Tehnologia de Cultura a Murului

Fara spini
Alegerea terenului la plantatiile cu mure de cultura

Dat fiind caracterul rustic al plantelor de mur fara spini, acestea pot fi cultivate aproape pe
orice tip de teren, chiar si in prezenta calcarului. Insa speciile plantatiei noastre cu mure de
cultura, desi nu sunt deloc pretentioase, prefera tipurile de sol cu o umiditate constanta, fara
acumulari de apa.
a. Mure de cultura. Tipul de sol

Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile bine aerisite si drenate, bogate in humus si in
materie organica (ingrasamant organic), cu o buna disponibilitate hidrica. Aceasta caracteristica
poate fi asigurata prin alimentarea naturala cu apa precipitatiilor sau prin sistemele de irigatii.
b. Mure de cultura. Valoarea optima a pH-ului

In urma experientelor de la un an la altul, am ajuns la concluzia ca solul trebuie sa aiba un pH

usor acid, pH-ul optim fiind de circa 6,2-6,5. Insa daca aciditatea este prea scazuta, puteti
completa solul cu dolomita, compozitia obtinuta fiind cea favorabila unor mure de cultura
sanatoase.
c. Mure de cultura. Mentinerea umiditatii

Pentru a favoriza mentinerea umiditatii din jurul radacinii, va recomandam sa acoperiti baza
plantelor cu rumegus, scoarta de copac, talas sau aschii. Totodata, operatiunea ajuta la
controlarea invaziei de buruieni, precum si la absorbtia nutrientilor din ingrasamantul mineral
sau / si organic.
d. Mure de cultura. Cum am procedat noi?

Arbustii de mur fara ghimpi proaspat plantati, sunt sensibili la plantele invazive si extinderea
acestora le poate afecta dezvoltarea.
Pe plantatia noastra, pentru stoparea buruienilor si mentinerea umezelii la radacina, am ales
rumegusul. Inainte ca buruienile sa reuseasca sa creasca, la baza fiecarei plante de mur, am
turnat circa o galeata de rumegus, pana ce s-a format o movilita.
Operatiunea ne-a scutit astfel de plivirea periodica a tinerilor arbusti de mure fara tepi. In plus,
am constat ca rumegusul mentine foarte bine umezeala, ferind plantele de la deshidratarea din
timpul perioadelor secetoase.
Pregatirea solului la cultura de mure

O cultura de mure productiva si o fructificare imbelsugata, cu mure mari si dulci, depind in

mare masura si de pregatirile preliminarii ale solului.
Terenul pe care urmeaza sa fie plantate varietatile de mur fara spini are nevoie ca prin lucrari
specifice de arat, discuit, etc., sa fie transformat intr-unul propice culturilor. Astfel, tinerii butasi
de mur, dar si plantele ajunse la maturitate vor fi gazduite in conditii favorabile pe toata durata
celor 10-12 ani de viata.
a. Cultura de mure. Operatiuni preliminarii

Printre operatiunile preliminarii de pregatire a solului, recomandate de orice tehnician specialist

in mure de cultura, se numara:
Analizarea terenului: verificarea pH-ului, continutul de materie organica (ingrasamant
natural);
Eliminarea ierburilor perene (buruieni) din viitoarea cultura de mure;
Indepartarea altor resturi din sol: pietre, radacini, deseuri, etc.
Imprastierea unei cantitati suficiente de gunoi de grajd matur;
Aratul pamantului, la o adancime de 30-40 cm, cu ingroparea ingrasamantului;
Discuitul pamantului si eventual frezarea.
b. Cultura de mure. Caracteristicile terenului

Pentru fiecare metru patrat de cultura, trebuie sa fie inclus in sol circa 4-8 kilograme de gunoi
de grajd bine putrezit si maruntit. De asemeni, pentru ca solul sa contina toti nutrientii necesari
obtinerii unor plante de mur fara ghimpi robuste, este indicat sa fie incorporata si o cantitate
de ingrasamant mineral echivalenta cu 40 g / mp.
c. Cultura de mure. Fertilizarea solului

Unele surse recomanda ca pentru fertilizare, sa se foloseasca tot felul de ingrasaminte chimice,
saruri de potasiu si superfosfati, in proportii variabile. De exemplu, un ingrasamant pe baza de
calciu va contribui la imbunatatirea consistentei fructelor, in timp ce concentratia de potasiu
favorizeaza colorarea specifica negru-violet a fiecarei mure de cultura.
d. Cultura de mure. Cum am procedat noi?

