1 kg spor cu un consum de 4,5-5 U. N. , s.p.m.z realiz 600-650g. 5. R. Alb de Banat Este rasa mixta de carne-grasime, s-a format in urma X mscul R. Berk cu femela R. Mangalita, din desc femela X cu masculul R. York. Cap mic, profilul capului exagerat de concav, gusa este dezvoltate, gat scurt, f.c.lat dreptunghiular, culoarea alba. Prolificitatea 8-9 purcei, greut corp la 1 an 110 kg, realizeaza 1kg spor cu un consum de 4-5 U.N., s.m.z.realizat 550g. Nu s-a crescut in efective mari datorita continutului ridicat al carcasei in grasime. 6. R. Negru de Strei S-a format in Depresinunea Hategului in urma X intre masculul R. M Negru si femela R. Mangalita. Cap mic, urechi mari si blegi purtate in fata, gat scurt musculos, f. c. lat dreptunghiular, cul neagra uniforma. Prolificitatea 9-10 purcei, G.V. la 1 an 110-115 kg, consumul specific 4-5 U.N., s. m.z. 500 g, nu s-a crescut in efective mari din cauza grasimii. 7. R. Landrace Cea mai importanta rasa de origine daneza din lume.

Perfectionarea aptitudinilor productive ale rasei se datoresc numai de selectia prin programele de ameliorare incepand cu anul 1900. In munca de selectie s-a reusit ca rasa sa aiba 1-2 perechi de coaste mai mult. Cap mic, profilul capului este este usor concav, urechi mari si blegi purtate in fata, gusa inexistenta, gat scurt si musculos, musculatura trenului ant (SUNCA MICA) are aspect convex datorita unui procent de hipertrofiere musculara. Din profil trunchiul estemai mare cu 15-20 cm decat perimetrul toracic, sunca mare are aspect convex, abdomenul cilindric, osatura subtire dar compacta rezistenta , cul alba uniforma. Prolificitatea 12-14 purcei, tineret ingrasat pentru bacon realiz la vst de 4,5-5 luni 85kg, s.m.z. 750-800g, consum 2,9 -3,3 U.N./kg. capacit de alaptare 43 kg, rasa intra in majorit schemelor de obtinere a carnii de porc. 8. R. Marele Alb Cap mic, urechi mijlocii purtate in fata si usor lateral, profilul capului este usor concav, gat scurt si musculos, linia superioara a trunchiului aproximativ paralela cu linia inf . f.c.lat dreptunghiular, sunca mare dezvoltata, cul alba. Prolificitate 10-12 purcei, s.m.z. 750g cu un consum de 3-3,5 U.N./kg spor. Cpacitatea de alaptare 40-42kg, in cazul ingrasarii mixte c-g la vst de 1 an 145-150kg. intra in schemele de obtinere a carnii de porc. 9. R. Marele Negru Se creste mai putin deoarece carcasa contine multa grasime, cul neagra, urechi mari si blegi, prezinta importanta pentru Ro ca a participat ca forma paterna la formarea rasei Negru de Strei. 10. R. Edelschwein Rasa de carne formata in Germania, seamana cu M A din RO dar in plus valorifica bine pasunea si cartofii. 11. R Pietrau Este omologata in 1956 de origine belgiana, cul baltata. Cap mic, urechile mijlocii purtate in fata, de-a lungul coloanei vertebrale prezinta un silon median, la nivelul celor 2 sunci intalnim un proces de hipertrofiere musculara, abdomen cilindric, procentul de carne in carcasa 70-72%, este o rasa sensibila la stress. Prolificitatea 10 purcei, s.m.z 700g, consumul 3,5 U.N. 12. Rasele nord-americane (Duroc, Hampshire, Chester White) Insusiri comune Apartin tipului morfoproductiv de carne, formatul corporal lateral dreptunghiular, abdomen cilindric, linia superioara a trunchiului este aproape paralele cu linia inferioara, musculatura trenului posterior are aspect convex, urechile