CONCEPT DE AFACERI

DOSAR I.A. NR. 300 R`spndit ast`zi pretutindeni \n lume, iepurele este crescut pentru carne, blan`, piele [i p`r. Simplitatea cre[terii [i alimenta]ia lui variat` ([i care nu ridic` probleme) sunt argumente importante pentru \nfiin]area unei cresc`torii oriunde \n ]ar`, indiferent c` este vorba de cmpie sau munte, localitate rural` sau urban`. Foarte rezisten]i la condi]iile atmosferice [i necesitnd ad`posturi simple [i ieftine \n spa]ii reduse, iepurii pot aduce venituri frumoase oric`rui cresc`tor, chiar \ntr-o perioad` scurt` de timp [i cu costuri sc`zute de \ngijire. |n interval de un an, o iepuroaic` fat` de patru-[ase ori, ob]inndu-se astfel 50-75 kg de carne de iepure tn`r, extrem de apreciat` de mul]i gurmanzi [i nu numai. Carnea de iepure este foarte u[or digerabil` [i poate fi preparat` \n multe moduri. Are caracteristici nutritive bogate, nu provoac` efecte metabolice nefavorabile [i mic[oreaz` riscul instal`rii unor boli gastro-intestinale. |n prezent, pe pia]a mondial` (Fran]a, Olanda, Germania, Elve]ia, Marea Britanie etc.) exist` o cerere apreciabil` de iepuri de frigare la pre]uri modeste, tineri, cu musculatura bine dezvoltat`, cu carnea fin` [i fraged`. Pielea [i blana iepurelui sunt apreciate [i folosite \n marochin`rie [i galanterie. Din p`rul de iepure se fabric` psla [i fetrul pentru p`l`rii. Oasele, extremit`]ile membrelor, urechile [i resturile rezultate din prelucrarea pieilor constituie materii prime pentru fabricarea cleiurilor. Din]ii sunt folosi]i \n artizanat. Iar dejec]iile acestui animal formeaz` un \ngr`[`mnt valoros, contribuind la fertilizarea solului [i, prin urmare, la ob]inerea unor produc]ii agricole \mbun`t`]ite. |n plus, \n domeniul cercet`rii [tiin]ifice, iepurele este un subiect bun pentru studiile de histologie, genetic`, citologie, embriologie etc.

Cresc`torie de iepuri
O afacere la \ndemna absolut oricui

INFORMA}II PE SCURT
Investi]ia ini]ial` . . . . 30.000.000 de lei Cifra de afaceri . . 100.000.000 de lei/an Situa]ia pie]ei . . . . . concuren]` direct` inexistent` Factori de risc . . . . . . . men]inerea unei excelente st`ri de s`n`tate a animalelor, identificarea beneficiarilor Poten]ial de dezvoltare . . . . . . . . mediu Desf`[urarea afacerii ca o a doua ocupa]ie . . . . . . . . . . . . . . posibil [i recomandabil

CONCEPT DE AFACERI
Profitabilitatea afacerii pe scurt
Cre[terea iepurilor este o activitate simpl`, pe care o pute]i demara imediat, cu resurse financiare modeste [i ca pe o a doua ocupa]ie pn` deprinde]i toate secretele [i v` forma]i o pia]` de desfacere. Amenajarea unor ad`posturi propice pentru un efectiv de 20 de iepuroaice [i trei-patru masculi pentru reproducere necesit` o investi]ie de cel mult 5.000.000 lei, dac` v` implica]i direct \n confec]ionarea padocurilor. Principala cheltuial` ulterioar` o reprezint` hr`nirea animalelor. Cum \ns` principalele alimente ale iepurilor sunt \n propor]ie de peste 85% de origine vegetal`, costul acestora este foarte redus: 15.000 lei/iepure/lun`. Valorificarea iepurilor se realizeaz` la vrsta de 3 luni, cnd ating greutatea de 2,5 kg [i au necesitat o investi]ie \n hran` de 45.000 lei/cap de iepure. Jupui]i [i preg`ti]i pentru a fi comercializa]i pe pia]`, iepurii au o greutate de aproximativ 2 kg. Pre]ul de vnzare al c`rnii c`tre m`cel`rii [i restaurante este de circa 100.000 lei/kg. Pentru ob]inerea bl`nii, iepurii sunt sacrifica]i la vrsta de 3 luni [i doar \n perioada sezonului rece, atunci cnd calitatea acesteia este maxim`. Blana poate fi vndut` cu 200.000 lei/buc. Rentabilitatea afacerii este de peste 200%. Dar poate fi chiar mai mare \n cazul \n care se va recurge la epuizarea fiziologic` a iepuroaicelor, ob]inndu-se astfel nu doar 4 f`t`ri \n medie pe an, ci mai mult de 7. Cheia succesului o reprezint` men]inerea unei excelente st`ri de s`n`tate a \ntregului efectiv [i identificarea [i fidelizarea beneficiarilor interesa]i de achizi]ionarea c`rnii, bl`nii, p`rului [i pieilor de iepure. Iar dezvoltarea afacerii poate fi una exploziv` dac` identifica]i un importator gata s` v` preia aproape \ntreaga produc]ie pentru a o livra \n ]`rile cu un consum ridicat de carne de iepure.