In plantatia pe care o cultivam cu mure fara ghimpi, am folosit doar gunoi de grajd matur, bine
fermentat si maruntit, pe care l-am imprastiat pe intreaga suprafata a terenului, inainte de primul
arat. In timpul plantarii materialului saditor, am mai adaugat la radacina fiecarui mur cate o
mana de gunoi uscat si faramitat.

Intrucat nu am avut probleme calitative cu solul, nu am adaugat alt ingrasamnat mineraloorganic. Cu toate acestea, cultura de mure avanseaza foarte bine de la un an la altul,
oferindu-ne o recolta de mure sanatoase si totodata gustoase.
Exigente pedoclimatice si de relief in cultura murului

Butasii de mur fara spini, la fel ca "pretioasele" mure de cultura, nu sunt deloc pretentioase
nici in ceea ce priveste factorul clima sau relief, nici in ce priveste amplasarea. Insa cateva
recomandari referitoare la cultura murului consideram ca sunt intotdeauna binevenite.
Astfel, plantatiile vor beneficia la maxim de lumina soarelui, in timp ce dumneavoastra veti
savura fructele proaspete, un adevarat izvor de sanatate.
a. Cultura murului. Factorul relief

In general, orice mur de cultura, cu mici exceptii, se poate planta atat in campie, cat si in
zonele montane. Uneori, arbustii proveniti din culturi, pot gasi teren favorabil si conditii
climatice optime pana la altitudini de 1.000 de metri.
b. Cultura murului. Factorul clima

La fel ca speciile salbatice, nici murul de cultura nu este foarte subred, dimpotriva. Fiind vorba
despre o planta ce suporta fara probleme deosebite perioadele indelungate de seceta si care
se multumeste doar cu apa de ploaie, materialul saditor pe care vi-l furnizam, rezista destul de
bine in absenta precipitatiilor abundente.
La fel ca alte varietati, si soiurile noastre de mur fara spini pot fi insa destul de sensibile la
temperaturile foarte scazute, precum si la conditiile de vant puternic. Prin urmare, va
recomandam ca inainte de stabilirea locatiei pentru cultura murului fara ghimpi, sa analizati
situatia climatica si relieful zonei respective.
c. Cultura murului. Amplasarea culturii de mure

Murele de cultura, asa-zisele mure "altoite" sunt considerate mari "consumatoare" de lumina
si de caldura. Cele mai bune recolte, atat din punct de vedere calitatitv, cat si cantitativ, se obtin
in conditiile in care cultura de mure este expusa sudic.
Prin aceasta expunere se intelege ca orientarea randurilor se va face pe directia N-S, desigur,
daca spatiul si terenul o permit. Imposibilitatea respectarii acestor conditii nu trebuie insa sa
constituie un impediment atunci cand intentionati sa va infiintati o plantatie, ori sa le amplasati
pe langa gardul din gradina.
De exemplu, in cazurile in care cultura murului se face pe spatii mici, precum in gradini sau in
curti, este suficient ca materialul saditor sa aiba o pozitie care sa permita patrunderea luminii
printre lastarii fructiferi.
d. Cum am procedat noi?

Tinand cont ca am avut la dispozitie suficient spatiu pentru cultura murului fara tepi, ne-am
structurat in asa fel plantatia de mure, incat toate randurile sa aiba orientarea N-S. In acest
mod, fiecare mur din cultura a putut beneficia de cea mai buna expunere, fiind "scaldat" de
razele soarelui pe tot parcursul zilei.
Tehnici de plantare mur

Obtinerea unei productivitati majore si a unor mure de cultura mari si sanatoase este
conditionata si de alti factori, pe langa cei geoclimatici sau de pedologie, asa cum ii puteti gasi
in sectiunea "Exigente pedoclimatice si de relief".
Nu mai putin importante, atunci cand intentionati sa va infiintati o plantatie de mure, sunt
tehnicile de plantare mur, ce cuprind aspecte referitoare la:
Calendarul de plantare mur;
Structura plantatiei de mure;
Operatiunea de plantare mur.
a. Calendarul de plantare mur
a1. Variante de plantare mur