sunt mijlocii prestate in sus si cu vf aplecat, randamentul la sacrificare 75%, procentul de carne in carcasa 70%. Deosebiri R. Duroc are culoarea rosie, diferite nuante, calca in pensa (nu e defect), valorifica bine porumbul., G.V. a vierilor adulti 450kg. R. Hampshire G.V. 320kg (femele) ,350kg (masculi), cul neagra neuniforma, prolificitatea 12 purcei, capacitatea de alaptare 40 kg, s. m.z 750g, cons specific 3,5-3,8 U.N. R. Chester White Culoarea alba, mai putin rasp datorita consumului specific ridicat , carcasa de calitate, pt 1 kg apor se consuma 3,8 U.N. 13. R. Wessex. Apartine tipului morfoproductiv de carne, culoarea neagra uniforma cu brau in jurul spetei, urechi mari si blegi. 14. R. Berk (mixta) Tip morfologic mezomorf, d.p.d.v. morfoproductiv este o rasa mixta de c-g, cul neagra neuniforma, predomina pigmentul negru cu exceptia: extremitatilor membrelor, vf cozii ,linia fronto-nazala, prolificitatea 8-10 purcei, s.m.z. 650 g, realizeaza 1 kg spor cu consum 4 U.N./kg.

CURS 9, 4.12.2008 Organizarea procesului de inmultire Varsta optima de introducere la repr a vierusilor La rasele precoce (special pentru prod de carne) vst optima de 10 l si GV 120-150kg, la rasele mixte vst optima 12l si GV 100-110kg, aceste valori se refera la fermele de inmultire sau selectie Regimul de folosire Pentru vierusi in vst de 1 an se fol 1 data/zi cu pauza 2 zile/sapt, la vst de 2-3 ani 1 data/zi cu pauza 1 zi/sapt, peste 3 ani se fol 2 ori/zi cu pauza 1 zi/sapt. Hranirea Indifferent de system hranirea trebuie sa fie echilibrata in toti principii nutritive, in sist gospodaresc nutreturi concentrate trebuie sa contina ovaz 30%, industrial in plus recom 2 l lapte smantanit/degresat + 3-4 oua, obligatoriu miscare in padocuri. Varsta optima de nitroducere la reproductie a femelelor In fermele de productie femelele din rasele perfectionate se introduce la vst de 8 luni si GV-100kg, in fermele de selectie se introduce la 10 luni si GV-110kg. Rasa Bazna se introduce la reproductie in fermele de productie la 8 luni si GV 90kg, rasa Mangalita la 8 luni GV 85kg. Scroafele adulte In timpul alaptarii purceilor datorita efectului dominant al prolactinei asupra FSH scroafele nu intra in calduri. Chiar daca sunst exceptii caldurile sunt anovulatorii, intra dupa intarcarea purceilor la un interval la 7-14 zile, prolificitatea creste pana la fatarea 7 iar nr purceilor intarcati pana la fatarea a-4-a. Se practica atat monta cat si insamantarile artificiale. Ciclul sexual 21zile cu limite 12-24zile, ovulatia se produce dupa 36 luni de la declansarea caldurilor. Semne clinice- hyperemia vulvei, scade apetitul, devin agitate. Momentul ovulatiei coincide cu reflez de imobilitate de vier. Intretinerea si hranirea scroafelor gestante Gestatia dureaza 114-114zile, 3 luni 3 sapt si 3 zile. In primele 2 luni produsii de conceptie realizeaza doar 8 % din greutatea avuta la fatare- nu necesita hranire suplimentara. Incepand cu a III-a luna arderile se intensifica si metabolismul bazal creste cu 43%. La sfarsitul perioadei de gestatie scroafele adulte pot ava GC mai mare cu 35-40kg. in cazul primiparelor la finele perioadei creste 40-45kg. se intalnesc avorturi embrionare si fetale. Hranirea In compartimente commune in sist industrial 18-20 capete/compartiment Parturitia In sist industrial are loc in maternitate si scroafele