Alimenta]ia iepurilor: deloc preten]ioas`

Iepurii pot fi hr`ni]i cu aproape toate furajele existente \ntr-o gosp`d`rie. De asemenea, f`r` mare dificultate, pot fi f`cute por]ii speciale. Nutre]urile recomandate sunt de ori-

Rase de iepuri
Rasele de iepuri existente ast`zi \n lume sunt rezultatul efectelor conjugate ale selec]iei naturale [i artificiale, selec]ie care a condus la standardizarea a peste 100 de rase, la care se adaug` numeroase alte variet`]i. Iat` \n continuare o succint` prezentare a acelor rase care au o importan]` economic` ridicat` din punctul de vedere al produc]iei de carne [i care sunt \n principal rase de talie mare.
Uria[ul belgian. Are o greutate corporal` de 6-9 kg la femele [i de 7-12 kg la masculi. Atinge maturitatea sexual` la 10-12 luni. La o f`tare realizeaz` 4-6 pui. Are o vitez` deosebit` de cre[tere [i se poate valorifica de la vrsta de 2-3 luni. Rezistent la boli [i la condi]ii dificile de mediu, nu necesit` o \ntre]inere preten]ioas`. Uria[ul alb. Are o greutate ce trece u[or de 5 kg, putnd ajunge pn` la 8 kg. Atinge maturitatea sexual` la 8-9 luni. Femelele realizeaz` 3-5 f`t`ri pe an, prolificitatea medie fiind de 5-7 pui. Are o bun` dinamic` de cre[tere [i se poate valorifica de la vrsta de 3 luni, cnd are 2,6 kg. Carnea sa este deosebit de apreciat` [i de gustoas`. Blana este asem`n`toare cu cea de hermelin` [i poate fi vopsit` \n orice culoare sau nuan]` dorit`. Pestri]ul german (Fluturele german). Atinge o greutate de

26

Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI
gine vegetal` (suculente, fibroase, concentrate), de origine animal` (f`inuri animale, lapte [i derivate din lapte) [i de origine mineral` (cret` furajer`, sarea de buc`t`rie, calciu furajer et.c) Iepurii apreciaz` \n mod deosebit suculentele reprezentate de plantele verzi, care au o compozi]ie echilibrat` de substan]e proteice cu valoare bio5-7 kg. Maturitatea sexual` se realizeaz` \n jurul vrstei de 7-9 luni. Poate avea 3-4 f`t`ri pe an, cu 5-6 pui la o na[tere. Tineretul cre[te rapid [i se poate valorifica logic` ridicat`, cu vitamine [i s`ruri minerale u[or de asimilat. Datorit` prezen]ei clorofilei, plantele verzi au o ac]iune benefic` \n formarea hemoglobinei \n sngele iepurilor. Aceasta implic` o rezisten]` sporit`, o \mbun`t`]ire a parametrilor reproductivi [i a speran]ei de via]` a animalelor. Dar la administrarea plantelor verzi trebuie avut \n vedere [i efectul Uria[ul german cenu[iu. Atinge o greutate medie de 7 kg. Maturitatea sexual` se realizeaz` \n jurul vrstei de 7-9 luni. 3-4 f`t`ri pe an, cu 4-6 pui la o na[tere. Tineretul cre[te rapid [i se poate valorifica de la vrsta de 3 luni, cnd cnt`re[te 2,5-2,8 kg. Uria[ul maghiar. Atinge o greutate de 5-8 kg. Maturitatea sexual` o atinge \n jurul vrstei de 10-12 luni. La fiecare f`tare se ob]in 6-7 pui. Cre[te rapid [i se poate valorifica de la vrsta de 3 luni, cnd are 2,6 kg. negativ al acestora datorit` con]inutului ridicat de ap` pot produce enterite. Pentru evitarea acestor situa]ii, plantele verzi sunt date iepurilor numai dup` o u[oar` p`lire. Cele mai indicate suculente pentru iepuri sunt lucerna, trifoiul, m`z`richea, ov`zul, cimbri[orul, m`rarul, cimbrul, maghiranul, susaiul, salvia, troscotul, trifoiul s`lbatic, diferite Berbecul german. Ajuns la maturitate cnt`re[te 5-6 kg. Se reproduce de la vrsta de 7-8 luni [i are 3-4 f`t`ri pe an, cu 5-7 pui la fiecare na[tere. Cre[te rapid [i se poate sacrifica de la vrsta de 3 luni, cnd are 2,5 kg. Chinchila mare. Are o greutate corporal` de 3,5-5,5 kg. Atinge maturitatea sexual` la 6 luni. La o f`tare face 7-8 pui. Are o vitez` mare de cre[tere [i se valorific` de la vrsta de 3 luni, cnd are 2,0-2,2 kg. Este o ras` foarte apreciat` nu numai pentru bogata produc]ie de carne, dar [i pentru blana deas`, alb` [i m`t`soas`. Argintiul francez. La maturitate cnt`re[te 4-5 kg. Se reproduce de la vrsta de 6-7 luni, are 3-5 f`t`ri pe an, cu 6-7 pui la fiecare na[tere. Cre[te rapid [i se poate sacrifica de la vrsta de 3 luni, cnd are 2,5 kg. Albastrul vienez. Atinge o greutate medie de 7 kg. Maturitatea sexual` o atinge \n jurul vrstei de 7-9 luni. 3-4 f`t`ri pe an, cu 4-6 pui la o na[tere. Tineretul cre[te rapid [i se poate valorifica de la vrsta de 3 luni, cnd cnt`re[te 2,5-2,8 kg. Neozeelandezul ro[u. Ajuns la maturitate cnt`re[te 3,5-5,0 kg. Se reproduce de la vrsta de 5-6 luni, 4 f`t`ri \n medie pe an dar cu 8-10 pui la fiecare na[tere. Se poate sacrifica de la vrsta de 6 luni, cnd are 2,7 kg, sau la 9 luni, cnd are 4 kg.

de la vrsta de 3 luni cnd are 2,3-2,5 kg. Berbecul francez. Ajuns la maturitate cnt`re[te 5,5-8 kg. Se reproduce de la vrsta de 9-10 luni, are 4-5 f`t`ri pe an, cu 6-7 pui la fiecare na[tere. Cre[te rapid [i se poate sacrifica de la vrsta de 3 luni cnd are 2,5 kg. Uria[ul normand. Are o greutate corporal` de 5,5-7,5 kg. Atinge maturitatea sexual` la 7-9 luni. La o f`tare face 6-7 pui. Are o vitez` mare de cre[tere [i se valorific` de la vrsta de 3 luni, cnd are 2,7 kg. Este o ras` foarte apreciat`. Fluturele francez. Cnt`re[te 5-6 kg, numeroase exemplare putnd ajunge \ns` [i la greut`]i mai mari. Atinge maturitatea sexual` la 6-7 luni. Femelele au 4-5 f`t`ri pe an, prolificitatea medie fiind de 7-8 pui. Are o dinamic` apreciat` de cre[tere [i poate fi sacrificat la vrsta de 3 luni, cnd are 2,5 kg.
Nr. 2(115)/februarie 2003

Berbecul englez. Cnt`re[te 4,5 kg. Atinge maturitatea sexual` la 7 luni. Femelele au 4-5 f`t`ri pe an, prolificitatea medie fiind de 5 pui. Are o dinamic` apreciat` de cre[tere [i poate fi sacrificat la vrsta de 3 luni, cnd are 2,3-2,5 kg.