Teoretic, nu exista un moment ideal pentru plantarea materialului saditor la ghiveci, similar
celui furnizat de plantatia noastra. Potrivit unor pareri, plantarea butasilor de mur fara spini
poate avea loc in orice luna din an.
Insa tinand cont de experientele pe care le-am acumulat de-a lungul anilor de cand ne ocupam
de cultura murului fara ghimpi, va recomandam sa respectati calendarul de plantare mur.
a2. Perioada optima de plantare mur

Epocile clasice de cultivare mure, care inca functioneaza, variaza. Soiurile noastre de mur
fara spini se pot planta:
La sfarsit de toamna, in lunile octombrie si noiembrie, imediat ce au iesit din vegetatie;
La inceput de primavara, in martie si aprilie, de preferat inainte sa intre in vegetatie.
Tinand cont de specificul climatic al tarii noastre, rezultate foarte bune, adica o prindere
garantata in proportie de 100 %, se obtin toamna tarziu, incepand cu sfarsitul lui octombrie,
dupa ce materialul saditor a iesit din vegetatie.
b. Structura plantatiei de mure

Atunci cand spatiul va permite, plantiile de mure vor fi structurate in randuri la distanta de 2,53 m. Chiar daca nu dispuneti de o suprafata intinsa, distanta nu trebuie sa fie mai mica de 2,5
m, tocmai pentru ca:
Pe de o parte, va permite sa intrati cu utilajele printre randuri, facilitand lucrarile de
intretinere si de recoltare;
Pe de alta parte, permite patrunderea razelor solare printre ramurile intinse pe sistemul
de spalieri.
Pe randuri, rasadurile de mur vor fi plantate la o distanta de 1,5 m, spatiul fiind esential pentru:
Dezvoltarea individuala a fiecarei plante;
Intinderea lastarilor pe sarmele spalierilor.
c. Operatiunea propriu-zisa de plantare mur

Pentru reusita operatiunii propriu-zise de plantare mur, foarte importanta este dimensiunea
gropilor (latime, adancime). Butasii nu se planteaza nici prea adanc sub nivelul terenului, nici
prea la suprafata.
Mugurii pozitionati pe radacina, destul de fragili, nu trebuie striviti de greutatea pamantului de
deasupra. Totodata, o adancime prea mare ar putea intarzia perioada de rasarire a mugurilor
sau acestia nu ar mai putea iesi deloc, caz in care plantarea murului ar fi inutila.
c1. Dimensiunile gropilor

Este necesar sa faceti gropi adanci de circa 40-45 cm si largi de circa 30 x 30 cm sau 25 x 25
cm. Pe fundul fiecarei gropi veti adauga un amestec de pamant cu gunoi de grajd bine
fermentat si faramitat. Circa un pumn de ingrasamant este mai mult decat suficient pentru
hranirea puietilor de mure fara ghimpi.
c2. Pozitionarea rasadului

Rasadul, pozitionat cu radacina la circa 10-15 cm sub nivelul solului, se ingroapa cam pana la
nivelul coletului (portiunea cuprinsa intre radacina si tulpina), acordand mare atentie portiunii de
radacina si mugurilor, atunci cand este cazul. Prima frunzulita sau nod, ce va fi si punctul de
plecare al coroanei, va fi lasat la cativa centimentri deasupra solului.
c3. Umplerea cu pamant

Daca ati ajuns la operatiunea de plantare mur, mare atentie cand umpleti gropile cu pamant si
gunoi. Este de preferat sa presarati cate putin in dreptul radacinii, dupa care sa apasati usor. In
acest fel, veti impiedica formarea golurilor de aer in jurul plantelor de mur. Prinderea butasilor
este conditionata de integritatea radacinii, in timp ce dezvoltarea noilor lastari si fructificarea
murului depind de prezenta si de starea mugurilor.