sunt cazate in boxe individuale, inaintea introducerii scroafelor in boxe obligatoriu se deparaziteaza si se spala lantul glandular. Fatarile sunt in general usoare, purceii sunt expulzati sin ambele coarne uterine alternative. Cand femela face effort de expulzare moarte aparenta se preseaza cavitatea toracica sau batai cu palma. Productia de lapte si factorii care o influenteaza SU P GR Z CEN Scroafa 18,4% 6,1% 5,9% 5,5% 0,9% Vaca 12,8% 3,5% 3,5% 4,9% 0,7% Factori 1. rasa- rasele perfectionate produc mai mult 2. individualitatea 3. nr de purcei- scroafele cu nr mare de purcei secreta si o cantitate mare 4. hranirea 5. sist de intretinere hranirea scroafelor in lactatie Imediat dupa fatare nu consuma hrana Incepand cu a doua zi se administreaza un barbotaj 10 l apa+1-2kg tarate grau (laxative, stim lactatia, vit B). din 3-4 zile incepe sa creasca consumul de hrana. Pentru a secreta 1 l lapte este necesar 0,8UN, 86g Pr. In conditii hrana corespunzatoare pt fiecare l de lapte secretat pierde din GV 105 g, pt fiecare l lapte mai pierd 2,6g Ca si 1,8g P, laptele este sarac in Fe, purcelul se naste cu o rezerva de Fe in organism pentru primele 10 zile de viata, se

recomanda 2 vaccinari preventive in a 3-a si a 21-a zi de viata. Fe participa la unele procese de oxidare si se gaseste in componenta Hb si a unor enzyme. Curba lactatiei atinge niv maxim secretor dupa 3 sapt de lactatie indiferent de rasa. Pregatirea si hranirea purceilor Cauzele care duc la pierderi: mortalitaea prin strivire - temp din adapost- in mod normal temp corp al purcelului scade cu 2,2*C si revine la normal in cateva zile daca temp din adapost nu este mai mica de 13*C si daca scroafa are lapte sufficient. Daca nu se realizeaza , cei 2 factori purceii prezinta urmatoarele semne caracteristice: parul se zbarleste, tremura, guitar slab, dau capul pe spate, hipoglicemie, mor. Au sanse minime de supravietuire purceii subponderali: < 1kg la fatare, prolificitatea 16 purcei- mortalitatea 23% in Danemarca. Diarei sau enterite- afectiuni digestive. Hipogalaxie- ca si in cazul purceilor supranumerali si orfani se recomanda- se repartizeaza altor scroafe, impartirea lotului in 2 subloturi si dati la supt in mod alternative, cei mai putin dezv raman in permanenta cu mama iar ceilalti se izoleaza, hranire cu lapte de vaca

CURS 10, 11.12.2008 INTARCAREA PURCEILOR In functie de sist de ecploatare exista mai multe tipuri de intarcare: 1. SISTEM EXTENSIV- Intarcare Traditionala la 8 sapt 2. SISTEM INTENSIV- Intarcare la 35 zile- sunt conditii mai bune 1 L lapte- cons 800g NC } cons de furaj= 3.2 kg N.C. 1 kg spor- 3-4 L lapte 1 purcel (alaptare) 4-10 kg- pt 1 kg spor consuma 1.5 kg N.C. Peste 10kg- 1 kg spor consuma 2 kg N.C. 1 kg N.C. pentru purcei nu depaseste mami mult de 2 X 1 kg N.C. Pt scroafa se justifica intarcare la 35 zile, 21 zile Se administreaza in hrana lor un amestec fin din: - lapte praf smantanit 20% - grau macinat 20% - tarate de grau 20% - faina de carne 18% - zahar 12% - faina de ficat 8% - faina lucerna 2% Intarcarea ultraprecoce Scop: obtinerea purceilor indemni de germeni. La 113 zile gestatie se face cezariana. Hranirea cu colostru steril, apoi cu lapte matern (7-10 zile) steril. Intretinerea: 4-5 purcei/compartiment. Se fol in experimente inc SUA. PRODUSELE DE CARNE Sist si tehnologia de crestere si ingrasare 1. SISTEM EXTENSIV- gospodaresc Se cresc cativa porci, metisi femeli si masculi castrati, hrana productie proprie (cereale, resutri menaj), unisortimentala. Greutatea mica cu % mare de grasime. 