27

CONCEPT DE AFACERI
de buc`t`rie [i 2% calciu furajer amestecat \n uruieli. Premixurile minerale care con]in toate s`rurile minerale [i microelementele combinate intr` \n nutre]urile combinate \ntr-o propor]ie de pn` la 3%. Un excelent furaj energetic folosit cu mare succes \n hrana iepurilor este drojdia furajer`. Aceasta, gra]ie s`rurilor de calciu, fier, vitaminele A [i D, are un important rol energetic [i le fortific` organismul. Reziduurile furajere industriale t`r]ele, \n special sunt bogate \n vitamine, \n mod deosebit B [i E. {i ele trebuie incluse \n alimenta]ia iepurilor \ntr-un propor]ie de pn` la 25%. Ct despre nutre]urile de origine animal`, care sunt bogate \n substan]e proteice, s`ruri minerale [i vitamine, ele sunt constituite att de lapte [i de derivatele acestuia, ct [i de f`inurile de carne [i pe[te. Acestea se administreaz` de obicei \n amestec cu alte furaje. Furajele dau iepurilor posibilitatea de a roade pentru a-[i toci din]ii [i de a avea o bun` activitate gastric` [i intestinal`. Pentru \mbun`t`]irea calit`]ii gustative a furajelor, acestea trebuie supuse unor transform`ri, \ndeosebi concentratele [i suculentele. Primele dintre acestea pot fi date iepurilor \n propor]ie de 50% sub form` de boabe [i 50% sub form` de uruieli (diminea]a boabe, seara uruieli). Furajele verzi trebuie administrate numai dup` o u[oar` p`lire sau \n amestec egal cu fnul.

Iepurele poate fi valorificat [i ca animal de cas`. O cresc`torie axat` pe colaborarea cu pet-shop-urile din ora[ele mari se poate dovedi foarte profitabil`.

28

Idei de AFACERI

legume [i fructe, bost`noasele, salata, varza, morcovii, cartofii etc. |n cantit`]i mai reduse, pot fi administrate iepurilor paie, semin]e de cereale [i leguminoase, coceni, frunze [i r`murele de salcm, tei, stejar, frasin, plop, prun etc. |n cazul \n care sunt incluse \n alimenta]ia iepurelui varza furajer` [i frunzele sfeclei furajere, acestea trebuie administrate ponderat, deoarece con]in mult` ap` [i aceasta, cum am men]ionat anterior, poate provoca diferite tulbur`ri gastrointestinale. Fibroasele sunt reprezentate de fn [i, \ntr-o cantitate mai mic`, de paie. Acestea sunt furaje de baz` \n sezonul rece, deoarece asigur` iepurilor necesarul de calciu [i magneziu. Calitatea nutritiv` a acestor fibroase este conferit` de stadiul de dezvoltare al plantei atunci cnd a fost recoltat`, de modul de recoltare, uscare, conservare [i p`strare. Se recomand` ca uscarea s` se fac` ct mai rapid dup` recoltare [i cu pierderi ct mai reduse. Dup` uscare, este indicat ca depozitarea fibroaselor s` se fac` diminea]a sau seara, cnd umiditatea aerului este mai mare [i, prin urmare, fragilitatea firelor de fn este

mai redus`. Pierderile vor fi astfel mai mici. Fnul din prima coas` are o valoare nutritiv` superioar` ot`vii [i recolt`rilor ulterioare, de[i otava este mai bogat` \n albumin` digestiv`. Paiele de orz [i de ov`z vor fi administrate iepurilor doar \n amestec cu f`inuri de calitate bun`, \n special lucern`. Pentru sezonul rece se pot avea \n vedere [i vrejii de soia, maz`re, fasole, linte etc. Cel mai valoros sortiment de furaje este \ns` reprezentat de concentrate: gr`un]e, f`inuri [i [roturi de cereale [i semin]e de floarea-soarelui, in sau de diverse alte plante din flora spontan` sau cultivat`. Concentratele au o valoare nutritiv` ridicat` [i un grad sporit de digestibilitate. Dintre gr`un]ele de cereale, cele mai utilizate sunt ov`zul, orzul, secara [i porumbul, iar \n cantit`]i mai reduse maz`rea [i soia, care, de[i au un con]inut ridicat de proteine [i lipide, \n cantit`]i mari devin toxice. Deosebit de necesare \n alimenta]ia iepurilor sunt s`rurile minerale, care nu pot fi asigurate exclusiv de c`tre furajele vegetale [i animale. De aceea, por]iile destinate iepurilor trebuie s` con]in` pn` la 1% sare

Ad`posturile: simple [i u[or de realizat

Pentru asigurarea succesului unei cresc`torii, iepurii trebuie s` beneficieze de condi]ii propice de ad`postire. |n func-