Lucrari pentru intretinerea murului fara

ghimpi
Lucrarile pentru intretinerea murului fara ghimpi apartin grupului de operatiuni absolut
necesare atunci cand va doriti mai mult decat o planta ornamentala. Aceste proceduri au rolul
sa ajute la reinnoirea si fructificarea anuala a plantei, asigurandu-i o dezvoltare
corespunzatoare si o recolta consistenta.
Iata de ce consideram necesar sa informam fiecare cultivator de mure de importanta acestor
lucrari. In absenta lor sau daca nu sunt efectuate la timp, cu toate ca este vorba despre mure
de cultura, arbustii sunt totusi plante infestante, la fel ca "suratele" salbatice sau murele de
padure.
Acest lucru inseamna ca exista sansa ca de la un an la altul sa va treziti invadati de tufele de
mur fara tepi tot mai greu de intretinut si controlat, fara sa va bucurati de savoarea fructelor
pline de proprietati cu adevarat pretioase pentru organism.

1. Intretinerea murului. Taierile anuale

Operatiunile pentru intretinerea murului sunt necesare inca din primul an de viata, adica
imediat dupa plantare. In anii urmatori, vor fi efectuate anual, respectand instructiunile noastre.

a. Intretinerea murului. Prima taiere

Odata cu dezvoltarea primelor ramuri, se efectueaza prima taiere, numita taiere de formare,
considerata decisiva pentru intretinerea murului fara ghimpi. Operatiunea are mai mult un rol
selectiv si presupune eliminarea ramurelelor fragile sau bolnave.
Pornind de la baza plantei, se aleg 1 sau 2 lastari dintre cei mai vigurosi, care in anul urmator
vor da primele fructe. De regula se opteaza pentru ramul sau ramurile principale (drajoni)
crescute din mugurii amplasati direct pe radacina.
Restul lastarilor vor fi taiati de la baza, lasand crengutele lungi de circa 8-10 cm.

b. Intretinerea murului. Taierile succesive

Incepand cu anul al doilea, cand planta de mur fara spini este mai dezvoltata, operatiunile de
taiere, numite de fructificare, se efectueaza similar primului an. Taierile din anul 2 au rolul sa
ajute cresterea si dezvoltarea plantelor, pregatindu-le pentru fructificarea din anii cu numarul 3,
4, 5, etc..
In anii urmatori, ca regula generala de taiere ramane retezarea ramurilor care au intrat pe rod in
anul precedent. Acestea sunt usor de recunoscut, diferentiindu-se de cele tinere de 1 an in
special prin culoarea brun inchis si prin rigiditate. Lastarii tineri sunt mai flexibili si au o coloratie
verde spre maroniu.

2. Intretinerea murului. Ingrijirea si curatarea plantelor

In literatura de specialitate pot fi mentionate ca lucrari de toamna. Acestea au drept scop
curatarea si pregatirea plantelor pentru hibernare si includ in principal activitati de taiere a
tulpinilor ce au rodit deja in anul respectiv (taiere "uscata").
Insa din experientele acumulate nu suntem adeptii acestor lucrari pentru intretinerea murului,
ci ramanem fideli lucrarilor de primavara si de vara. Recomandarile pe care vi le punem la
dispozitie isi au originea in experientele noastre, asa cum le-am testat an de an pe speciile
murului fara ghimpi pe care le cultivam, dupa cum urmeaza:

a. Intretinerea murului. Lucrarile de primavara

Primavara, lucrarile de intretinere, pentru "toaletarea" murului sunt absolut necesare. Ele
cuprind atat taierile de igienizare (curatea ramurilor uscate, deteriorate de inghet si bolnave),
cat si taierile de fructificare (de rodire).
In parte, coincid cu operatiunile de toamna pentru intretinerea murului fara ghimpi,
mentionate anterior. Amanarea lucrarilor de toamna pana in primavara urmatoare, are efecte
benefice pentru planta. Totodata, reduce considerabil volumul de munca.

b. Intretinerea murului. Cum am procedat noi?