2. SISTEM SEMI-INTENSIV Cresterea porcilor pentru livrare. Adaposturi cu izolatie termica buna. Uruieli concentrate- porumb, grau, floareasoarelui, mazare. 3. SISTEM INTENSIV- cel mai raspandit din lume Sunt asigurate cond de cazare (hale) si cond de hranire. Sacrificarea unui porc cu G.V.- 100kg se obtine: - prod princ- 56kg- C+O 22kg- grasime (slanina + osanza) - organe interne 8.8kg - sange, gl interne, intestine, unghii, grasime industriala tehnica 9 kg. - deseuri 4,2 kg. Tehnologii de ingrasare I. Ingrasare pentru bacon (ultrarapida) Rase: Landrace, Marele Alb, metisii acestora Ingrasarea incepe dupa intarcare (32-35zile). Sacrificarea se face la 5 luni si greutate de 85kg. Pe durata ingrasarii hrana se face cu N.C> la discretie, in care predomina fainuri proteice de origine animala. Intretinerea: in boxe collective 4-5 capete. Coefficient de luminozitate scazut, R%- 65%. Ventilatia mecanica 0,2-0,3m/s, temperature din adapost 14-18*C. Se mai administreaza lapte smantanit/degresat. Apa la discretie. Grosimea medie a stratului de slanina 1,5cm. Dupa sacrificare prelucrareaza se face prin oparire si parlire 5 min-apa la 60*C, 15 min parlire.

II. Ingrasare mixta (pt carne si grasime) Incepe la 4 luni, sacrificarea se face la 11 luni si greutate 150-160 kg. Scop: obtinerea carnii si grasiii (stratul de slanina 8-9cm) Carnea- fibra musculara maturate , contine mai putina apa, const mat prima pentru salamurile uscate. SMZ 650g cu un consum specific de 4 UN/1kg spor. Reconditionarea porcinelor adulte reformate Scroafele si vierii Masculii- carnea are miros characteristic daca nu se castreaza (feromoni/atractanti sexuali). -reconditionarea dureaza 60-90 zile (dupa castrare) Femelele- pentru 1 L lapte secretat se pierd 105 g din greutate de aceea are nevoie de reformare. N.C. administrate treb sa contina si proteina in prima parte a reconditionarii (refacerea masei musculare) + glucide. Randamentul la sacrificare 85%. SMZ poate ajunge la 900-1000g. Fluxul tehnologic intr-un complex de crestere industrial a porcilor este: - sector MONTA-GESTATIE (M-G): femele+masculi - sector MATERNITATE (M): femele + purcei - sector CRESA (C): purcei (tineret mascul si femel) - sector INGRASARE TINERET + MASCULI SI FEMELE REFORMATE - ABATOR

Organizarea procedului de productie in sectorul M-G Vierii- 2 variante de intretinere 1) Boxe individuale (mai putin raspandite) 2) In compartimente comune (8-10 capete) /cap de animal: 2,3-2,4m, in exteriorul corespunzator compartimentului exista un padoc/cap de animal: 6m. grupul de vieri se formeaza imediat dupa intarcare pentru a evita efectele nedorite ale stresului de infratire. Hranirea se face cu N.C> , niv proteic 17%, 2,8 kgg/zi + 3-4oua pentru fiecare mascul. Se face recoltarea spermei pentru mobilitate si nr sp. Scroafele- intretinerea se face pe grupe de scroafe in asteptare, in compartimente comune (18-20 capete)/ cap de animal 1,1-1,3 m. Depistarea scroafelor in calduri: vieri incercatori. Hranirea- N.C.(17-20% Pb) - 3,3kg/zi. Dupa monta/insmantare artificiala scroafele formeaza grupe de scroafe gestante hranite cu N.C. in aceeasi constitutie dar cu nivel proteic 20 %.