CONCEPT DE AFACERI
]ie de num`rul exemplarelor g`zduite pe metru p`trat, precum [i \n func]ie de scopurile urm`rite, cresc`toriile pot fi amenajate pentru trei regimuri de cre[tere: 1) sistemul extensiv, 2) sistemul semi-intensiv [i 3) sistemul intensiv. |n rndurile urm`toare v` prezent`m condi]iile de amenajare caracteristice primelor dou` sisteme, acestea fiind cele mai indicate pentru demararea afacerii. Prima direc]ie de implementare a unui sistem de cre[tere extensiv o reprezint` realizarea unor voliere sau ]arcuri pe un teren relativ larg, neutilizabil pentru agricultur`. Aceste suprafe]e largi (pentru o femel` [i descenden]ii ei sunt necesari 50-60 mp) sunt \mprejmuite cu garduri, \n interiorul c`rora iepurii au un regim de semi-libertate. Ei se hr`nesc cu masa verde disponibil`, paie, suculente, pe care cresc`torul le suplimenteaz` cu concentrate [i s`ruri minerale. |n aceste incinte sunt amenajate cuiburi de f`tare unde iepuroaicele au acces liber pentru a na[te. Acest sistem permite utilizarea unui material biologic ameliorat, care este utilizat la reproduc]ie dirijat, precum [i ]inerea unei eviden]e asupra produ[ilor [i performan]elor reproduc`torilor. De[i este u[or de implementat, acest sistem prezint` o serie de dezavantaje, de care cresc`torul trebuie s` fie permanent con[tient: (1) solul se \mbib` cu urin` [i dejec]ii, fapt ce conduce la apari]ia pododermatitelor (o boal` a pielii de pe l`bu]e); (2) este posibil` apari]ia unor boli respiratorii, ca urmare a prezen]ei amoniacului emanat de urin` [i dejec]ii; (3) eficien]a economic` este sc`zut`; (4) o eventual` boal` contagioas` poate fi devastatoare, deoarece se poate transmite rapid.
Nr. 2(115)/februarie 2003

Cre[terea iepurilor \n sistem intensiv.

Cre[terea iepurilor \n harem reprezint` o alt` direc]ie de cre[tere extensiv`. Practic, pentru iepuri sunt asigurate spa]ii \n ad`posturi folosite \n trecut de alte animale, cu pardoseal` din p`mnt, ne\nc`lzite [i cu o ventila]ie natural` a aerului. |n ad`posturi se organizeaz` loturi de 6-10 femele la un mascul, pentru evitarea efectelor consangviniz`rii. |mperecherea se face liber, dar, masculul fiind cunoscut, se pot ]ine eviden]e corespunz`toare. Femelele \[i sap` cuiburi subterane la marginea pere]ilor ad`postului, \n interiorul c`rora fat` [i \[i cresc

puii pn` la \n]`rcare. Alimenta]ia este axat` pe mas` verde, fibroase [i suculente, uneori [i cu adaos de concentrate [i s`ruri minerale. Suprafa]a destinat` fiec`rei femele [i puilor ei este de 15-20 mp [i, ca volum al produc]iei, se pot ob]ine 50-70 kg material viu de la fiecare iepuroaic`. Avantajele acestor dou` sisteme de cre[tere extensiv` sunt date de volumul mic de munc` necesar pentru \ngrijirea efectivului de animale [i de costurile sc`zute de implementare a afacerii, datorate utiliz`rii furajelor naturale consumate

29

CONCEPT DE AFACERI
direct [i valorific`rii unor subproduse vegetale. Dezavantajele sunt reprezentate de lucrurile ce nu pot fi controlate de cresc`tor: iepurii sunt expu[i la numeroase pericole, ceea ce conduce la ob]inerea unor rezultate variabile, unde norocul are un rol predominant. Prin urmare, rezultatele economice ob]inute sunt slabe. Cre[terea iepurilor \n sistem semiintensiv elimin` multe neajunsuri caracteristice sistemului extensiv, dar necesit` costuri mai mari. Totu[i, rezultatele economice ob]inute \n acest caz sunt substan]ial \mbun`t`]ite [i compenseaz` cheltuielile implicate. Alegerea locului de amplasare a cresc`toriei semiintensive reprezint` un element esen]ial pentru succesul afacerii. Acesta trebuie s` respecte o serie de condi]ii: (1) terenul trebuie s` fie uscat, cu ap` freatic` la adncime mare [i care s` permit` o evacuare u[oar` a apelor rezultate din precipita]ii; (2) cresc`toria trebuie s` fie ap`rat` de vnturile puternice predominante, ceea ce presupune amplasarea \n depresiuni sau \ntre perdele de arbori sau chiar \n poieni; (3) locul trebuie s` fie protejat de accesul vulpilor, cinilor, dihorilor, pisicilor, [obolanilor etc., s` aib` lumin` suficient` [i surse de umbr` pentru perioadele de canicul`; (4) s` existe c`i de acces u[or practicabile \n orice anotimp, o surs` permanent` de ap`, o surs` de curent electric pentru iluminat [i alte activit`]i. La rndul lor, cu[tile care reprezint` ad`posturile propriu-zise trebuie s` \ndeplineasc` urm`toarele cerin]e: (1) s` protejeze iepurii de ploi, vnt, frig, canicul`, z`pad` [i s` nu permit` p`trunderea \n cu[ti a altor animale; (2) s` asigure spa]iu suficient de odihn` [i mi[care, pentru ca iepurii s`-[i men]in` un tonus muscular corespunz`tor; (3) s` fie dotate cu cuiburi de f`tare [i jgheaburi pentru administrarea furajelor; (4) s` permit` igienizarea corespunz`toare a spa]iilor de cazare, de prevenire [i combatere a bolilor; (5) materialul de construc]ie trebuie s` fie ieftin [i asamblat astfel \nct s` permit` \nlocuirea u[oar` a componentelor defecte; (6) s` asigure o func]ionalitate corespunz`toare, f`r` posibilitatea de accidentare a animalelor sau a \ngrijitorului. Cu[tile prezint` o mare varietate de forme [i dimensiuni [i pot fi confec]ionate din lemn, plas` de srm`, tabl`, c`r`mid`, chirpici, mase plastice sau materiale feroase. Este recomare de 60 cm, deoarece altfel este \ngreunat` foarte mult activitatea de manipulare a iepurilor [i de igienizare a ad`postului. Ideal, pardoseala cu[tii trebuie s` fie una mixt`, construit` 50% dintr-un gr`tar (confec]ionat din srm` sudat` prin puncte, cu ochiuri de 2 x 2 cm) [i 50% dintr-o bucat` de lemn, pe care iepurele s` se poat` odihni. Bucata din lemn este demontabil`, pentru a fi u[or \nlocuit` cu una cur`]at`, astfel \nct mereu iepurele s` aib` un a[ternut igienic. Fa]ada cu[tii este realizat` dintr-un cadru din lemn pe care se fixeaz` bare la o distan]` de 3 cm \ntre ele sau plas` dine srm` cu ochiurile de 3 x 3 cm, pentru \mpiedicarea ie[irii puilor, dar care s` permit` consumul furajelor din

O iepuroaic` fat` de 4-6 ori pe an, cte 4-7 pui.