Am constatat ca vechii lastari, cei care au rodit deja, ajuta la protejarea noilor lastari (cei inca in
formare), de gerul iernii. Asadar, toate aceste operatiuni de taiere le practicam primavara
devreme (inceputul lui martie), inainte ca murele de cultura sa intre vegetatie.
Imediat ce natura se pregateste sa iasa din hibernare, exista sansa ca si lastarii de mur
selectati in urma cu cateva luni sa fi inghetat. In aceste conditii, ar fi oricum nevoie de o taiere
secundara pentru eliminarea ramurilor uscate, inghetate sau care nu au o directie
corespunzatoare.
Taierile de primavara care incurajeaza fructificarea murului, se efectueaza diferentiat, in functie
de nivelul de maturitate al plantei de mur fara spini. Ca regula generala de taiere, in cazul
nostru a functionat foarte bine regula "anul si lastarul" si este cea pe care va recomandam s-o
aplicati:
Anul 1: In primul an de viata, cel imediat dupa plantare, arbustii murului fara spini au o
crestere destul de limitata. Daca materialul saditor are mai mult de 2-3 mladite, va recomandam
s-o pastrati pe cea mai robusta. Restul vor fi taiate complet, cat mai aproape de nivelul coletului
(portiunea ce face trecerea intre radacina si tulpina).
Anul 2: Dupa primul an de "rezidentiat" in plantatia de mure, arbustii ajung sa fie destul de
vigurosi. In anul 2 vor fi suficiente lucrarile de intretinere anuale, conform procedurilor obisnuite.
Astfel, veti selecta 2 drajoni de 1 an, cei mai sanatosi (de preferat lastarii principali proveniti din
mugurii radiculari), in timp ce lastarii mai "anemici" vor fi eliminati, la o distanta de circa 20-25
cm de sol.
Anul 3: In al treilea an veti alege 3 lastari, de asemeni cei mai sanatosi. In plus in acesta an,
intretinerea murului va include si taierea obligatorie a ramurilor ce au fructificat deja. Dupa ce
au produs primele fructe, tulpinile murilor se usuca, lasand loc ramurilor tinere, "apte" sa
rodeasca reinnoind cultura.

Anul 4: Incepand cu anul 4, lucrarile pentru intretinerea murului fara spini vor fi similare celor
din anul 3, cu deosebirea ca veti alege 4 tulpini dintre cele tinere de 1 an. Arbustii ajunsi deja la
maturitate ating productia maxima.
In anii urmatori veti ramane pe cel mult 4 lastari, pregatiti anual pentru fructificarea din anul
urmator. Fiecare mladita de 1 an va fi taiata la lungimea de 2 m, ce corespunde cu inaltimea
ultimei sarme de pe spalier.

c. Intretinerea murului. Lucrarile de vara

Pe timpul lucrarilor de vara va veti dedica timpul legarii crengutelor, intretinerii si ramificarii
arbustilor de mure fara ghimpi intrati deja in vegetatie.

c1. Intretinerea murului. Taierile de rodire

Taierile de rodire, considerate primele taieri "verzi", sunt orientate in principal catre:
Selectarea numarului de lastari principali;
Fructificarea lastarilor laterali (cresteri laterale).
Dupa taierile anuale in care se selecteaza lastarii principali, trebuie sa aveti in vedere si lastarii
secundari, proveniti direct din tulpinile principale. Asa cum puteti constata inca din al doilea an
de vegetatie, fiecare mur are si cresteri laterale. Veti alege 4-5 ramuri dintre cele mai puternice,
dispuse alternativ pe cele 2, 3 sau 4 tulpini principale, pe care le veti taia la 20-30 de cm,
pastrand 4-5 muguri.
Cresterile laterale cele mai apropiate de nivelul coletului, pe o distanta de 40-50 cm de la sol,
vor fi taiate integral, pana la nodul crengutelor principale. In acest mod, veti evita ca murele sa
atinga pamantul odata cu lasarea lastarilor fructiferi sub propria greutate, sa se murdareasca de
noroi sau sa se mucegaiasca.

c2. Intretinerea murului. Legarea

Acest tip de operatiuni consta in legarea propriu-zisa pe spalieri atat a tulpinilor de 1 an (de
rod), cat si a drajonilor lasati sa se dezvolte. Lucrarile vor avansa pe masura ce tulpinile de mur
cresc in lungime, cu mare atentie la tinerele mladite, mult mai plapande.

c3. Intretinerea murului. Taierile de ramificare

Taierea de ramificare, a doua taiere "verde", poate avea loc pe la sfarsitul lunii iunie, inceputul
lui iulie si intereseaza lastarii de 1 an, mai lungi de 2 m, care depasec inaltimea spalierilor.
Cu taierea de ramificare nu veti risca sa aveti ramuri mai lungi de 2-2,5 m, complet inutile, care
nu vor face decat sa va incurce in intretinerea murului de cultura. In schimb, veti incuraja
cresterea ramurilor laterale, planta fiind ajutata sa se ramifice.
Procedura presupune ruperea sau ciupirea varfurilor cu mana sau cu o foarfeca de vie si
favorizeaza ramificarile laterale ale murului fara tepi. In acelasi timp ii veti permite lastarului sa
se ingroase. Devenite mai puternice, mladitele au mai mari sanse de supravietuire in timpul
inghetului, urmand sa va ofere si o productivitate de mure mai mare.