30

Idei de AFACERI

mandabil ca ele s` fie protejate de acoperi[uri din ]igl`, carton asfaltat, azbociment etc. Din punctul de vedere al dimensiunilor, \n func]ie de m`rimea rasei, cu[tile trebuie s` aib` o lungime cuprins` \ntre 60 [i 100 cm, iar \n`l]imea [i l`]imea \ntre 50 [i 60 cm. Adncimea cu[tilor nu trebuie s` fie mai

hr`nitoare. Pe acest perete din fa]` sunt amplasate u[a de acces, ieslea pentru hrana voluminoas`, hr`nitoarea pentru concentrate [i ad`p`toarea. Pere]ii laterali sunt confec]iona]i din material lemnos, tabl` sau plas`, f`r` alte accesorii, la fel ca [i peretele posterior, acesta din urm` fiind pu]in mai

CONCEPT DE AFACERI

Iepurele este un animal sensibil [i sperios. Manipularea lui trebuie f`cut` cu grij`, pentru a nu-l stresa.

\nalt dect peretele frontal, asigurndu-se astfel o u[oar` \nclina]ie a plafonului cu[tii.

|nmul]irea iepurilor
Iepurii sunt extrem de prolifici. Maturitatea lor sexual` este atins` la vrsta de 5-9 luni. |n condi]ii de exploatare normal`, femelele pot fi utilizate pentru reproduc]ie 3-4 ani, iar masculii 2-3 ani. Dac` materialul biologic este deosebit de valoros, acesta poate fi utilizat pentru reproduc]ie [i peste aceste vrste. Num`rul de pui ob]inu]i de la o femel` este de 4-10 exemplare, preponderent \ns` 4-7. Astfel, \ntr-un singur an, o iepuroaic` poate da na[tere la 3035 de pui. Dup` f`tare, femela poate fi utilizat` pentru o nou` reproduc]ie chiar \n cursul primei luni, datorit` capacit`]ii rapide de refacere a organelor genitale, permi]nd ob]inerea a 4-5 serii de pui pe an. |n cazul cre[terii iepurilor pentru carne, se recurge la epuizarea fiziologic` a iepuroaicelor, prin realizarea a 7-9 f`t`ri
Nr. 2(115)/februarie 2003

pe an, ceea ce conduce la eliminarea acestora din efective dup` 1,5-2 ani de exploatare. Dac` femelele sunt exploatate ra]ional, ele pot fi utilizate pentru reproduc]ie un timp mai \ndelungat, de[i \n timp scade num`rul puilor rezulta]i la o na[tere. Num`rul de femele la un mascul este de 8-10, cu 3-4 monte pe zi pentru fiecare mascul [i o pauz` de 24 de ore dup` 2-3 zile de mont`. Iepurii se pot reproduce tot timpul anului, de[i intensitatea c`ldurilor la iepuroaice este mai mare prim`vara [i toamna. La 1-3 zile dup` f`tare, c`ldurile se manifest` cu intensitate maxim` [i se repet` dup` 8-10 zile. |n aceast` perioad` nu este recomandat` \mperecherea, datorit` al`pt`rii puilor [i a influen]ei gesta]iei asupra lacta]iei iepuroaicei. Dup` unii speciali[ti, cea mai favorabil` perioad` pentru \mperechere este dup` a 30-a zi de la ultima f`tare sau imediat dup` \n]`rcarea puilor. |n cazul unei exploat`ri intensive, reproduc]ia se deruleaz` pe tot parcursul anului.

Semnele caracteristice perioadei de c`lduri sunt urm`toarele: (1) femela este agitat`, r`scole[te a[ternutul, \ncearc` s`-[i preg`teasc` cuibul, \[i smulge p`rul, st` lini[tit` cnd \ngrijitorul o mngie; (2) nu-[i consum` \n totalitate hrana, alege doar o parte din alimente [i bea cantit`]i mari de ap`; (3) organele genitale externe au o culoare ro[ie intens` [i u[or tumefiat`; (4) introdus` \n cu[ca iepurelui, femela \l accept` rapid. Dac` nu este \n perioada de c`lduri, iepuroaica evit` masculul, \[i ]ine coada lipit` de corp, scoate sunete stridente, se trnte[te sau chiar atac` masculul. Pentru realizarea montei, niciodat` nu se introduce iepurele \n cu[ca femelei, deoarece acesta, necunoscnd locul, mai \nti \l cerceteaz` [i aceast` indiferen]` enerveaz` femela, care devine agresiv`. Prin urmare, \ntotdeauna femela se introduce \n cu[ca iepurelui. Opera]ia se va face diminea]a sau seara, cnd temperatura este mai sc`zut`. Dup` realizarea montei care dureaz` doar

31

CONCEPT DE AFACERI
cteva secunde, iepuroaica este dus` din nou \n cu[ca ei, \nregistrndu-se pe t`bli]a cu[tii data \mperecherii, masculul cu care s-a \mperecheat [i data probabil` a f`t`rii. Dac` dup` cteva zile femela prezint` din nou semnele intr`rii \n c`lduri, \nseamn` c` ea nu a r`mas gestant` [i atunci trebuie din nou dat` la mont`. Durata gesta]iei este de 2633 de zile, cu un optim de 31 de zile. Realizarea unei dezvolt`ri normale a fetu[ilor [i men]inerea femelelor \ntr-o stare bun` de \ntre]inere este \nfluen]at` de: (1) administrarea unor ra]ii nutritive ct mai echilibrate [i \n strns` corela]ie cu momentul gesta]iei; (2) asigurarea unei temperaturi medii de 16-17 grade Celsius [i a unui regim de lumin` de aproximativ 16 ore zilnic; (3) asigurarea permanent` de ap` proasp`t` [i curat`; (4) asigurarea unui climat de lini[te [i calm care s`-i creeze o stare de izolare [i siguran]`, avnd \n vedere sensibilitatea deosebit` a femelelor la zgomote. (|n cazul producerii totu[i a unui avort, femela respectiv` va fi dat` la mont` chiar a doua zi, deoarece mucoasa uterin` se reface \n cteva ore.) Cu 2-3 zile \nainte de f`tare, femelele devin nelini[tite [i \ncep s`-[i preg`teasc` cuibul smulgndu-[i p`rul de pe abdomen. F`tarea decurge foarte u[or, are loc mai ales noaptea [i dureaz` 15-25 de minute. Dup` expulzarea puilor, femelele sec]ioneaz` cordonul ombilical, ling puii [i \i direc]ioneaz` spre sfrcuri, pentru supt. Puii se nasc cu ochii \nchi[i [i sunt complet gola[i. Dup` cca 10-20 de minute, femela elimin` [i placenta, pe care o consum` imediat.

Rentabilitatea afacerii \n 3 ani

Cheltuieli Investi]ie ini]ial` \n padocuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000.000 lei Investi]ie ini]ial` \n efectiv pr`sil` (20 femele + 4 masculi) x 400.000 lei/iepure . . . . . 9.600.000 lei Cheltuieli anuale de \ntre]inere efectiv pr`sil` 24 exemplare x 20.000 lei/lun` x 36 luni . . . . . . . . 17.280.000 lei Cheltuieli anuale de \ntre]inere iepuri pn` la vrsta de 3 luni 20 femele x 4 f`t`ri \n medie x 5 pui/f`tare x 3 luni/pui x 15.000 lei/lun`/pui x 36 luni . . . . . . . . . . . . . . . . 54.000.000 lei Alte cheltuieli nepr`v`zute . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20.000.000 lei Total cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105.880.000 lei Venituri Venituri din comercializarea c`rnii iepurilor tineri 20 femele x 4 f`t`ri \n medie x 5 pui/f`tare x 2 kg/pui x 100.000 lei/kg x 3 ani . . . . . . . . . . . 240.000.000 lei Venituri din comercializarea c`rnii efectivului de pr`sil` 24 iepuri adul]i x 6 kg / ex. x 100.000 lei/kg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14.400.000 lei Venituri din comercializarea bl`nilor ob]inute iarna 20 femele x 1 f`tare x 5 pui/ f`tare x 200.000 lei/buc. x 3 ani . . . . . . . . . . . . . . . 60.000.000 lei Venituri din vnzarea bl`nilor ob]inute iarna de la efectivul de pr`sil` 24 iepuri adul]i x 300.000 lei/buc. . . . . . . . . . . . . . . 7.200.000 lei Venituri ob]inute din comercializarea p`rului pentru confec]ionarea fetrului [i a pielilor t`b`cite 20 femele x 3 f`t`ri x 5 pui/f`tare x 30.000 lei/buc x 3 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27.000.000 lei Total venituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348.600.000 lei Profit brut \n trei ani . . . . . . . . . . . . . . . . . cca 240.000.000 de lei

Cum se marcheaz` iepurii

Individualizarea iepurilor este o opera]ie important` [i const` \n \nsemnarea iepurelui cu semne conven]ionale sau speciale, care s`-l deosebeasc` de un alt animal din aceea[i specie, ras`, varietate, sex, categorie de vrst` sau culoare. Marcarea poate fi realizat` individual sau pe loturi. Aceasta din urm` se practic` \n mod special pentru diferen]ierea unor st`ri fiziologice, aplicarea unor tratamente medicale, pentru diverse cercet`ri etologice etc. Pe de alt` parte, marcarea individual` este f`cut` pentru identificarea cu precizie a originii animalelor respective, pentru urm`rirea activit`]ii de reproduc]ie, [i este indispensabil` \n procesul de selec]ie. Indiferent care este scopul urm`rit, marcarea iepurilor trebuie s` respecte urm`toarele cerin]e: s` se execute u[or [i s` corespund` scopului urm`rit, s` fie durabil`, u[or de observat, s` poat` fi aplicat` de la o vrst` ct mai timpurie [i s` fie ct mai pu]in dureroas`, s` fie simpl` [i s` nu implice costuri mari, s` nu poat` fi falsificat` sau \nlocuit` [i s` nu deterioreze pielea [i blana animalului.
Idei de AFACERI

32

CONCEPT DE AFACERI
Dintre procedeele cunoscute [i utilizate \n prezent, fiecare prezint` att avantaje, ct [i dezavantaje. |n func]ie de scopul urm`rit [i de durabilitatea acestora, marcajele pot fi clasificate \n marcaje provizorii [i definitive. Marcarea provizorie presupune utilizarea de semne, culori, inele care se aplic` pe gt, membre sau pe partea dorsal` a corpului [i care permit identificarea animalului de la distan]`. De[i sunt ieftine [i la \ndemna oricui, aceste marcaje sunt imitabile, pot fi \nlocuite u[or, iar animalul, prin mi[c`rile sale, le poate \ndep`rta. Marcarea permanent` se realizeaz` prin tatuaj sau prin aplicarea de m`rci metalice sau de benzi adezive. Prin tatuare se imprim` numere, litere sau semne pe fa]a intern` a pavilionului urechii animalului. |n acest scop se folose[te un cle[te special, care are fixate pe cele dou` pl`ci metalice din vrf litere [i cifre confec]ionate din ace sub]iri de o]el. Prin presarea celor dou` pl`ci dispuse de o parte [i de alta a urechii, se imprim` pe aceasta semnele dorite. Dup` aceast` imprimare, urechea se freac` cu un tu[ special care va colora ]esutul [i va eviden]ia semnele impregnate. Acest procedeu este indicat mai ales pentru iepurii cu pielea nepigmentat` evident. Dezavantajul metodei este c`, \n timp, urechea cre[te [i, dac` marcajul a fost aplicat la o vrst` prea timpurie, semnul se va deforma devenind ilizibil. Marcarea cu pl`ci metalice ofer` o identificare precis`, sigur` [i de lung` durat`. Pl`cile se fixeaz` de o parte [i de alta a urechii iepurelui dup` ce pe acestea au fost \nscrise semnele dorite. M`rcile metaNr. 2(115)/februarie 2003