Protejarea murului de cultura de boli si de plantele invazive

Toate plantele de cultura au nevoie de ingrijire permanenta. Murele fara ghimpi se numara si
ele printre soiurile pentru care intretinerea si protejarea de boli, de daunatori si de buruieni sunt
activitati esentiale, ce trebuie efectuate cu regularitate pe intreaga perioada de viata.
Cu toate ca se afla in topul celor mai rezistente soiuri de mur fara spini, varietatile prezente pe
plantatia noastra (mure Thornfree si Thornless Evergreen) au nevoie in egala masura sa fie
protejate de daunatori si de plantele invazive. Prin operatiuni specifice, veti reusi sa preveniti si
sa controlati toti "musafirii" nepoftiti vazuti sau nevazuti din cultura de mure.
a. Protejarea murului de cultura de boli si daunatori

Pentru protejarea murului de cultura de bolile specifice, sunt necesare operatiuni preventive
impotriva:
Parazitilor, responsabili de aparitia unor boli precum: rugina, patarea alba (ambele
afecteaza frunzele) si putregaiul cenusiu (localizat la nivelul fructelor);
Insectelor daunatoare (cele mai raspandite sunt paianjenii rosii si afidele);
Animalelor daunatoare.
Ca sa preintampinati toate aceste neplaceri, puteti folosi substante pesticide pe baza de sulf si
cupru.
La fel de utile sunt taierile pentru intretinerea murului, ce se pot efectua in orice moment din
an. Operatiunile de taiere au ca scop nu doar eliminarea ramurilor uscate din cauza inghetului
sau a celor care au fructificat deja, ci si indepartarea portiunilor de tulpini "bolnave" sau
infestate cu paraziti.
Pentru a limita propagarea unor eventuale boli, va recomandam ca in urma taierilor, resturile
murului sa fie adunate departe de plantatie si arse.
b. Protejarea murului de cultura de plantele invazive

Protejarea murului de cultura de plantele invazive este o operatiune importanta in special in

primul an de cultura, cand arbustul murului fara ghimpi este inca prea putin dezvoltat.
Predispozitia spre buruieni exista si in anii urmatori, insa dezvoltarea progresiva a arbustilor de
mur atenueaza partial efectul plantelor invazive.
Se dovedesc utile saparile anuale sau bianuale, atunci cand suprafata plantatiei de mure v-o
permite. In cazul in care ati optat pentru o cultura de mure de dimensiuni mai restranse (la
ghiveci, in gradina sau pe langa casa), cel mai indicat ar fi sa le pliviti. Efortul nu este unul
sustinut si in cateva reprize alaturi de familie veti rezolva problema buruienilor.

Pe plantatiile mari, recomandarile noastre sunt sa folositi pentru cultura de mure folii de
protectie. Astfel veti reduce ariile de extindere a buruienilor, limitandu-le la suprafata gropilor in
care ati sadit planturile tinere. In astfel de cazuri, 2-3 "sesiuni" de plivit la baza murilor vor fi
mai mult decat suficiente pentru a ajuta plantele sa se dezvolte.