Conforma]ia perfect` a corpului iepurelui

Forma corpului se apreciaz` la toate rasele de iepuri dup` acelea[i criterii. |n plus, leg`tura \ntre membre, pe de o parte, [i \ntre membre [i trunchi, pe de alt` parte, trebuie s` fie puternic` [i elastic`. Linia spatelui: Trebuie s` fie dreapt` sau u[or arcuit`, de la ceaf` pn` la crup`, iar ulterior frumos rotunjit`, sub forma unui arc pn` la coad`. Nu trebuie s` fie foarte pronun]at`. Capul: Trebuie s` corespund` ca m`rime [i profil sexului animalului. La masculi, capul este scurt [i puternic, cu bot [i frunte lat`, cu profilul u[or bombat [i aspectul general robust. La femele, capul are forme mai fine. Membrele anterioare: Sunt drepte, iar animalul calc` doar pe

degete precum pisica. Ele sunt paralele cu trunchiul, iar coapsele lipite de bazin. |n acela[i timp, membrele anterioare trebuie s` poat` sus]in` corpul animalului, astfel \nct acesta s` nu ating` solul cu pieptul. Coada: Trebuie s` fie dreapt`, purtat` \n sus, alipit` de crup`. Pielea: Este bine \ntins` pe tot corpul, f`r` cute [i f`r` salb`. Organele sexuale: Trebuie s` fie bine reprezentate, curate [i f`r` boli. La mascul, testiculele sunt lipite de corp. lice sunt confec]ionate dintr-un material u[or, inoxidabil [i rezistent. Ele sunt prinse \ntre ele cu ajutorul unui dispozitiv care se aseam`n` cu un nit. Opera]iunea de prindere se face din nou cu ajutorul unui cle[te special. Marcarea cu benzi adezive de diferite culori se aplic` \n ultimul timp cu mult succes. Ea se practic` pentru opera]iunile de lotizare, de diferen]iere sau de diagnosticare a unor st`ri fiziologice.

Hr`nirea
|n perioada de gesta]ie, femelele primesc la discre]ie nutre]uri bogate \n substan]e proteice, la care se adaug`, dup` na[tere, substan]e energetice, dac` num`rul puilor este mai mare de 5. Un exemplu de nutre] concentrat este format din f`in` de lucern`

33

CONCEPT DE AFACERI
Dup` \n]`rcare, perioada primelor zile este hot`rtoare pentru performan]ele ulterioare. Furajele administrate vor fi acelea[i cu cele din perioada de preg`tire pentru \n]`rcare [i nu se vor schimba \n prima s`pt`mn`. Apoi, tineretul cunicul trebuie s` beneficieze de nutre] bogat \n substan]e proteice [i s`ruri minerale. Exemplarele crescute pentru produc]ia de carne au nevoie de un nutre] bogat \n glucide. Consumul de furaje are o evolu]ie ascendent` \ncepnd cu vrsta de 18-21 de zile, dup` care se reduce treptat spre vrsta de 8-9 s`pt`mni. Cre[terea \n greutate este apreciat` ca fiind slab` dac` ea se situeaz` sub 30 g/zi, mijlocie dac` se afl` la nivelul a 35 g/zi, bun` pentru 3540 g/zi [i foarte bun` \n cazul unui spor de peste 40 g/zi. Indicele global de consum este de aproximativ 4 kg de nutre] combinat pe kg viu la valorificare.

Manipularea iepurilor
Iepurele are un comportament particular, fiind extrem de sensibil. De aceea, manipularea lui trebuie f`cut` cu deosebit` aten]ie. |n caz contrar, el devine irascibil [i caut` s` se apere, putnd deveni uneori chiar agresiv. Oricare ar fi ac]iunea \ntreprins`, \n toate cazurile trebuie s` se procedeze cu blnde]e [i, pe ct posibil, aplicnd acela[i procedeu. De asemenea, este recomandabil s` nu se schimbe \ngrijitorul, deoarece animalele se obi[nuiesc cu acesta [i efectul manipul`rii este mai pu]in stresant. Mul]i cresc`tori de iepuri \i apuc` de urechi, suspendndu-i \n aer, dar aceast` metod` nu este deloc indicat`. Ea provoac` iepurelui dureri mari [i acesta va \ncerca s` scape zb`tndu-se energic. Iar dac` o femel` gestant` este supus` acestui procedeu, ea poate avorta mecanic. La fel de contraindicat este s` apuc`m iepurele de membrele inferioare, ]inndu-l cu capul \n jos. Animalul poate muri astfel sufocat, deoarece masa sa intestinal` foarte bine dezvoltat` apas` puternic asupra diafragmei [i asupra pl`mnilor. Aceste pericole pot fi cu succes eliminate dac` efectu`m conten]ia (manipularea) iepurelui prinzndu-l cu mna stng` de blana din regiunea greab`nului [i cu mna dreapt` \l sus]inem \n regiunea trenului posterior. Este indicat ca iepurele s` fie prins de blan`, ct mai aproape de regiunea capului. Dup` efectuarea acestei opera]iuni, iepurele trebuie apropiat de corp, ]inndu-l sub bra], cu capul spre \napoi, cnd trebuie s` examin`m extremitatea posterioar`, [i cu capul spre \nainte, cnd ne uit`m la trenul anterior. verde (25%), [rot de floarea-soarelui (20%), f`in` de pe[te (3%), ov`z (10%), t`r]e de gru (15%), borhot de spirt (2 %), premix (2,5%) [i f`in` de tapioca (1,5%). |n aceste perioade, femelele consum` aproximativ 150-175 g la gesta]ie [i 330-400 g la lacta]ie. Dup` f`tare, nivelul proteic trebuie m`rit dac` femelele sunt date din nou la reproduc]ie, dar avnd grij` s` se evite \ngr`[area. L`sate libere, femelele m`nnc` de aproape 30 de ori \n decurs de 24 de ore, cte 4-5 g pe repriz`, atunci cnd sunt hr`nite cu furaj combinat, [i de pn` la 80 de ori atunci cnd consum` furaj tradi]ional. Consumul este mai frecvent noaptea (2 mese pe or`), spre deosebire de perioada zilei cnd se \nregistreaz` numai o mas` pe or`. Apa trebuie s` fie l`sat` la discre]ia animalelor, utilizndu-se \n acest sens ad`p`torile automate. Necesarul zilnic de ap` \n perioada sezonului cald este de 1.000 ml, pentru ca \n sezonul rece s` scad` la 400-500 ml. Dac` nu sunt asigurate aceste cantit`]i, este posibil` apari]ia canibalismului: femela \[i m`nnc` puii, din cauza setei insuportabile din timpul f`t`rii sau al`pt`rii. Iepura[ii \ncep s` consume exclusiv nutre]uri dup` vrsta de 4 s`pt`mni, vrst` pn` la care se hr`nesc cu lapte matern. Cu ct cantitatea de furaj consumat \nainte de \n]`rcare este mai mare, cu att stresul la \n]`rcare va fi mai mic. De fapt, \n]`rcarea se face numai \n cazul \n care puii pot consuma furajele oferite de cresc`tor.