Secrete in cultivarea murelor fara ghimpi

Dintre toate fructele de padure ce pot fi cultivate pe langa casa, murele de cultura sunt specia
cea mai putin pretentioasa. Insa cultivarea murelor este conditionata si de respectarea
catorva secrete ce contribuie la dezvoltarea corespunzatoare a materialului saditor pe care vil furnizam.
Poate ca unii dintre dumneavoastra stau pe ganduri atunci cand nu dispun de suficient teren
pentru a-si infiinta o plantatie de mure fara spini in adevaratul sens al cuvantului. Poate ca in
nestiinta de cauza, va intrebati daca ati putea planta si un singur butas de mur, fara teama ca
acesta nu ar fructifica incepand cu anul 2 de plantare.
Si totusi, nimic nu va poate impiedica sa va dedicati acestei pasiuni, care este cultivarea
murelor fara ghimpi.
a. Cultivarea murelor. Mure de cultura la ghiveci

Este adevarat ca murele de cultura, la fel ca "suratele" de padure, au nevoie de spatiu

suficient pentru a inradacina si a se dezvolta. Iar o planta robusta nu va creste niciodata la
dimensiunile standard daca nu are la dispozitie destul pamant, bogat in nutrienti.
Contrar asteptarilor, rezultate mai mult decat satisfacatoare se pot obtine si din cultivarea
murelor in ghivece. Daca va orientati catre aceste variante, de o importanta esentiala este
alegerea vaselor sau a ghivecelor.
Puteti folosi vase sau ghivece suficient de incapatoare incat sa adaposteasca radacina si sa
permita dezvoltarea plantei de mur fara spini ajunsa la maturitate. Sunt indicate ghivecele si
laditele cu o deschidere de 40-50 cm si cu o profunzime de circa 40 de cm.
Vasele respective trebuie apoi umplute cu pamant fertil, eventual pamant de gradina bogat in
humus, cu proprietati similare solului din plantatiile de mur fara ghimpi. Va recomandam sa
pregatiti si un sistem de sustinere, similar spalierilor din plantatii.
b. Cultivarea murelor. Polenizarea murelor de cultura

Intr-adevar, exista arbusti fructiferi de cultura, precum catina, care pentru a fructifica, trebuie
plantati in pereche, mascul si femela. Daca optati pentru cultivarea murelor, aceasta problema
nu exista, indiferent de speciile de mur.

Soiurile de mur fara spini pe care le cultivam sunt autofertile. Polenizarea este de tip entomofil,
ceea ce inseamna ca se realizeaza prin intermediul insectelor, care de bunavoie si nesilite de
nimeni, zboara de la o planta la alta.
Asadar, varietatile noastre de mure de cultura pot fi plantate la fel de bine singure, in plantatii
extinse, dar si impreuna cu alte soiuri. Spre deosebire de alte specii de arbusti fructiferi,
indiferent de tipurile de muri alese, nu veti risca sa obtineti o planta sterila.
Sistemul de spalieri in plantarea murului fara tepi

Arbustii murului fara ghimpi, indiferent de soi, au ramurile destul de fragile. Intr-un singur an,
fiecare lastar de mur poate atinge lungimi considerabile de pana la 4-6 m. Daca nu le asigurati
o structura de sustinere corespunzatoare, operatiunile de taiere si intretinere vor fi insuficiente.
Plantele de mur fara tepi ajunse la maturitate, cu greu se vor putea sustine singure. Iar daca
mai luati in considerare si greutatea fructelor de pe fiecare ramura roditoare, veti intelege ca
sistemul de spalieri este mai mult decat o necesitate.
Este important ca sistemul de spalieri al plantatiei de mure sa fie suficient de robust incat sa
poata sustine plantele ajunse la maturitate, incarcate de fructe. Posibilitatea de realizare a unei
structuri de sustinere corespunzatoare ramane valabila si in cazul in care plantarea murului se
face in ghiveci sau intr-o gradina.
a. Plantarea murului. Structura sistemului de spalieri

In prezent, pe cele mai moderne plantatii de mure sunt folositi spalieri cu stalpi din fier, inox
sau din beton, de circa 2 m inaltime, de la suprafata solului, bine ancorati in pamant la fiecare
capat. Frecventa cu care se dispun stalpii de-a lungul randurilor, poate varia de la 5 pana la 10
m. Modul in care-i puteti repartiza depinde de lungimea randurilor, precum si de productivitatea
medie / planta.
b. Plantarea murului. Legarea si dirijarea plantelor pe spalieri

Pe masura ce plantele de mur se dezvolta, pe fiecare rand de sarma se vor intinde si lega atat
ramurile principale de 1 an, cat si lastarii noi, ce vor rodi abia in anul urmator. Fiecare ramura
poate fi directionata vertical, in evantai sau pe orizontala. Intre tulpinile murului, legate deja,
trebuie sa lasati suficient spatiu pentru a le permite aerisirea si a facilita patrunderea luminii.
c. Plantarea murelor. Cum am procedat noi?