Valorificarea iepurilor
Valorificarea iepurilor urm`re[te \n principal produc]ia de carne [i blan`. |n ultimul timp, pia]a mondial` solicit` iepuri de frigare, tineri, cu musculatura bine dezvoltat` [i cu carnea fin` [i fraged` (care are un gust deosebit). Dac` principala pia]` de desfacere o va reprezenta exportul, este bine de [tiut c`, dintre ]`rile cu un consum ridicat de carne de iepure pe cap de locuitor, Fran]a, Olanda, Germania [i Elve]ia prefer` rasele de talie mare, pe cnd Marea Britanie solicit` iepurii cu o greutate medie de 1,5 kg. Pentru ob]inerea unor rezultate economice bune, procurarea exemplarelor pentru \nfiin]area cresc`toriei trebuie s` se fac` numai de la furnizori
Idei de AFACERI

34

CONCEPT DE AFACERI
|n ceea ce prive[te valorificarea bl`nilor, atelierele de bl`n`rie le accept` doar pe acelea care au o suprafa]` mai mare de 500 cmp [i cu o lungime a p`rului de 2-4 cm. Nu sunt de neglijat nici subprodusele rezultate de la iepuri, care, exploatate corect, pot aduce venituri interesante. Despre oase, din]i, extremit`]i ale membrelor [i dejec]ii am vorbit deja \n introducerea acestui articol. Apoi, sngele este utilizat \n terapeutic` [i industria alimentar`. Creierul [i limba se comercializeaz` separat ca specialit`]i. Intestinele sub]iri [i stomacul, cecul, colonul [i rectul au utilitate practic` la fabricarea mezelurilor sau pentru realizarea de corzi muzicale. Articol realizat pe baza lucr`rii Iepurii Mic` enciclopedie cunicul` de Ioan BUD, Mariana DINEA [i Daniela LADO{I, pe care v-o recomand`m. Alte lucr`ri de interes sunt: M. Bura Iepurii de cas`, cre[tere [i valorificare (1995) V. Cofas Tehnologia cre[terii industriale a iepurilor de carne [i a nutriilor (1982) N. Fr`]il`, G. Voicu, V. Cofas, V. St`nescu Cre[terea industrial` a iepurilor (1985) Al. Georgeoni, Gh. Iacob, F. Kappel, Al. Dasc`lu Iepurele de cas` cre[tere [i valorificare (1984) Gh. Ghelase, D. M`ndi]` Cre[terea [i valorificarea iepurelui de cas` (1967) Elena Popescu Miclo[anu Cre[terea iepurilor [i animalelor de blan` (1998) St. L. Rebreanu Cre[terea iepurilor de cas` (1983) V. St`nescu Bolile iepurilor de cas` [i combaterea lor (1984) Gh. {tef`nescu, V. Severin Cre[terea iepurilor de cas` (1980)

Principalele produse care se valorific` de la iepure sunt carnea [i blana. |n imagine ave]i aceste produse preg`tite pentru comercializare.

cu o matc` valoroas`, care au eviden]e corect conduse [i de la care s-au ob]inut performan]e notabile. Exemplarele achizi]ionate [i destinate reproduc]iei pentru popularea cresc`toriei trebuie s` fie s`n`toase, s` corespund` caracteristicilor rasei, s` posede organe de reproducere bine dezvoltate [i s` aib` o conforma]ie armonioas` a corpului [i o greutate corespunz`toare vrstei, rasei [i sexului. Carnea de iepure de o bun` calitate are o culoare roz-pal spre sidefie, arom` specific`, o musculatur` bine dezvoltat` [i nu prezint` rupturi la suprafa]`, urme de con]inut intestinal, snge sau fire de p`r. Ea se livreaz` att sub form` proasp`t` pentru pie]ele apropiate de cresc`torie, ct [i congelat`,
Nr. 2(115)/februarie 2003

preambalat` \n pungi cryovac. Congelarea se face \n curent de aer rece la o temperatur` de minus 20 de grade Celsius. Preambalarea \n pungi de material plastic asigur` p`strarea calit`]ii ini]iale, reduce deshidratarea [i \mpiedic` realizarea contactului cu microorganismele din mediu. Sistemul de ambalare \n pungi cryovac este cel mai folosit deoarece acest material plastic are o permeabilitate foarte sc`zut` la umiditate, vapori de ap` [i gaze, are o rezisten]` chimic` foarte bun` [i se muleaz` pe carne dup` forma carcasei sau a regiunii tran[ate. Carcasele se preambaleaz` \n pungi cu o etichet` color imprimat`, dup` care se ambaleaz` \n cutii de carton de 15-20 kg.

35