Pentru asigurarea stabilitatii arbustilor, pe plantatia noastra am folosit un sistem de spalieri cu

stalpi circulari din fier, cu lungimea de 2,40 m. In functie de lungimea fiecarui rand cu mure fara
tepi (randurile au lungimi ce variaza intre 50 m si 100 m), am pozitionat stalpii la distante de 4-7
m unul de altul.

Fiecare stalp l-am fixat in pamant, la o adancime de aproximativ 50 cm, in gropi sapate in
prealabil si umplute cu ciment si balastru. Pentru ancorare, la capetele randului, am folosit insa
stalpi mai grosi.
Intre stalpii fiecarui rand am intins sarma zincata cu grosimea de 2.2, distribuita pe 3 nivele, la o
distanta de sol variabila. Distantele pe care vi le recomandam sunt la 70, 130 si 185 cm fata de
nivelul terenului.
Plantatii de mure: Sistemul de irigatii

Suntem constienti ca nimeni nu vrea sa riste sa investeasca intr-o cultura de mure, daca nu
are si o minima garantie ca va obtine o productivitate maxima. Cu toate ca nu se numara printre
arbustii fructiferi sensibili la factorii pedoclimatici, murul are nevoie de un sol bine drenat, ferit
de inundatiile din lunile ploioase.
Dar faptul ca este vorba despre o planta putin pretentioasa, nu exclude sistemul de irigatie,
prezent pe orice plantatii de mure care se respecta.
a. Plantatii de mure. Caracteristicile sistemului de irigatie

Fluxul de apa trebuie sa corespunda cu tipul solului, precum si cu clima specifica zonei in care
sunt amplasate plantatiile de mure. Se recomanda o cantitate de apa moderata, ce poate fi
insa crescuta atat primavara, in perioada de inflorire, cat si vara.
Pentru a avea fructe mari si suculente, puteti intensifica fluxul de apa in perioada cand plantele
de mur fara tepi fructifica, precum si inainte de recoltare (necesarul de apa poate ajunge pana
la 3-5 l / zi / planta). In functie de varietati, perioada de recoltare corespunde cu lunile augustseptembrie si chiar octombrie.
b. Plantatii de mure. Irigatia optima

Este important ca intre o irigatie si alta sa-i lasati terenului posibilitatea sa se usuce. Mare
atentie la excesul de apa, care ar putea duce:
Pe de o parte, la obtinerea unor fructe prea apatoase si prea putin dulci;
Pe de alta parte, la mucegairea fructelor si chiar a radacinii de mur fara ghimpi.
c. Plantatii de mure. Irigatia pe timp de iarna

Pe timpul iernii, sistemul de irigatie poate fi sistat, plantele aflandu-se intr-o stare inerta. Odata
cu sosirea frigului, murul iese din vegetatie si intra intr-un fel de hibernare, stare ce-l va proteja
de inghet si intemperii.
d. Plantatii mure. Cum am procedat noi?

Sistemele de irigatie folosite in agricultura variaza:

Irigatie prin picurare, ideala pentru culturile ample din campuri si gradini, inclusiv pentru
plantatiile de mure;
Irigatie prin aspersie sau prin stropire, recomandata culturilor de cereale si legume din
camp sau din gradini;
Irigatie cu tambur, utilizata pentru culturile de legume, pajisti sau livezi.
Tinand cont ca succesul fiecarei plantatii de mure depinde si de alegerea potrivita a sistemului
de irigatie, ne-am orientat catre instalatia prin picurare, ce se bazeaza pe posibilitatea de:
Repartizare a apei la fiecare planta, fara riscul ca vreuna sa ramana neudata;
Reglare a cantitatii de apa la radacina fiecarei plante, proportional cu nevoile sale.
Este un fapt experiment deja ca aceasta varianta permite acoperirea uniforma a fiecarei zone
de cultura. In plus, apa nu este risipita inutil, in timp ce alti muri sufera de sete. Totodata, daca
nu se uda fructele si frunzele, se diminueaza si riscurile de aparitie ale bolilor caracteristice
plantatiilor de mure.